Banii cash ținuți în casă de parlamentari sau aleșii locali nu vor mai apărea în declarația de avere. Amendament, adoptat în Senat

Senatorii, deputații, miniștrii, președinții de consilii județene și primarii, printre alții, nu vor fi obligați să-și treacă în declarația de avere sumele de bani cash pe care îi dețin în casă, potrivit unui amendament adoptat joi de Comisia Juridică din Senat.

Senatul a adoptat, pe 30 iulie, un raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, care a trecut de Camera Deputaților miercuri.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea plenului Senatului, instituție aflată în prezent în sesiune extraordinară, în perioadele 27-31 iulie și 4-6 august.

Banii cash ținuți în casă de parlamentari sau aleșii locali nu vor mai apărea în declarația de avere

Unul dintre amendamentele adoptate vizează eliminarea obligației de a include sumele cash în declarația de avere a demnitarilor.

Publicitate

În forma adoptată miercuri de Camera Deputaților, legea integrității prevedea în declarația de avere a demnitarilor o secțiune denumită „Numerar și active digitale”. În această secțiune, demnitarii erau obligați să-și declare sumele de bani cash pe care le țin în casă, precum și monedele digitale sau virtuale/cryptomonede, a căror valoare depășește 5.000 de euro.

În comisia din Senat, parlamentarii au ridicat problema declarării banilor din casă, inclusiv ai soției sau altor rude. Potrivit acestora, ANI nu are de unde să știe care sunt banii demnitarului. O altă problemă ridicată a fost cea în care soția/soțul nu se află în cele mai bune relații și unul dintre ei nu vrea să-i spună celuilalt câți bani cash deține într-un seif din locuință.

După un schimb de păreri și argumente pe subiectul sumelor de bani cash, senatorii din Comisia juridică au decis să elimine obligația declarării banilor cash din declarațiile de avere ale demnitarilor.

Termen de 30 de zile pentru demnitarii aflați în incompatibilitate

Un alt amendament propus de președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristinel Rujan, prevede că „persoanelor față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii, le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii”.

Rolul și atribuțiile ANI

Potrivit proiectului, Agenția Națională de Integritate (ANI) rămâne autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, organizată ca structură unică la nivel național, cu sediul în București. Printre obiectivele sale principale se numără promovarea integrității și prevenirea corupției instituționale, prin evaluarea averilor, a incompatibilităților și a conflictelor de interese, verificarea ex-ante a achizițiilor publice pentru prevenirea conflictelor de interese, gestionarea sesizărilor privind încălcări ale legii și protecția avertizorilor de integritate, precum și supravegherea restricțiilor pre- și post-angajare pentru asigurarea transparenței în relația dintre instituțiile publice și mediul privat.

Declarațiile de avere nu se mai publică integral

Proiectul prevede că depunerea declarațiilor de avere și de interese nu mai atrage automat publicarea integrală a acestora sau a unei copii. În schimb, ANI va publica într-un registru electronic de conformare doar un set limitat de informații: numele deponentului, funcția sau calitatea publică deținută, tipul declarației, data depunerii sau a rectificării, mențiuni privind depunerea în termen, cu întârziere, rectificarea sau nedepunerea, precum și, dacă este cazul, o trimitere la raportul de evaluare rămas definitiv.

Registrul nu va putea conține valori patrimoniale, adrese, identificatori ai conturilor sau ai portofelelor digitale, și nici date despre membrii familiei sau alți terți.

Confidențialitate și acces controlat

Declarațiile vor fi păstrate confidențial în evidența Agenției pe toată durata exercitării funcției și încă trei ani după încetarea acesteia. Dacă în acest interval este declanșată o procedură de evaluare sau o procedură judiciară, termenul de păstrare se prelungește până la trei ani de la soluționarea definitivă a cauzei.

Accesul la declarații va fi permis exclusiv persoanelor autorizate, în limita atribuțiilor de serviciu, fiecare accesare urmând să fie înregistrată în jurnale electronice și supusă unor audituri periodice. Totodată, ANI va publica anual statistici agregate și anonimizate privind depunerea, rectificarea și evaluarea declarațiilor.

43 de categorii de funcții, cu declarații de interese publicate online

Legea menține obligația ANI de a publica pe propriul site declarațiile de interese financiare, în cel mult 60 de zile de la generare, pentru 43 de categorii de persoane. Lista include, printre alții, președintele României, parlamentarii, consilierii locali și județeni, primarii, prim-ministrul și membrii Guvernului, judecătorii Curții Constituționale, membrii Curții de Conturi și ai CSM, Avocatul Poporului, conducerea serviciilor de informații, ambasadorii, conducerea BNR, precum și candidații la funcțiile de președinte, parlamentar, consilier local sau județean, primar și candidații români la Parlamentul European.

Excepție pentru aleșii locali în cazul actelor normative

Un ultim amendament menționat clarifică faptul că nu se află în conflict de interese alesul local care emite sau participă la adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.