Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Averile șefilor ASF: Venituri de zeci de mii de lei lunar pentru cei puși să vegheze peste asigurări, pensii private și bursă


Publicat

Salarii de zeci de mii de lei lunar la ASF, instituția care reglementează piețele de capital, asigurări și pensii private cu active de zeci de miliarde de euro.

Veniturile celor 9 membri ai conducerii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) au crescut și anul trecut, în ciuda pandemiei și a creșterii euro. Conducerea ASF este numită în baza unui algoritm politic prin votul Parlamentului.

Anul trecut problemele din piața RCA au escaladat, măsuri mai severe fiind luate abia în primele luni din acest an scrie Hotnews. Drept urmare, conducerea ASF este pusă acum în fața unui posibil nou faliment răsunător – City Insurance, o decizie fiind așteptată în aceste zile.

Cei nouă membri ai conducerii ASF și-au publicat declarațiile de avere și interese aferente anului 2020.

1. Nicu Marcu, președinte al ASF de la sfârțitul lunii iunie 2020: Circa 13.500 de euro pe lună

Numit președinte ASF la finele lunii iunie a anului trecut, Nicu Marcu a raportat venituri de 391.563 lei în a doua jumătate a lui 2020, echivalentul a 65.260 lei pe luna (circa 13.500 euro – la un curs mediu anual de 4,84 lei pentru 1 euro, anunțat de BNR pentru 2020).

Anul trecut, Marcu a mai încasat o indemnizație de 148.084 lei de la Curtea de Conturi, 131.042 lei de la ASE, 24.409 lei de la IEN și un salariu restant de 7.180 lei de la Universitatea din Craiova. Vezi aici declarația de avere.

2. Elena Doina Dascălu, prim-vicepreședinte ASF: Salariul de peste 12.200 de euro/lună + pensie de peste 2200 euro/lună

Doina Dascălu a încasat anul trecut de la ASF suma de 709.934 lei, echivalentul a peste 59.100 de lei pe lună (peste 12.200 de euro). În plus aceasta a încasat și o pensie pentru limită de vârstă de 130.584 lei (peste 10.882 lei/lună, echivalentul a peste 2200 de euro pe lună).

În 2019, aceasta a încasat venituri în valoare de 664.831 lei (55.400 lei/lună – circa 11.700 euro/lună -la un curs mediu pe 2019 de 4,74 lei pentru 1 euro) aferente acestei funcții.

În plus, Doina Dascălu a primit si pensie pentru limită de vârstă în valoare de 130.584 de lei (10.882 de lei/lună – 2.300 euro/lună).

3. Cristian Roșu, vicepreședinte ASF, responsabil sector asigurări: Peste 11.200 euro pe lună

Anul trecut, acesta a încasat venituri în valoare de 651.602 lei (echivalentul a 54.300 lei/lună – peste 11.200 euro).

În 2019, acesta a încasat venituri în valoare de 612.239 de lei (51.000 de lei/lună – circa 10.800 de euro/lună) din funcția deținută în ASF.

4. Ștefan Daniel Armeanu – vicepreședinte, responsabil de sectorul pensiilor private: Peste 11.200 de euro pe lună

Anul trecut, acesta a încasat venituri în valoare de 653.222 lei de la ASF (peste 54.400 lei/lună – peste 11.200 de euro/lună). Acesta a mai încasat venituri anuale din activități didactice în valoare de 129.474 lei de la ASE, 7667 lei de la Universitate.

În 2019, acesta a încasat venituri în valoare de 638.466 de lei (53.205 lei pe lună-peste 11.200 euro/lună) aferente funcției în care a fost numit.

În plus, Armeanu a mai încasat:

– venituri din activități didactice și de cercetare ca profesor în ASE: 116.734 lei

– venituri din activități didactice la Universitate: 6.429 lei

5. Gabriel Grădinescu – vicepreședinte ASF, responsabil piața de capital

Acesta a încasat anul trecut venituri în valoare de 662.654 de lei (Peste 55.200 lei/lună – peste 11.400 de euro pe lună).

În 2019, a încasat venituri în valoare de 618.652 de lei (51.550 de lei/lună – peste 10.800 de euro/lună) aferente funcției în care a fost numit la ASF.

6. Jozsef Birtalan – membru neexecutiv în Consiliul ASF: peste 6300 de euro pe lună

Acesta a încasat anul trecut venituri în valoare de 366.246 lei (30.520 de lei/lună – peste 6300 de euro/lună).

În 2019, acesta a încasat venituri în valoare de – 342.515 de lei (28.620 de lei/lună – peste 6.000 de euro/lună) aferente funcției din ASF. În plus, acesta a mai încasat anul trecut și dividende în valoare de 9.982 euro de la Erste Bank Austria, dividende aferente anului 2018.

7. Ovidiu Răzvan Wlassopol – membru neexecutiv în Consiliul ASF: peste 6.200 de euro pe lună

Acesta a încasat anul trecut venituri în valoare de 364.626 de lei (peste 30.300 lei/lună – peste 6200 de euro/lună).

Ovidiu Wlassopol, fostul soț al Liei Olguța Vasilescu, a încasat în 2019 venituri în valoare de 388.684 de lei (32.390 de lei/lună – peste 6.800 de euro/lună) aferente funcțiilor de prim-vicepreședinte ASF/membru neexecutiv în Consiliul ASF.

8. Aura Gabriela Socol – membru neexecutiv în Consiliul ASF: peste 6.200 de euro pe lună

Aceasta a încasat anul trecut de la ASF venituri în valoare de 364.446 de lei (peste 30.300 de lei/lună – peste 6.200 de euro pe lună). În plus, Aura Socol a mai încasat 85.212 lei din activitatea didactică din ASE.

În 2019, Aura Socol, soția lui Cristian Socol, fost șef al departamentului pentru politici fiscal-bugetare al PSD și profesor în ASE, a încasat venituri în valoare de 338.915 lei (28.200 lei pe lună – peste 5.900 de euro pe lună).

În plus, Aura Socol a mai încasat în 2019 suma de 91.094 de lei din actiitatea de învățământ și cercetare la ASE București și o indemnizație de 1000 de lei de la Editura Academiei Române.

9. Ioan Gheorghe Țara – membru neexecutiv în Consiliul ASF: peste 6.200 de euro pe lună

Acesta a încasat anul trecut venituri totale în valoare de 364.446 de lei (peste 30.300 de lei/lună – peste 6.200 de euro pe lună).

În plus, Gheorghe Țara a mai încasat 135.033 de lei din activitatea de profesor universitar la Universitatea din Oradea.

Acesta a încasat anul trecut venituri totale în valoare de 338.915 lei (28.200 lei pe lună – peste 5900 de euro pe lună) aferente funcției deținute în ASF. Din actvitatea didactică de la Universitatea Oradea, Ioan Țara a încasat anul trecut 151.767 de lei.

City Insurance, la un pas de procedura de faliment

ASF anunță că în conturile societății nu au intrat cele 150 milioane de euro și că va lua deciziile care se impun

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat miercuri că, până la data de 6 septembrie 2021, ora 24:00, în conturile City Insurace nu a fost efectuată nicio plată aferentă contravalorii acțiunilor subscrise de către acționarul minoritar i3CP HOLDING BV.

Subscrierile vizau capitalizarea cu 150 milioane de euro, necesare City pentru evitarea deschiderii procedurii de faliment. ASF spune acum că va analiza situația și va lua deciziile care se impun.

Dacă ASF va deschide procedura falimentului pentru City insurance, nu vor fi probleme pentru românii care au mașinile asigurate la City Insurance, aceste contracte fiind valide până la expirare.

Problema apare însă la șoferii care sunt loviți în trafic de o mașină asigurată la City Insurance.

Aceștia ar trebui să face cerere de deschidere dosar de daună la FGA, iar după ce va fi analizată, plata despăgubirilor nu va putea fi făcută decât după ce instanța decide definitiv falimentul firmei de asigurări.

Mai mult, așa cum e în prezent legislația, FGA nu poate plăti decât maxim 450.000 lei pe un creditor de asigurare al unui asigurător în faliment.

Un proiect inițiat în luna mai 2021 de Ministerul de Finanțe a încercat să corecteze această situație. Astfel, potrivit acestui proiect, păgubiții care au de recuperat despăgubiri de la o firmă de asigurări intrată în faliment vor putea primi cel mult 500.000 de lei pe fiecare contract pe care îl au la o astfel de firmă în faliment.

Acum, suma maximă este de 450.000 de lei și se acordă de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) per creditor, și nu pe fiecare contract de asigurare. Mai mult, FGA va putea să ceară Poliției, spitalelor ori service-urilor auto date suplimentare pentru stabilirea exactă a despăgubirilor cuvenite. Din păcate însă, acest proiect nu a fost adoptat încă.

sursa: Hotnews



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Economist al BNR: Oare închiderea minelor nu a contribuit la criza prețurilor la energie? Ce facem cu gazul din Marea Neagră

Publicat

România are resurse energetice vaste dar statul nu permite exploatarea lor, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în articolul său „În apărarea pieţelor”.

Acesta consideră că este ironic şi trist faptul că, pe de o parte, preţul gazelor a explodat dar, pe de altă parte, statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră.

„Să intervină Statul!” se aude tot mai des în spaţiul public.

„Sunt condiţii extraordinare!”, „Să plafoneze Statul preţurile!” răspund alte voci, cu şi mai mult entuziasm.

Sunt trei evoluţii recente care mi-au atras atenţia, cu ajutorul cărora putem demonstra uşor, într-o manieră facilă, de ce vocile greşesc, şi de ce însăşi intervenţia etatistă este sursa, şi nicidecum soluţia, problemelor.

Le abordez mai jos, punct cu punct.

„Mâna invizibilă” a pieţelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcţionează de-o vecie şi acţionează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacţii, aşezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligenţă artificială) nu o poate face.

Şcoala de gândire economică austriacă ne spune că pieţele fac asta cu ajutorul ordinii spontane, pentru că se formează spontan, continuu, prin interacţiunea voluntară a miliarde de indivizi, vânzători sau cumpărători, cu priorităţi, preferinţe, resurse şi posibilităţi tehnologice diferite, şi asta fără ca unii să se coordoneze cu alţii, într-o manieră cât mai dispersată, şi fără intervenţia unei entităţi centrale care să coordoneze procesul.

O piaţă liberă va căuta continuu să identifice şi satisfacă în cel mai bun mod dorinţele consumatorilor, iar prin concurenţă şi sistemul de stimulente va căuta să ofere cele mai bune produse la cele mai bune preţuri”, scrie Cristian Popa.

Explozia prețurilor: oare închiderea minelor nu a contribuit la actuala criză?

În aceea ce priveşte preţurile gazelor şi electricităţii, Popa menţionează că acestea au explodat în Europa, şi nu numai, pe fondul unei cereri mari datorată revenirii consumului şi a ofertei reduse.

„Soluţia vehiculată de etatişti este plafonarea prin lege a preţurilor, deci „să rezolve Statul!”, de parcă aşa vor apărea mai multe gaze şi mai multă electricitate din neant.

Dar legile economiei funcţionează independent de legile date în Parlament. Preţurile plafonate ar descuraja realizarea de investiţii în capacităţi de producţie, nicidecum invers, deci nu ar rezolva problema de bază, ar fi un calmant, care nu ar vindeca boala.

Ce nu ne spun etatiştii este că, deşi ne uităm la Stat pentru soluţii, este foarte posibil chiar Statul să fi generat problemele din prima fază.

Oare închiderea minelor şi a centralelor electrice pe cărbune nu a contribuit la actuala criză a preţurilor energetice în care ne aflăm?

Oare introducerea sistemului de certificate CO2 nu a dus la creşterea costurilor, închiderea şi falimentarea unor centrale pe cărbune şi astfel la preţuri mai mari?

Reducerea poluării şi înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă ceva trebuie înlocuit cu altceva, doar eliminarea duce la penurie, eliminarea unei surse de energie trebuie să fie însoţită de dezvoltarea altora noi, şi asta folosind tot mecanisme competitive ale pieţei, căci altfel se ajunge la consecinţe neintenţionate, precum pene de curent sau preţuri uriaşe”, spune Cristian Popa.

Potrivit autorului, statul, încercând să rezolve o problemă, a cauzat alta, sau chiar mai multe, probabil neintenţionat.

România, resurse vaste

„O altă situaţie, de data aceasta specifică ţării noastre, este că deşi avem în România resurse energetice vaste, Statul nu permite exploatarea lor. Este ironic şi trist că pe de o parte preţul gazelor a explodat, dar pe de altă parte Statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, deci nu permite companiilor private să exploateze aceste gazele.

Însă, în acelaşi timp, Statul se oferă, binevoitor, să plafoneze preţurile, sau să le subvenţioneze, cu bani din taxele încasate… tot de la noi. Iar noi rămânem la întrebarea de ce cresc preţurile.

Ne permitem oare să lăsăm aceste resurse minerale de miliarde de euro neexploatate sub Marea Neagră? Este România atât de bogată încât să importe gaze mai degrabă decât să le exploateze pe ale ei?

La iarnă, când va fi frig, sau când vor veni facturile, ne vom gândi probabil cu jind la acele gaze„, susţine Cristian Popa.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Șoseaua ocolitoare a municipiului Blaj: 230.000 de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic

Publicat

Varianta ocolitoare a municipiului Blaj – unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din zonă – a ajuns la faza elaborării studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic. Realizarea șoselei ocolitoare urmărește decongestionarea traficul rutier prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația. 

Primăria Blaj a achiziționat recent servicii de elaborare a studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic pentru „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj”. Achiziția s-a făcut prin cumpărare directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Valoarea studiul geotehnic a fost de 100.000 de lei, ofertantul fiind Geo-Tech SRL din județul Harghita.

Serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate, documentație și avize au costat 130.200 de lei, ofertantul fiind Birou Proiectare Bodea SRL din Alba Iulia.

Potrivit documentației, investigațiile geotehnice se vor executa prin foraje adânci de 15-20 metri pe zonele cu consolidări și viaducte sau poduri și foraje scurte pe traseu.

Gheorghe Rotar: Șoseaua ocolitoare de la Blaj va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și parcare tip park&ride

În urmă cu un an, primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar a transmis că realizarea șoselei ocolitoare a municipiului este o investitie cu dublu rol în ceea ce privește traficul rutier.

„În primul rând va decongestiona traficul rutier în oraș și va fluidiza circulația spre orașele din jurul Blajului și spre zona industrială, urmând a contribui la dezvoltarea urbanistică și economică a zonei cât și la creșterea calității vieții, prin reducerea gradului de poluare în oraș.

În al doilea rând, șoseaua ocolitoare a Blajului va a avea și rolul de coridor de mobilitate urbană, care va face legătura între străzile Clujului și Eroilor cu zona Petrisat, cu ieșire la capătul străzilor Simion Bărnuțiu (spre Târnăveni) și Mihail Kogălniceanu (spre Mediaș).

Această investiție va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și o zonă de parcare tip park&ride. Este un proiect necesar, în condițiile creșterii numărului de mașini din Blaj, un proiect care decongestionează traficul rutier din oraș, prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați doar în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația, atunci când vor călători în afara orașului”, a explicat Gheorghe Valentin Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate