19-20 iulie: PROGRAM Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Legende și tradiții, legate de cel mai înalt platou al Apusenilor

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este un eveniment unic în România, cu o tradiție care începe în anul 1816. Aflat în inima Munților Apuseni, evenimentul era inițial un prilej rar de întâlnire între familiile din satele izolate de munte.

Târgul de fete de pe Muntele Găina: 19-20 iulie 2025

Târgul de Fete de pe Muntele Găina se desfășoară în acest an în weekendul 19 – 20 iulie. Evenimentul aduce din nou în prim-plan tradițiile românești, pe cel mai înalt platou al Munților Apuseni.

Evenimentul este recunoscut ca având rădăcini adânci în istoria și spiritualitatea moților. Este o celebrare a identității românești și a legăturii dintre comunități din toate colțurile țării.

Rețeaua socială de la începutul secolului XIX

În trecut, locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor se adunau pe platoul de la Găina pentru a face schimb de produse.

Sătenii urcau pe munte însoțiți de tineri, care aveau prilejul să se cunoască între ei, iar, dacă se plăceau, ajungeau să se căsătorească.

Astfel, târgul de pe Muntele Găina devenea un loc al cunoașterii pentru cei din zone mai îndepărtate.

Muntele Găina era punctul central unde se întâlneau moții din județele Alba, Arad, Hunedoara și Bihor. Distanțele mari, lipsa drumurilor și izolarea comunităților făceau imposibilă interacțiunea între sate pe tot parcursul anului. Târgul devenea astfel o „rețea socială” a vremii, o ocazie de:

• Evitare a căsătoriilor între rude

• Formare de noi legături de familie

• Schimburi culturale, sociale și economice

Fetele erau aduse îmbrăcate în straie populare, cu zestre și năframe colorate, iar feciorii urcau muntele ca să le cunoască.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Tradițiile locului

Târgul de Fete de pe Muntele Găina s-a transformat în zilele noastre într-o sărbătoare câmpenească, unde lumea se adună, gata de petrecere cu muzică și dansuri populare, obiceiuri vechi și gastronomie tradițională.

Amintiri despre începuturile acestui eveniment a relatat fondatoarea grupului de tulnicărese din Avram Iancu, prof. Elena Pogan (n. 20 iunie 1925 – d. 13 decembrie 2010) din Vidra:

„Acolo, pe Muntele Găina, se adunau păstorii din trei comune, Vidra, Bolzești și Almaș și stăteau acolo cu oi, cu vaci, cu cai, cu ce aveau. Când venea vremea să coboare acasă, era vremea strânsului fânului.

Atunci au vrut să facă o petrecere de despărțenie. Și așa a început Târgul de la Găina”, spunea aceasta.

Mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Ceremoniile și obiceiurile

Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte.

Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos.

Aceștia se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur, iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“.

După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta. Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul de sus din deal.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Legenda Găinii de aur

Una dintre cele mai cunoscute legende vorbește despre locuitorii din Vidra de Sus, așezare aflată la poalele muntelui, care lucrau la băile de aur din Munții Bihariei. Acolo, în mijlocul munților, oamenii ar fi văzut de mai multe ori o găină de aur. Aceasta ieșea din adâncurile băilor și urca pe vârful muntelui, unde își clocea ouăle într-un cuib.

Localnicii au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri.

Astfel, legenda spune că, de atunci, nu s-a mai găsit aur în zonă, iar oamenii au încetat să-l mai caute. Muntele a primit numele Găina și a devenit, în timp, graniță naturală între ținuturile moților și ale crișenilor.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Legenda zâinei frumoase și bogate

Totodată, a doua legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş.

Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie.

Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă.

Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc.

Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la „Târgul de fete”.

Anul acesta, în 19 și 20 iulie, tradiția continuă printr-o nouă ediție a evenimentului Târgul de fete de pe Muntele Găina.

Program Târgul de Fete de pe Muntele Găina, ediția 2025

Sâmbătă, 19 iulie 2025

Vârful Muntelui Găina

• ora 13:00 – Târgul mesterilor tradiționali ALBA TRADIȚIONAL (peste 50 de mesteri tradiționali din zonele istorice ale României)

Centrul Comunei Avram Iancu (baza Muntelui Găina)

• ora 14:00 – Spectacol folcloric extraordinar „Muntele Găina unește tradițiile românești”, prezintă Andreea Bogdan, jurnalist Radio România Actualități
• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Grupul vocal tradițional „Țarina” al CupruMin Abrud
• Trupa „Stars Avram Iancu”, instructor Alina Furdui Alexia-Maria Bota Rad
• Ansamblul folcloric „Valea Târnavelor”, coregraf Mihai Gogiță
• Ansamblul Folcloric al județului Alba, dirijor Alexandru Pal, alături de soliști vocali: Cornel Borza, Roxana Reche, Daniel Pop, Mihaela Grec, Floricica Moga, Ioana Ciorea, Nicolae Plută, Dorina Narița, Ioana Breda-Morar, Ioana Groza, Alexandra Băcilă, Maria Uțiu

Vârful Muntelui Găina

• ora 19:00 – Concert „Dublu Click”
• ora 20:30 – DJ FIRY și Flaviu fără S
• ora 21:30 – Concert extraordinar Carmen Chindriș și Taraful Rutenilor
• ora 22:45 – Foc de artificii pe vârful Muntelui Găina
• interval orar 23:00 – 24:00 – DJ FIRY și Flaviu fără S

Duminică, 20 iulie 2025

Vârful Muntelui Găina

• ora 10:00 – Târgul mesterilor tradiționali ALBA TRADIȚIONAL (peste 50 de mesteri tradiționali din zonele istorice ale României)
• ora 10:30 – Ceremonial de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori și slujbă religioasă „În memoriam Avram Iancu, eroul al națiunii române”, Tulnicăresele din Avram Iancu Fanfara Județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș
• ora 11:30 – Spectacol folcloric extraordinar „Muntele Găina unește tradițiile românești”, prezintă Andreea Bogdan, jurnalist Radio România Actualități
• Tulnicăresele din Avram Iancu Ansamblul Folcloric „Drușcelile” din Bârsa, Arad, coregraf Nelu Todica
• Ansamblul Folcloric „Brădeana” din Sohodol, Alba
• Grup tradițional din Cluj – Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
• Ansamblul Folcloric „Fântânița de piatră” din Spring, Alba
• Ansamblul Folcloric „Doina Ampoiului” din Zlatna, Alba
• Ansamblul Folcloric „Aușana” din Bihor
• Ciprian Zopota
• Emilia Borza Șugar
• Claudia Cacuci
• Iulia Buboi
• Ciprian Mocan

Așadar, evenimentul din 2025 păstrează specificul autentic al celei mai cunoscute întâlniri populare de pe muntele sacru al moților și îi invită pe toți cei care iubesc tradiția, portul popular și muzica românească la un sfârșit de săptămână de poveste, unde oamenii se adună „la Găina” din toate colțurile țării.