Când începe Postul Paștelui în 2022. Zilele de post din acest an și perioadele în care nu se fac nunți

Postul Paștelui sau Postul Mare are loc înaintea Învierii și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an.

Postul Paștelui la ortodocși, în 2022, începe pe 7 martie și se încheie pe 23 aprilie, potrivit Calendar Ortodox 2022.

Paștele 2022 este în 24 aprilie. O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor de Paște: 22-25 aprilie.

Vezi și Când pică Paștele în 2024

Cu o săptămână mai devreme, pe 17 aprilie, sunt Sărbătorile Pascale pentru romano-catolici. La catolici, Postul Mare ține din 28 februarie până pe 16 aprilie.

Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 17 aprilie, iar de către catolici în 10 aprilie.

De ce Paștele ortodox și cel catolic sunt în date diferite

Data la care creștinii sărbătoresc Paștele este influențată de echinocțiul de primăvară (dată fixă) și de luna plină (dată variabilă). Prin urmare, data Paștelui variază de la an la an.

De asemenea, sunt utilizate două calendare diferite. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, iar Biserica Ortodoxă după calendarul iulian, pe stil vechi.

După doi sau patru ani în care diferența este de o săptămână, urmează un singur an în care diferența este de patru sau cinci săptămâni. Așa a fost, de exemplu, în 2021. Explicația este că, în acești ani, luna plină care cade după 3 aprilie este diferită de luna plină care cade după 21 martie.

Zile de post și posturi – Calendar Ortodox 2022

• Miercurile și vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate cu harți
• Ajunul Bobotezei (5 ianuarie)
• Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august)
• Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
• Postul Sfintelor Paști (7 martie – 23 aprilie)
• Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (20 iunie – 28 iunie)
• Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august – 14 august)
• Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)

Nu se fac nunți – 2022 – Calendar ortodox

• în toate zilele de post de peste an
• în toate miercurile și vinerile
• în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora (1-2 februarie; 1-2 iunie; 11-13 iunie; 15 august; 13-14 septembrie)
• de luni, după lăsatului sec de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (28 februarie – 1 mai)
• în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (luni, 20 iunie – marți, 28 iunie)
• în Postul Adormirii Maicii Domnului (luni, 1 august – duminică, 14 august)
• de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (luni, 29 august)
• în postul Nașterii Domnului (marți, 15 noiembrie – sâmbătă, 24 decembrie)
• în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie)

Alte date importante

Sărbători bisericești naționale – Calendar Ortodox 2022

• Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor (2 iunie)
• Sf. Apostol Andrei cel întâi chemat – Ocrotitorul României (30 noiembrie)

Zile în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie

• Miercuri și vineri în săptămâna dinaintea Postului Sfintelor Paști (20 aprilie și 22 aprilie)
• Luni și marți în prima săptămână a Postului Sfintelor Paști (25 aprilie si 26 aprilie)
• Vineri în săptămâna Patimilor (22 aprilie)

Postul Paștelui – semnificații

La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.

Oamenii mai numesc Postul Paștelui și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Totuși, Postul Paștelui a devenit absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii să sărbătorească Învierea Domnului Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii 40 de mucenici și duminicile din post.

De BunaVestire (25 martie) și de Florii este dezlegare la pește.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.

De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

Semnificaţii şi obiceiuri

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

• potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
• patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
• Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
• ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
• Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News