Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cât a crescut averea financiară a românilor în ultimii 20 de ani și cum ar putea fi afectată de criza generată de COVID


Publicat

bani

Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un ritm mai lent decât creşterea de 10% înregistrată în Europa Centrală şi de Est, Statele Baltice şi Rusia în aceeaşi perioadă, însă aceasta ar putea fi mai puţin afectată de criza generată de Covid-19, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report.

„Averea financiară a românilor creşte mai lent decât media din Europa de Est şi rămâne puternic concentrată: aproximativ 20% din averea financiară naţională este deţinută de persoane care au până la 100.000 de dolari, segment reprezentat de mult peste 95% din populaţia României; 37% este deţinută de persoane care au între 100.000 şi 250.000 de dolari; 17% din averea naţională este deţinută de segmentul de peste 100 milioane de dolari; restul de aproximativ 26% se împarte în ponderi relativ egale în categoriile 250.000 – 1 milion, 1-5 milioane, 5-20 milioane, 20-100 milioane de dolari”, se arată în raport.

Potrivit raportului, românii deţin acum 4% din averea financiară totală din această regiune, într-o scădere semnificativă de la valoarea de 7,3% înregistrată în 1999.

„Acest lucru poate părea surprinzător, într-un context în care România a avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Europa din ultimii 10 ani, dar ar putea fi explicată prin doi factori: o dezvoltare puternică a consumului, care a determinat creşterea economică din ultimii ani şi rate mari de creştere a investiţiilor non-financiare, în primul rând imobiliare, care nu sunt incluse în calculul averii financiare adresate de studiul nostru”, subliniază realizatorii raportului.

Concentraţia averii în România este mai mică decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia, conform aceluiaşi raport. Românii care deţin în cont mai puţin de 250.000 de dolari în valoare netă reprezintă 57% din totalul averii financiare personale, cu 11 procente mai mare decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia. Ponderea indivizilor cu avere foarte mare, adică cei care deţin o avere financiară de peste 100 de milioane de dolari, reprezintă un procent de doar 17%, comparativ cu media de 29% în regiune.

Persoanele cu o avere cuprinsă între 250.000 şi 1 milion de dolari vor avea cea mai rapidă rată de creştere în următorii cinci ani, conform prognozelor BCG.

Nu în ultimul rând, alocarea activelor arată o tendinţă interesantă în România, asigurările de viaţă şi, în cea mai mare parte economiile aferente pensiilor deţinând o pondere semnificativă, mai mare decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia, dar se plasează sub media globală. Fondurile mutuale şi investiţiile directe în acţiuni sunt în linie cu tendinţele regionale, în timp ce numerarul şi depozitele au o pondere mult mai mică în averea totală, arată raportul.

La nivel global, averea financiară netă aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani, trecând de la 80 de miliarde de dolari în 1999 la 226 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2019, arată studiul citat.

Pe de altă parte însă, criza COVID-19 va impacta averea românilor într-o măsură mai mică decât media din regiunea est-europeană.

În raport, BCG prezintă trei scenarii posibile pentru evoluţia post-COVID-19 la nivel global, care va impacta diferit industria administratorilor de investiţii. Primul scenariu vizează o recuperare rapidă: deşi PIB-ul mondial scade rapid, această situaţie va fi trecătoare, iar averea globală va creşte de la 226 trilioane de dolari în 2019 la 282 trilioane de dolari până în 2024, cu o rată de creştere de 4,5%. Pentru administratorii de active va exista o scădere a profiturilor pe termen scurt, dar pandemia nu va avea un impact pe termen lung asupra industriei.

În cazul unei recuperări economice lente va exista un impact mai puternic asupra economiei, criza va fi mai severă şi va dura mai mult până la recuperare. În acest scenariu, averea globală va scădea la 215 trilioane de dolari în acest an şi apoi va creşte la 265 trilioane de dolari până în 2024, o creştere anuală de 3,2%. În acest caz, marja de venit a administratorilor de active va fi în scădere, în special pentru cei care lucrează cu raport cost-beneficiu ridicat. Drept urmare, consolidarea industriei poate creşte.

Scenariul trei arată un impact prelungit asupra economiei, a pieţei muncii şi productivităţii, iar averea globală va scădea la 210 trilioane de dolari în acest an, ca să crească apoi la 243 de miliarde de dolari până în 2024, o creştere anuală de doar 1,4%. Ca rezultat, administratorii de active vor trebui să lucreze într-o piaţă deosebit de dificilă, costul achiziţiilor în acest caz ar putea creşte semnificativ.

sursă: Agerpres



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cardul de sănătate, înlocuit cu cartea electronică de identitate. Legea, promulgată de Iohannis

Publicat

carte-de-identitate

Legea prin care vor putea fi eliberate cărți de identitate electronice a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. După introducerea cărții electronice de identitate nu va mai fi folosit cardul de sănătate.

Actul normativ prevede modificarea mai multor acte normative referitoare la evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, în sensul asigurării condiţiilor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice online, pentru a beneficia de diverse servicii electronice – bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie etc.

Legea mai prevede instituirea unei excepţii de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 14 ani. Astfel, opţional, numai la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legali se poate elibera o carte de identitate simplă sau o carte electronică de identitate, indiferent de vârsta copilului.

O altă prevedere a legii este punerea în circulaţie a unui nou document de identificare, astfel încât să asigure cetăţenilor garanţii suplimentare de securitate, iar instituţiilor de drept public sau privat certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document.

Ce date vor fi eliminate din cip

Actul normativ mai prevede modificarea conceptului anterior privind conţinutul de date al cărţii electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informaţiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât în viitorul document electronic de identitate să fie înscrise numai datele de identificare ale titularului, certificatul emis de MAI, înscris într-un singur cip, va asigura “funcţionalitatea” de card de sănătate.

Legea stipulează şi posibilitatea de a opta pentru eliberarea unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate simple, care nu va conţine niciun cip, precum şi stabilirea unor termene de valabilitate a actelor de identitate, în funcţie de vârsta titularului, în scopul surprinderii modificărilor fizionomiei titularului.

Perioada de valabilitate a cărţii de de identitate provizorie este de 45 de zile, mai prevede proiectul.

Părinţii pot solicita un act de identitate pentru copii, indiferent de vârstă

Potrivit legii, “prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate”.

Opţional, se poate elibera carte de identitate simplă sau carte electronică de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi, a reprezentantului legal, a persoanei desemnate din cadrul serviciului social, public sau al unui organism privat acreditat, destinat protecţiei speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinţi, unde se află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul.

Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condiţiile legii.

Prin autentificare se înţelege procedura prin care i se permite unei persoane ce posedă legal un anumit set de date create în acest scop să se identifice într-un sistem informatic, în interes propriu sau în relaţia sa cu persoane juridice de drept public ori de drept privat.

De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate se eliberează:

* cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;

* cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;

* cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;

* cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.

De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea: unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate simple, se arată în lege.

Cartea de identitate simplă conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

După personalizarea şi transmiterea cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple la autoritatea competentă să le elibereze toate datele stocate în bazele de date de producţie se şterg imediat prin procedură automată şi ireversibilă.

Cetăţenii români cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, în cazul în care, din motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, cu excepţia cererii pentru eliberarea unei cărţi de identitate provizorii, precum şi la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara respectivă.

Sursă: Agerpres

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Noile reguli de acordare a concediului medical pentru persoanele aflate în carantină sau izolare. Detalii de la CNAS

Publicat

Noile reguli de acordare a concediului medical pentru persoanele aflate în carantină sau izolare au fost puse în dezbatere publică de Casa de Asigurări de Sănătate.

Proiectul prevede că persoanelor pentru s-a instituit măsura carantinei sau izolării până la data intrării în vigoare a Legii nr. 136/2020, dar pentru care nu au fost emise certificatele de concediu medical în această perioadă, acestea li se pot acorda, potrivit reglementărilor: „pentru persoanele care se află în carantină sau izolare instituită până la data intrării în vigoare a prezentei legi, certificatele de concediu medical se acordă potrivit actelor normative în vigoare la data acordării”.

Pentru persoanele aflate în carantină, indiferent de locul în care aceasta a fost instituită, cât și pentru persoanele pentru care s-a impus măsura izolării, certificatele de concediu medical se eliberează de medicul de familie, pe baza documentelor eliberate de direcțiile de sănătate publică în care sunt menționate și perioadele pentru care au fost instituite măsurile de carantină sau izolare.

Începând cu data de 21 iulie 2020, după intrarea în vigoare a Legii nr. 136/2020, persoana asigurată pentru care a fost instituită măsura izolării într-o unitate sanitară beneficiază de concediu medical eliberat de medicul curant la externarea din spital. Medicul curant poate elibera concediu medical la externare până la împlinirea termenului maxim al perioadei de izolare, care decurge de la momentul internării sau pe o perioadă stabilită de acesta.

În situația în care, după expirarea concediului medical acordat la ieșirea din spital, starea de sănătate a persoanei nu permite reluarea activității, medicul de familie poate prelungi concediul medical pentru aceeași afecțiune, pe durata recomandată în scrisoarea medicală eliberată de medicul curant din spital.

În situația în care medicul curant nu a eliberat concediu medical la externare, pentru perioada în care persoana asigurată este izolată la domiciliu sau la locația declarată de aceasta, certificatul de concediu medical pentru aceeași afecțiune se acordă de medicul de familie care monitorizează starea de sănătate a persoanei prin intermediul consultațiilor medicale la distanță. În această situație, certificatul de concediu medical se eliberează după ultima zi a încetării perioadei de izolare, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la această dată.

Pentru persoanele asigurate pentru care s-a instituit măsura carantinei, în condițiile Legii nr. 136/2020, certificatele de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicii de familie, după ultima zi a încetării perioadei de carantină, pe durata stabilită prin documentul eliberat de direcția de sănătate publică, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei de carantină. Dacă perioada de carantină depășește 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale pentru  acordarea concediului medical.

sursă: cnas.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Biblioteca Județeană din Alba Iulia își reia activitatea. Angajații au avut rezultate negative la testele COVID

Publicat

Reprezentanții Bibliotecii Județene ”Lucian Blaga” din Alba Iulia anunță că vor fi reluate, de marți, serviciile de împrumut de cărți, după ce toți angajații instituției au avut rezultate negative la testele COVID. Reamintim că vineri, activitatea bibliotecii a fost suspendată, după ce o angajată a fost depistată pozitiv cu noul coronavirus.

Managerul Bibliotecii, Silvan Stâncel, a transmis că întreaga echipă a bibliotecii noastre a fost testată pentru COVID-19 și că rezultatul a fost negativ pentru fiecare dintre angajați.

”Suntem bine și abia așteptăm să redeschidem porțile și activitățile de împrumut. Ne este foarte dor de toate proiectele de animație culturală pentru cei mici și cei mari și regretăm că pentru moment frumoasele întâlniri în cadrul bibliotecii nu mai pot avea loc. Privim cu realism întreaga situație, ne adaptăm și luăm cele mai bune și pragmatice decizii pentru comunitatea pe care o deservim, atât cât ne este posibil. Marți, 4 august 2020, redeschidem serviciile de împrumut și prin urmare vă așteptăm cu drag la bibliotecă pentru a împrumuta cărți frumoase, dar mai ales valoroase”, a spus Silvan Stâncel.

A fost făcută dezinfecție, vineri, în toate spațiile bibliotecii.

”Spațiile sunt dezinfectate, procedura de deservire a publicului respectă toate normele posibile și imposibile de prevenție și protecție anti-Covid, colegele bibliotecare sunt extrem de atente în acest sens, cărțile restituite intră în carantină conform legii pentru a elimina orice risc, deci totul este pregătit și vă așteptăm”, a mai spus managerul bibliotecii.

Angajata depistată pozitiv se simte bine și ”va reveni la serviciu la momentul potrivit”, a precizat Stâncel.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în Transilvania, la mare și la munte. Temperaturi mai mari, dar și câteva ploi. Prognoza meteo pe următoarele 2 săptămâni

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie a transmis prognoza de vreme pentru următoarele două săptămâni în regiuni din țară. Vremea se încălzește, dar vor fi și zile cu ploi sau furtuni.

În Transilvania, în prima săptămână, media temperaturilor va fi în creștere, cea a maximelor de la 28 la 31 de grade și cea a minimelor de la 11 la 16 grade.

În cea de a doua săptămână media temperaturilor maxime va avea variații între 27 și 30 de grade, iar temperaturile minime vor fi cuprinse, în medie, între 13 și 15 grade.

Vor fi averse în jurul datei de 5 august, apoi trecător, posibil, și după data de 7 august.

În Dobrogea și pe litoral, vremea va fi în încălzire până în data de 8 august, când media maximelor termice va ajunge să se situeze în jurul valorii de 32 de grade, iar cea a minimelor va fi de 22-23 de grade. Din 9 august temperaturile vor scădea ușor și treptat, astfel încât la finalul intervalului de prognoză media maximelor va coborî sub 30 de grade, iar cea a minimelor va fi de 19-20 de grade.

După data de 8 august, pe arii restrânse, vor fi posibile averse în general slabe cantitativ.

La munte, media maximelor termice va avea variații între 18 și 22 de grade, iar a minimelor în general între 10 și 14 grade.

Din data de 4 august local vor fi perioade cu averse în fiecare zi.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate