Cât a crescut averea financiară a românilor în ultimii 20 de ani și cum ar putea fi afectată de criza generată de COVID

Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un ritm mai lent decât creşterea de 10% înregistrată în Europa Centrală şi de Est, Statele Baltice şi Rusia în aceeaşi perioadă, însă aceasta ar putea fi mai puţin afectată de criza generată de Covid-19, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report.

„Averea financiară a românilor creşte mai lent decât media din Europa de Est şi rămâne puternic concentrată: aproximativ 20% din averea financiară naţională este deţinută de persoane care au până la 100.000 de dolari, segment reprezentat de mult peste 95% din populaţia României; 37% este deţinută de persoane care au între 100.000 şi 250.000 de dolari; 17% din averea naţională este deţinută de segmentul de peste 100 milioane de dolari; restul de aproximativ 26% se împarte în ponderi relativ egale în categoriile 250.000 – 1 milion, 1-5 milioane, 5-20 milioane, 20-100 milioane de dolari”, se arată în raport.

Potrivit raportului, românii deţin acum 4% din averea financiară totală din această regiune, într-o scădere semnificativă de la valoarea de 7,3% înregistrată în 1999.

„Acest lucru poate părea surprinzător, într-un context în care România a avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Europa din ultimii 10 ani, dar ar putea fi explicată prin doi factori: o dezvoltare puternică a consumului, care a determinat creşterea economică din ultimii ani şi rate mari de creştere a investiţiilor non-financiare, în primul rând imobiliare, care nu sunt incluse în calculul averii financiare adresate de studiul nostru”, subliniază realizatorii raportului.

Concentraţia averii în România este mai mică decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia, conform aceluiaşi raport. Românii care deţin în cont mai puţin de 250.000 de dolari în valoare netă reprezintă 57% din totalul averii financiare personale, cu 11 procente mai mare decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia. Ponderea indivizilor cu avere foarte mare, adică cei care deţin o avere financiară de peste 100 de milioane de dolari, reprezintă un procent de doar 17%, comparativ cu media de 29% în regiune.

Persoanele cu o avere cuprinsă între 250.000 şi 1 milion de dolari vor avea cea mai rapidă rată de creştere în următorii cinci ani, conform prognozelor BCG.

Nu în ultimul rând, alocarea activelor arată o tendinţă interesantă în România, asigurările de viaţă şi, în cea mai mare parte economiile aferente pensiilor deţinând o pondere semnificativă, mai mare decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia, dar se plasează sub media globală. Fondurile mutuale şi investiţiile directe în acţiuni sunt în linie cu tendinţele regionale, în timp ce numerarul şi depozitele au o pondere mult mai mică în averea totală, arată raportul.

La nivel global, averea financiară netă aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani, trecând de la 80 de miliarde de dolari în 1999 la 226 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2019, arată studiul citat.

Pe de altă parte însă, criza COVID-19 va impacta averea românilor într-o măsură mai mică decât media din regiunea est-europeană.

În raport, BCG prezintă trei scenarii posibile pentru evoluţia post-COVID-19 la nivel global, care va impacta diferit industria administratorilor de investiţii. Primul scenariu vizează o recuperare rapidă: deşi PIB-ul mondial scade rapid, această situaţie va fi trecătoare, iar averea globală va creşte de la 226 trilioane de dolari în 2019 la 282 trilioane de dolari până în 2024, cu o rată de creştere de 4,5%. Pentru administratorii de active va exista o scădere a profiturilor pe termen scurt, dar pandemia nu va avea un impact pe termen lung asupra industriei.

În cazul unei recuperări economice lente va exista un impact mai puternic asupra economiei, criza va fi mai severă şi va dura mai mult până la recuperare. În acest scenariu, averea globală va scădea la 215 trilioane de dolari în acest an şi apoi va creşte la 265 trilioane de dolari până în 2024, o creştere anuală de 3,2%. În acest caz, marja de venit a administratorilor de active va fi în scădere, în special pentru cei care lucrează cu raport cost-beneficiu ridicat. Drept urmare, consolidarea industriei poate creşte.

Scenariul trei arată un impact prelungit asupra economiei, a pieţei muncii şi productivităţii, iar averea globală va scădea la 210 trilioane de dolari în acest an, ca să crească apoi la 243 de miliarde de dolari până în 2024, o creştere anuală de doar 1,4%. Ca rezultat, administratorii de active vor trebui să lucreze într-o piaţă deosebit de dificilă, costul achiziţiilor în acest caz ar putea creşte semnificativ.

sursă: Agerpres