Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Averile șefilor ASF: Venituri de zeci de mii de lei lunar pentru cei puși să vegheze peste asigurări, pensii private și bursă

Publicat

Salarii de zeci de mii de lei lunar la ASF, instituția care reglementează piețele de capital, asigurări și pensii private cu active de zeci de miliarde de euro.

Veniturile celor 9 membri ai conducerii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) au crescut și anul trecut, în ciuda pandemiei și a creșterii euro. Conducerea ASF este numită în baza unui algoritm politic prin votul Parlamentului.

Anul trecut problemele din piața RCA au escaladat, măsuri mai severe fiind luate abia în primele luni din acest an scrie Hotnews. Drept urmare, conducerea ASF este pusă acum în fața unui posibil nou faliment răsunător – City Insurance, o decizie fiind așteptată în aceste zile.

Cei nouă membri ai conducerii ASF și-au publicat declarațiile de avere și interese aferente anului 2020.

1. Nicu Marcu, președinte al ASF de la sfârțitul lunii iunie 2020: Circa 13.500 de euro pe lună

Numit președinte ASF la finele lunii iunie a anului trecut, Nicu Marcu a raportat venituri de 391.563 lei în a doua jumătate a lui 2020, echivalentul a 65.260 lei pe luna (circa 13.500 euro – la un curs mediu anual de 4,84 lei pentru 1 euro, anunțat de BNR pentru 2020).

Anul trecut, Marcu a mai încasat o indemnizație de 148.084 lei de la Curtea de Conturi, 131.042 lei de la ASE, 24.409 lei de la IEN și un salariu restant de 7.180 lei de la Universitatea din Craiova. Vezi aici declarația de avere.

2. Elena Doina Dascălu, prim-vicepreședinte ASF: Salariul de peste 12.200 de euro/lună + pensie de peste 2200 euro/lună

Doina Dascălu a încasat anul trecut de la ASF suma de 709.934 lei, echivalentul a peste 59.100 de lei pe lună (peste 12.200 de euro). În plus aceasta a încasat și o pensie pentru limită de vârstă de 130.584 lei (peste 10.882 lei/lună, echivalentul a peste 2200 de euro pe lună).

În 2019, aceasta a încasat venituri în valoare de 664.831 lei (55.400 lei/lună – circa 11.700 euro/lună -la un curs mediu pe 2019 de 4,74 lei pentru 1 euro) aferente acestei funcții.

În plus, Doina Dascălu a primit si pensie pentru limită de vârstă în valoare de 130.584 de lei (10.882 de lei/lună – 2.300 euro/lună).

3. Cristian Roșu, vicepreședinte ASF, responsabil sector asigurări: Peste 11.200 euro pe lună

Anul trecut, acesta a încasat venituri în valoare de 651.602 lei (echivalentul a 54.300 lei/lună – peste 11.200 euro).

În 2019, acesta a încasat venituri în valoare de 612.239 de lei (51.000 de lei/lună – circa 10.800 de euro/lună) din funcția deținută în ASF.

4. Ștefan Daniel Armeanu – vicepreședinte, responsabil de sectorul pensiilor private: Peste 11.200 de euro pe lună

Anul trecut, acesta a încasat venituri în valoare de 653.222 lei de la ASF (peste 54.400 lei/lună – peste 11.200 de euro/lună). Acesta a mai încasat venituri anuale din activități didactice în valoare de 129.474 lei de la ASE, 7667 lei de la Universitate.

În 2019, acesta a încasat venituri în valoare de 638.466 de lei (53.205 lei pe lună-peste 11.200 euro/lună) aferente funcției în care a fost numit.

În plus, Armeanu a mai încasat:

– venituri din activități didactice și de cercetare ca profesor în ASE: 116.734 lei

– venituri din activități didactice la Universitate: 6.429 lei

5. Gabriel Grădinescu – vicepreședinte ASF, responsabil piața de capital

Acesta a încasat anul trecut venituri în valoare de 662.654 de lei (Peste 55.200 lei/lună – peste 11.400 de euro pe lună).

În 2019, a încasat venituri în valoare de 618.652 de lei (51.550 de lei/lună – peste 10.800 de euro/lună) aferente funcției în care a fost numit la ASF.

6. Jozsef Birtalan – membru neexecutiv în Consiliul ASF: peste 6300 de euro pe lună

Acesta a încasat anul trecut venituri în valoare de 366.246 lei (30.520 de lei/lună – peste 6300 de euro/lună).

În 2019, acesta a încasat venituri în valoare de – 342.515 de lei (28.620 de lei/lună – peste 6.000 de euro/lună) aferente funcției din ASF. În plus, acesta a mai încasat anul trecut și dividende în valoare de 9.982 euro de la Erste Bank Austria, dividende aferente anului 2018.

7. Ovidiu Răzvan Wlassopol – membru neexecutiv în Consiliul ASF: peste 6.200 de euro pe lună

Acesta a încasat anul trecut venituri în valoare de 364.626 de lei (peste 30.300 lei/lună – peste 6200 de euro/lună).

Ovidiu Wlassopol, fostul soț al Liei Olguța Vasilescu, a încasat în 2019 venituri în valoare de 388.684 de lei (32.390 de lei/lună – peste 6.800 de euro/lună) aferente funcțiilor de prim-vicepreședinte ASF/membru neexecutiv în Consiliul ASF.

8. Aura Gabriela Socol – membru neexecutiv în Consiliul ASF: peste 6.200 de euro pe lună

Aceasta a încasat anul trecut de la ASF venituri în valoare de 364.446 de lei (peste 30.300 de lei/lună – peste 6.200 de euro pe lună). În plus, Aura Socol a mai încasat 85.212 lei din activitatea didactică din ASE.

În 2019, Aura Socol, soția lui Cristian Socol, fost șef al departamentului pentru politici fiscal-bugetare al PSD și profesor în ASE, a încasat venituri în valoare de 338.915 lei (28.200 lei pe lună – peste 5.900 de euro pe lună).

În plus, Aura Socol a mai încasat în 2019 suma de 91.094 de lei din actiitatea de învățământ și cercetare la ASE București și o indemnizație de 1000 de lei de la Editura Academiei Române.

9. Ioan Gheorghe Țara – membru neexecutiv în Consiliul ASF: peste 6.200 de euro pe lună

Acesta a încasat anul trecut venituri totale în valoare de 364.446 de lei (peste 30.300 de lei/lună – peste 6.200 de euro pe lună).

În plus, Gheorghe Țara a mai încasat 135.033 de lei din activitatea de profesor universitar la Universitatea din Oradea.

Acesta a încasat anul trecut venituri totale în valoare de 338.915 lei (28.200 lei pe lună – peste 5900 de euro pe lună) aferente funcției deținute în ASF. Din actvitatea didactică de la Universitatea Oradea, Ioan Țara a încasat anul trecut 151.767 de lei.

City Insurance, la un pas de procedura de faliment

ASF anunță că în conturile societății nu au intrat cele 150 milioane de euro și că va lua deciziile care se impun

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat miercuri că, până la data de 6 septembrie 2021, ora 24:00, în conturile City Insurace nu a fost efectuată nicio plată aferentă contravalorii acțiunilor subscrise de către acționarul minoritar i3CP HOLDING BV.

Subscrierile vizau capitalizarea cu 150 milioane de euro, necesare City pentru evitarea deschiderii procedurii de faliment. ASF spune acum că va analiza situația și va lua deciziile care se impun.

Dacă ASF va deschide procedura falimentului pentru City insurance, nu vor fi probleme pentru românii care au mașinile asigurate la City Insurance, aceste contracte fiind valide până la expirare.

Problema apare însă la șoferii care sunt loviți în trafic de o mașină asigurată la City Insurance.

Aceștia ar trebui să face cerere de deschidere dosar de daună la FGA, iar după ce va fi analizată, plata despăgubirilor nu va putea fi făcută decât după ce instanța decide definitiv falimentul firmei de asigurări.

Mai mult, așa cum e în prezent legislația, FGA nu poate plăti decât maxim 450.000 lei pe un creditor de asigurare al unui asigurător în faliment.

Un proiect inițiat în luna mai 2021 de Ministerul de Finanțe a încercat să corecteze această situație. Astfel, potrivit acestui proiect, păgubiții care au de recuperat despăgubiri de la o firmă de asigurări intrată în faliment vor putea primi cel mult 500.000 de lei pe fiecare contract pe care îl au la o astfel de firmă în faliment.

Acum, suma maximă este de 450.000 de lei și se acordă de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) per creditor, și nu pe fiecare contract de asigurare. Mai mult, FGA va putea să ceară Poliției, spitalelor ori service-urilor auto date suplimentare pentru stabilirea exactă a despăgubirilor cuvenite. Din păcate însă, acest proiect nu a fost adoptat încă.

sursa: Hotnews

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

EVENIMENT

Noi reglementări în domeniul fondurilor europene: Procedurile de accesare vor fi mai simple. Măsuri adoptate de Guvern

Publicat

fonduri europene

O serie de acte normative care sprijină implementarea proiectelor de infrastructură finanțate din bani europeni și asigură dezvoltarea sistemului informatic de gestionare a fondurilor europene au fost adoptate de Guvern în ședința de joi, anunță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. 

„Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea sunt deziderate pe care le urmărim nu doar la nivelul accesări fondurilor europene, dar și la nivelul implementării proiectelor. Măsurile adoptate astăzi de către Guvern, promovate la nivelul Ministerul Investițiilor și Proitectelor Europene, ne ajută să consolidăm gestionarea fondurilor europene, creeând premisele pentru un sistem informatic suport suplu, modern și care să răspundă cerințelor din cadrul reglementarilor europene, orientat spre automatizarea proceselor și nevoilor beneficiarilor.

De asemenea, cadrul de implementare al proiectelor este completat cu măsuri care să ajute România să evite pierderea fondurilor europene prin accelerarea implementării acestora pe parcursul anului 2023 – emiterea mai rapidă a acorduri/avize/certificate de care depinde acordarea finanțării, executarea unor tipuri de lucrări în regie proprie, în anumite condiții prevăzute în actul normative, posibilitatea acordării dreptului de administrare temporara pentru immobile pentru autoritățile publice locale, masuri pentru creșterea calității documentațiilor tehnico-economice.

În următoarea perioadă urmează să venim cu un set de măsuri care să sprijine Autoritățile de Management să vină cu un cadru simplificat de evaluare, selecție și monitorizare a proiectelor, preluând din presiunea birocratică de pe umerii beneficiarilor, dar care să vină cu o mai bună utilizare a resurselor structurilor de gestiune, cu accent pe monitorizare și creșterea calității proiectelor”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene

Actul normativ adoptat joi, 8 decembrie, asigură accelerarea procesului de implementare a proiectelor de infrastructură la nivel local, având în vedere că autoritățile publice locale continuă să întâmpine dificultăți în ceea ce privește derularea proiectelor finanțate din fonduri europene, generate în principal de durata obținerii avizelor și acordurilor necesare, precum și de necorelările existente între diferitele autorități și instituții în emiterea acestor documente.

Ordonanța de urgență include în sfera „infrastructurii de interes public” acele categorii de investiții care sunt proprietatea statului sau, după caz, a unităților administrativ teritoriale și sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile, incluzând și proiectele aflate în faza anterioară acordării finanţării (faza de pregătire).

Reglementările cuprinse în ordonanța de urgență sprijină autoritățile locale în implementarea proiectelor de infrastructură și evită un risc de decomitere de 9,2 miliarde de euro.

Cum vor fi simplificate procedurile

Astfel, prin prevederile adoptate sunt simplificate și urgentate procedurile de avizare și autorizare a lucrărilor de infrastructură de interes public atât în ceea ce privește desființarea construcțiilor existente pe coridorul de expropriere, cât și emiterea certificatelor de urbanism, a avizelor/acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism și a autorizațiilor de construcție.

De asemenea, a fost simplificată procedura de trecere a imobilelor din proprietatea statului în administrarea temporară a autorităților publice locale, pentru a permite implementarea accelerată a proiectelor. Ordonanța de urgență creează posibilitatea introducerii în circuitul economic local a unor clădiri de interes sau de utilitate publică a căror refacere necesită investiții importante de eficientizare energetică ce vor putea fi astfel realizate cu fonduri europene.

Totodată, au fost introduse o serie de reglementări care permit beneficiarilor:

  • să execute lucrări în regie proprie în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, prin utilizarea de forță de muncă, echipamente și utilaje deținute sub orice formă de către beneficiar care conduc la costuri sub nivelul celor existente pe piață, pe baza unei analize de rentabilitate. Pentru a putea executa aceste lucrări, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, anumite condiții prevăzute în actul normativ;
  • să constituie comisii tehnico-economice cu rol în elaborarea, urmărirea, verificarea și recepționarea documentațiilor tehnico-economice aferente proiectelor de infrastructură finanțate prin fonduri externe nerambursabile.

Dezvoltarea aplicațiilor informatice MySMIS2021 și SMIS2021 conform reglementărilor europene, în sprijinul beneficiarilor

Tot joi Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care se stabilește cadrul instituțional pentru dezvoltarea și funcționarea sistemului unic de management al informației privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021–2027.

Conform reglementărilor europene, România trebuie să dispună, până la momentul depunerii cererii de plată finală pentru primul an financiar, dar nu mai târziu de 30 iunie 2023, de o descriere a sistemului de gestiune și control, ceea ce presupune dezvoltarea sistemului informatic centralizat care să permită înregistrarea și stocarea electronică a datelor referitoare la fiecare operațiune necesară activităților de monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și auditare.

Astfel, măsurile adoptate asigură dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021 pentru a evita dezangajarea fondurilor nerambursabile. Prin ordonanța adoptată astăzi,  Serviciul de Telecomunicații Speciale va asigura dezvoltarea aplicațiilor, administrarea tehnică a acestora și a sistemului informatic MySMIS2021/ SMIS2021+, în timp ce MIPE va asigura administrarea operațională.

Sistemul va îndeplini toate cerințele de securitate, integritate și confidențialitate cu privire la schimbul electronic de date între autoritățile responsabile de programe și beneficiar și pe cele de  asigurare a disponibilității și funcționării în timpul și în afara programului de lucru standard, cu excepția perioadelor de întreținere tehnică.

Dezvoltarea aplicațiilor în sprijinul beneficiarilor presupune funcții și o interfață logică, simplă și intuitivă, care să dispună de formulare interactive și/sau precompletate de sistem pe baza datelor stocate în etapele succesive ale procedurilor, calcule automate, controale automate integrate care reduc schimburile repetate de documente sau informații, de alerte generate de sistem pentru a informa beneficiarul că se pot executa anumite acțiuni și urmărirea online a stadiului proiectului.

De asemenea, sistemul va permite verificări administrative ale cererilor de plată prezentate de beneficiari și utilizarea semnături electronice compatibile cu unul dintre cele trei tipuri de semnătură electronică definite de regulamentele europene.

sursa: mfe.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tinerii ar putea deveni șoferi profesioniști de la 18 ani. Care este condiția. Inițiativă legislativă, la Camera Deputaților

Publicat

Tinerii interesați să devină șoferi profesioniști, de camion sau autobuz, vor putea da examenul pentru obținerea permisului de conducere mai repede, de la vârsta de 18 ani respectiv 21 de ani, dacă au obținut un certificat de calificare profesională inițială. Un proiect de lege în acest sens se află în prezent la Camera Deputaților. 

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere în luna octombrie 2020, după ce a fost respins de Senat. Inițiativa legislativă a primit, pe 7 decembrie 2022, raport favorabil de la mai multe comisii.

„Prin excepție de la vârsta minimă prevăzută de lege (n.r. – 21 de ani), permisul de conducere pentru categoriile de vehicule C și CE se eliberează de la vârsta de 18 ani cu înscrierea în acesta a codului național pentru atestarea valabilității categoriei numai în cazul conducerii vehiculului pe teritoriul României în prezența instructorului auto atestat sau a examinatorului din cadrul autorității competente în timpul desfășurării cursului practic, respectiv a probelor practice pentru obținerea certificatului de calificare profesională inițială, denumit în continuare CPI, (…) sau cu înscrierea codului european armonizat privind deținerea unui CPI”, prevede proiectul de lege.

Astfel, tinerii vor putea deveni șoferi de camion de la vârsta de 18 ani, dacă vor susține examenul pentru obținerea certificatului de calificare profesională inițială (CPI). În prezent, pentru categoriile de vehicule C și CE, Codul rutier stabilește o limită minimă pentru obținerea permisului de 21 de ani.

„Prin excepție de la vârsta minimă prevăzută de lege (n.r. – 24 de ani), „permisul de conducere pentru categoriile de vehicule D și DE se eliberează de la vârsta de 21 de ani cu înscrierea în acesta a codului național pentru atestarea valabilității categoriei numai în cazul conducerii vehiculului pe teritoriul României în prezența instructorului auto atestat sau a examinatorului din cadrul unității competente în timpul desfășurării cursului practic, respectiv a probelor practice pentru obținerea CPI sau cu înscrierea codului european armonizat privind deținerea unui CPI”, mai prevede proiectul de lege.

Cei care vor să devină șoferi de autobuz (autovehicule din categoria D și DE) vor putea obține astfel permisul de la vârsta de 21 de ani, față de 24 de ani cum este în prezent.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Continuă lucrările pe 10 străzi din comuna Cricău. Contractul inițial, întrerupt după ce constructorul nu a respectat proiectul

Publicat

Primăria Cricău a lansat o nouă licitație pentru continuarea lucrărilor de modernizare și refacerea lucrărilor neconforme pe 10 străzi din comună, în lungime totală de 7,5 kilometri. Valoarea investiției se ridică la peste 9,1 milioane de lei. 

Primăria Cricău a lansat joi, 8 decembrie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru modernizarea infrastructurii rutiere în comună, respectiv refacerea lucrărilor neconforme și rest de execuție conform recomandărilor expertizei tehnice.

Valoarea totală estimată a investiției este de 9.184.848,32 de lei, fără TVA. 

Potrivit documentației, investiția a fost demarată în anul 2018, când în urma unei proceduri de achiziție, Primăria Cricău a încheiat un contract de lucrări cu SC Domica SRL în calitate de executant. Lucrările de execuție autorizate în anul 2018 au fost executate parțial, însă acesta au fost sistate din execuție, datorită unor probleme cu executantul, care nu a respectat soluțiile din proiectul tehnic de execuție.

Întrucât executantul nu a dat curs solicitărilor beneficiarului de a respecta soluțiile din proiectul tehnic și de a remedia lucrările realizate neconform față de proiectul tehnic, în anul 2021 contractul de lucrări a fost întrerupt.

În vederea finalizării obiectivului de investiții „Modernizare infrastructură rutieră în comuna Cricău, județul Alba”, beneficiarul – Primăria Cricău a dispus, în anul 2021, realizarea unei expertize tehnice prin care s-a constatat stadiul lucrărilor executate, în ce stadiu au fost oprite din execuție, lucrările rămase de executat și lucrările ce au fost realizate neconform față de proiectul tehnic de execuție care a stat la bază.

Lungimea totală a traseului amenajat este de 7.500 m. Lățimea părții carosabile este de 3,5 – 5,50 m, lățimea acostamentelor este de 2 x 0,50 m iar lățimea platformei de 4,50 – 6,50 m.

Au fost proiectate 15 platforme de încrucisare. Șanțurile, rigolele, podețele și accesele la proprietăți în stare bună se vor păstra. Șanțurile, accesele la proprietăți și podețele executate necorespunzător se vor demola și se vor reface.

Se vor realiza șanțuri trapezoidale cu secțiunea neprotejată, șanțuri trapezoidale cu secțiunea protejată cu beton C30/37 cu fundul de 30 de cm, rigole pereate cu beton C30/37, rigole carosabile și scafe prefabricate.

Se vor executa podețe tubulare din tub corugat cu diametre între 315 – 1.000 mm și lungimi cuprinse între 6 – 16 m.

Se vor realiza ziduri din beton armat, astfel:

  • strada 1 – zid de sprijin tip L cu înălțimea de 2 m și lungimea de 32 m;
  • strada 7 – zid de sprijin tip L cu înălțimea de 3 m și lungimea de 10 m.

Se va monta parapet de siguranță pe următoarele străzi:

  • strada 7 – parapet de siguranță tip N2 : 690 m, tip H1 – 55 m;
  • strada 7A – parapet de siguranță tip N2 – 180 m,
  • strada 8 – parapet de siguranță tip N2 – 915 m.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Salariile bugetarilor cresc cu 10%, de la 1 ianuarie 2023. Demnitarii mai așteaptă. LISTA măsurilor adoptate de Guvern

Publicat

Salariile personalului din sectorul bugetar vor fi majorate cu 10 % începând cu ianuarie 2023, comparativ cu nivelul lunii decembrie 2022, prevede un act normativ aprobat joi de Guvern. Potrivit acestuia, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora vor fi menţinute la nivelul de la finalul acestui an.

Guvernul a aprobat, joi, ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, a anunţat ministrul de Finanţe, Adrian Câciu.

„Pe partea de ordonanţă de măsuri fiscal-bugetare, după cum ştiţi, măsurile în domeniul drepturilor salariale pe care le luăm pentru anul 2023 sunt următoarele:

  • majorarea începând cu data de 1 ianuarie 2023 a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, cu încadrarea în grila reglementată de Legea cadru nr 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022.
  • menţinerea în plată în anul 2023, la nivelul aferent lunii decembrie 2022, a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora prevăzute în anexa nr. 9 la Legea cadru nr. 153/2017”, a explicat Adrian Câciu, la finalul şedinţei de joi a Guvernului.

Ordonanţa de urgenţă aprobată de Guvern face parte din pachetul legislaţiei bugetare pentru anul 2023, a transmis Guvernul, într-un comunicat.

Guvernul României respectă angajamentele asumate în relația cu Comisia Europeană de a avea, în 2023, un deficit de 4,4% din PIB pe metodologia ESA.

Astfel, principalele măsuri privind salarizarea vizează:

În 2023, se menține cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022.

Indemnizația de hrană rămâne la nivelul lunii decembrie 2022.În 2023, sporurile din sistemul bugetar rămân în cuantumul acordat pentru luna decembrie 2022, iar orele suplimentare vor fi compensate cu zile libere.

Începând cu 1 ianuarie 2023, se majorează cu 10% cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare lunară faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, pentru personalul plătit din fonduri publice. Majorarea nu va depăși valoarea nominală pentru anul 2022 prevăzută în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017.

În anul 2023, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică şi funcțiile asimilate acestora rămân la nivelul aferent lunii decembrie 2022.

Tot de la 1 ianuarie 2023, salariul minim în sectorul construcții se majorează de la 3.000 de lei la 4.000 de lei.

Nu se vor acorda premii, decât pentru sportivii și colectivele tehnice cu rezultate deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, precum și pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii îndrumători cu rezultate la olimpiadele internaționale/concursurile internaționale și naționale.

Măsuri sociale:

De la 1 ianuarie 2023, valoarea punctului de pensie se majorează de la 1.586 la 1.785 lei, adică cu 12,5%.

Se va acorda un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei.

Pensiile militare de stat se indexează cu un procent cuprins între 12,5% – 1%, în funcție de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflației.

Cea de-a 13-a indemnizație se acordă, începând cu luna ianuarie 2023, persoanelor cu dizabilități care beneficiază în mod excepțional de o indemnizație compensatorie.

Măsuri fiscale:

Se extinde aplicarea taxării inverse pentru livrările de energie efectuate către comerciantul persoană impozabilă care are calitatea de achizitor unic în cadrul mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică instituit prin OUG 153/2022.

Măsura are ca scop asigurarea viabilității acestui mecanism, prin eliminarea dezechilibrelor financiare ce ar apărea între drepturile de încasare ale producătorilor pentru cantitățile de energie electrică vândute și obligațiile de plată ale operatorilor economici care cumpără energie.

Prelungirea perioadei de suspendare a reglementărilor privind acordarea facilității fiscale pentru cheltuielile cu educația timpurie, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023, inclusiv.

Nu se impozitează și nu va fi inclusă în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă.

Măsura se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie – decembrie 2023, inclusiv. Pentru a beneficia de măsură, salariul de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată și nu depășește nivelul de 4.000 lei, inclusiv.

Această măsura fiscală are scopul de a sprijini categoriile de persoane vulnerabile, având în vedere nivelul ridicat al ratei inflației generat de creșterile prețurilor la energie electrică, gaze naturale și combustibili.

Alte măsuri:

În 2023, punctul de amendă rămâne la aceeași valoare de 145 lei ca în 2022.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax