VIDEO Noua lege a salarizării unitare, prezentată de ministrul Dragoș Pîslaru: eliminări de sporuri, prime de performanță

Ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni proiectul legii salarizării unitare. Documentele au fost puse în consultare publică de către minister.

Reamintim că pe acest proiect a fost semnat acord între PSD, PNL, USR și UDMR.

Vezi AICI proiectul legii salarizării unitare, pus în consultare publică.

Declarațiile ministrului

Salariile nu scad. Mai clar, protecția veniturilor ca principiu clar - niciun venit nu va scădea și o să revin pe acest lucru.

Avem nevoie de o implementare unitară, deci că vom adopta întreaga lege deodată și într-un mod unitar, neexistând excepții sau lucruri care să se adopte separat de către familiile ocupaționale.

Primul lucru esențial: muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea Legii 153 este că, pentru anumite familii ocupaționale, s-au dat niște bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție.

Al doilea lucru esențial pe care îl avem, și repet, o să vin în detaliu pe el, al doilea lucru este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat de deficitul bugetar, și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030. Avem, după aceea, deficitul bugetar din 2027 care trebuie respectat și, în general, să vedem cum corelăm această creștere a anvelopei salariale într-un mod în care să țină pasul și cu productivitatea din sectorul privat.

Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit ca vârstă, deci peste 40 de ani, este ideea cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții, și cum îi motivezi și pentru aceasta, în mod evident, este nevoie să te uiți la salarizare.

Publicitate

Un alt element care este crucial e cel de performanță și responsabilitate; știm foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp.

Administrația locală - salarii la fel pe muncă egală

Legea 153 a consacrat că administrația locală a ieșit din grilă, practic, s-a desființat grila pentru administrația locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de consiliu județean. Acum, practic, readucem această grilă împreună.

Sunt niște variații foarte, foarte mari pentru același tip de poziție în administrație.

Noi am ajuns în situația actuală, să avem funcții care desfășoară muncă de valoare egală, care sunt salarizate discreționar și diferențiat, fie în funcție de instituția în care sunt, fie în funcție de ceea ce s-a propus de către consiliul local, în administrația locală, fie intervenții ad-hoc pe legislație în care s-au dat legi speciale de salarizare sau bonusare pe diverse familii ocupaționale.

Pe baza unei analize de doi ani de zile, care a fost făcută cu Banca Mondială, stabilește un sistem de echivalare, deci, practic, știu cum sunt familiile ocupaționale legate între ele prin niște funcții care, cumva, leagă, între ele, familiile ocupaționale.

Eliminare de sporuri

Problema oamenilor nu este numai legată de câți bani primesc în mână. Problema majoră pe care o avem în sistem acum se referă la echitate pentru că oamenii analizează câți bani primesc ei față de cât primește altcineva.

Din cauza faptului că era greu să intervii pe salariile de bază, pentru că trebuia să modifici Legea 153, s-a marșat foarte mult pe sporuri. Și știți că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România.

În zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri. Noi ce am făcut prin acest proiect pe care îl prezentăm este eliminăm 87 din aceste sporuri. Deci 87 din 51 înseamnă o reducere de 56%-57% aproape.

Salariul tău de bază este zona care trebuie să evolueze într-un mod predictibil și sporurile ar trebui doar să rămână pentru o zonă redusă. Le vom limita la 20% pe ordonatori principali de credite și salariile ar trebui să aibă elementul cel principal în zona aceasta de salarii de bază, salariile lunare.

Prime de performanță

Salarizarea nu se adapta performanței dovedite a angajatului. Existau, practic, niște prime de excelență, dar ele niciodată nu au avut o bază în spate, totdeauna a rămas o chestiune discreționară, deci nu există în acest moment pe bune un sistem de bonificare de performanță.

Introducem acest sistem, între 10% și 20% din salariul de bază pentru maxim 30% din angajați, limitat în primul an la 4% din anvelopa salarială.

Apropiem nivelurile salariale ale funcțiilor care sunt așezate pe baza complexității. Practic, ne asigurăm că variațiile nu mai sunt atât de mari pentru lucruri care ar trebui să fie remunerate oarecum la fel.

Maxim 30% ar putea să fie mai performanți decât media, să spunem, și echitate minim între 10% și 20% din salariul de bază ca bonus de performanță pe care îl dau.

Avem un lucru care e foarte important - o comprimare a gradelor 8 la 1; deci, practic, de la un sistem care era 12 la 1, avem acum un 8 la 1, ceea ce înseamnă mai multe echitate în sistem.

Valoare de referință pentru salarii

Valoarea de referință ca să ne încadrăm într-o anvelopă de opt miliarde este 4.100 de lei. Este elementul care va asigura predictibilitatea de creșteri salariale în viitor.

Valoarea de referință va crește ca urmare a două lucruri care se pot întâmpla; primul lucru este legată de creșterea PIB. Deci dacă țara crește ca PIB nominal, atunci evident că există spațiu să crești salariile în sectorul public. Atenție, nu există o condiționare că dacă îți crește PIB-ul cu, să zicem, 6%, trebuie să-ți crească și salariile cu 6%. Dar condiționarea este în sens invers. Dacă nu ai o creștere de PIB cu 6%, nu are cum să-ți crească salariul cu mai mult de 6%.

Al doilea lucru: dacă țara o merge mai bine, lumea trebuie să simtă în buzunare că merge mai bine, nu doar în sectorul public, cât și în sectorul privat. Cel de-al doilea lucru care mi se pare important este că, având în vedere faptul că plecăm de la un număr de personal de circa 1,2 milioane, o reducere a personalului prin reformă administrativă care să reducă până la urmă anvelopa sau costul de personal total, îți permite să crești valoare de referință.

Există posibilitatea, dacă există o creștere de productivitate, să poți să faci, poate, mai multe lucruri cu mai puțini oameni și asta înseamnă că trebuie să-i remunerezi mai bine.

Introducerea sporurilor în salariile de bază

Vom avea o repoziționare, vom avea introducerea sporurilor în salariile de bază, dar, și asta e important de spus, pentru 44% dintre titulari, salariile de bază nu compensează complet eliminarea și reducerea diverselor sporuri, deci vor rămâne cumva în plată cu nivelul respectiv.

Ca să fie foarte clar sistemul, și aici mă refer mai ales pentru colegii din justiție, care sunt foarte atenți la ce facem zilele astea și mai ales în prisma multor hotărâri în instanțe care au fost luate în acest sens. Practic, lumea va rămâne cu un salariu, cu venitul în plată, e principiul acela al protecției salariale; vor fi considerate niște plăți compensatorii pentru persoanele respective. Sunt plăți compensatorii individuale, ca să nu există posibilitatea interpretării în instanțe de asimilare sau echivalare.

56% din posturile care totuși vor avea creșteri de salarii, 21% sunt peste 10%, 14% între 5% și 10% și 21% între 0% și 5%

Exemple de funcții si salarizare

Profesorul universitar, aceasta este plaja salarială între 10.500... discutăm aici de salariul de bază, între 10.592 și 15.550, mediana e la 14.040, va crește salariul de bază, v-am spus, prin incorporarea diverselor lucruri la 16.400. Vom avea, practic, salariul lunar brut cu o creștere care nu este neapărat foarte mare, este 3%; practic rămânem cu o diferență între profesori universitari mult mai mică. Deci nu poți să am diferență între 16.000 și 29.000 pentru un profesor universitar, că e tot profesor universitar, până la urmă. Atenție, grad 0, ca să fie foarte clar despre ce vorbim.

Cercetătorii științifici au creșteri la salariul de bază de 45%, salariul lunar brut de 31%.

Profesori cu studii superioare: creșterea salariului de bază cu 17, nivelul nu este neapărat semnificativ.

Secretarii instituției de învățământ - 18% în salariul de bază, 6% în salariul brut.

Judecătorii, pe baza unor asimilări, și interpretări, și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă. Menținem salariul de bază, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile primele, lucrurile care s-au dat în instanță, are o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 la 19.268.

Acest proiect de reformă nu este un proiect de creștere a salariului bugetarilor, este un proiect de aducere echitate în sistem și ajustare.