Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului. Semnificații și tradiții – Paștele catolic 2023

Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată, în acest an, de Biserica Romano-Catolică în ziua de 9 aprilie.

Liturghia zilei Sfintelor Paşti, din ziua de duminică, se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală, o lumânare mare, simbol al Învierii lui Hristos, este aşezată lângă altar.

Celebrarea Paştelui continuă în timpul pascal. Cele 50 de zile care urmează după Duminica Învierii, până la Duminica Rusaliilor, se celebrează în bucurie ca o singură zi de sărbătoare, ba mai mult, ca ”marea duminică”.

Vezi VIDEO: SLUJBA de ÎNVIERE la Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail” din Alba Iulia. VIGILIA Pascală din Sâmbăta Sfântă

Biserica Romano-Catolică a celebrat săptămâna aceasta cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Sfintelor Paşti. Joia Sfântă, Vinerea Sfântă şi Sâmbăta Sfântă au o importanţă deosebită, pregătind sărbătoarea Învierii Domnului.

Cu Liturghia celebrată în seara zilei de Joia Sfântă, Biserica începe triduumul pascal şi celebrează Cina de pe urmă. La această sfântă Liturghie sunt amintite în mod deosebit: instituirea Euharistiei, instituirea Preoţiei şi porunca Domnului referitoare la iubirea fraternă. Ritul spălării picioarelor, care prin tradiţie se face în această zi vrea să semnifice slujirea şi caritatea lui Hristos, care a venit „nu pentru a fi slujit, ci pentru a sluji” (Mt 20, 28) (ercis.ro).

Vinerea Pătimirii Domnului este zi de penitenţă obligatorie în toată Biserica. În după-amiaza acestei zile are loc celebrarea pătimirii Domnului.

În ziua care precede sărbătoarea Învierii Domnului, Sâmbăta Sfântă, Biserica se află în tăcere căci Hristos este în mormânt. Nu este nici o celebrare. Toţi sunt invitaţi să mediteze la pătimirea şi moartea Lui.

A urmat Noaptea Sfântă. Noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă.

Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor sunt evenimentele care stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte.

Procesiunea din noaptea Învierii trebuie să se facă cu lumânarea pascală, semnul învierii Domnului, arată ercis.ro. Iar această lumânare trebuie făcută din ceară şi nu din alte materiale, în fiecare an să fie nouă, unică, destul de mare, pentru a putea evoca faptul că Hristos este lumina lumii.

Vigilia Pascală, celebrată în noaptea de Paşti, exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Hristos Înviat. Noaptea de sâmbătă spre duminică este o „priveghere în cinstea Domnului” (Ex 12,42).

Întreaga celebrare a vigiliei pascale trebuie să se desfăşoare în timpul nopţii, astfel încât să nu înceapă înainte de căderea nopţii şi să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de duminică, potrivit Agerpres.

Paștele catolic: tradiții și obiceiuri

Printre obiceiurile de Paște la catolici se regăsește ciocnitul ouălor roșii. În multe locuri, copiii pornesc la „vânătoare de ouă” pentru a găsi ouăle ascunse în case sau grădini.

Pe masa de sărbătoare, sunt pregătite preparate precum drobul, pasca, cozonacul și carnea de miel. În unele zone, se face ciorbă din carne de miel.

Apa de Paște este specială și de ea se leagă multe tradiții, în Transilvania fiind cunoscut obiceiul mersului „cu stropitul” sau „cu udatul”.

Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal.

Stropitul este practicat, de regulă, de popoarele cu origine germanică. Acest obicei are loc şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.