Cât donează românii: România, printre cele mai generoase țări din UE după ponderea din venituri. Unde ajung cei mai mulți bani

Românii au alocat în 2025, în medie, 0,9% din venituri pentru donații și ajutor financiar acordat altora, cea mai ridicată pondere dintre statele Uniunii Europene analizate în World Giving Report 2026.

Datele arată însă o particularitate importantă: românii preferă să ajute direct persoanele aflate în nevoie, în timp ce proporția celor care donează organizațiilor caritabile este mult mai redusă.

România devansează Croația, unde donațiile totale au reprezentat 0,8% din venituri, și Irlanda, cu 0,7%. Media europeană este de numai 0,6% din venituri, cea mai scăzută dintre continente, în timp ce media mondială ajunge la 1%, potrivit Mediafax.

World Giving Report este realizat de Charities Aid Foundation și analizează în 2026 comportamentul donatorilor din 105 țări. Potrivit metodologiei raportului citate de Euronews, cercetarea s-a bazat pe răspunsurile a 60.443 de persoane, intervievate între 5 ianuarie și 18 februarie 2026 despre comportamentul lor de donație din anul precedent.

61% dintre români au dat bani în 2025

Datele CAF arată că 61% dintre respondenții din România au oferit bani în cel puțin una dintre cele trei forme de sprijin analizate.

Mai exact, 43% au declarat că au oferit bani direct unei persoane sau unei familii aflate în nevoie, fără a fi vorba despre rude sau prieteni, 27% au donat unei organizații caritabile, iar 15% au dat bani unei organizații religioase sau pentru o cauză religioasă. Categoriile se pot suprapune, astfel că aceeași persoană poate apărea în mai multe dintre ele.

Raportat la venit, CAF estimează pentru România o medie totală a donațiilor de 0,9%. Donațiile către organizații caritabile reprezintă aproximativ 0,4% din venituri, ajutorul acordat direct persoanelor aflate în dificultate – 0,5%, iar donațiile religioase – 0,1%. CAF precizează că valorile sunt rotunjite la o zecimală, motiv pentru care componentele nu trebuie să însumeze matematic exact totalul afișat.

Publicitate

Românii preferă să ofere bani direct celor aflați în nevoie

Aceasta este, de fapt, principala explicație pentru poziția României în clasamentul european.

România nu se află în frunte prin numărul persoanelor care donează organizațiilor caritabile. Doar 27% dintre românii intervievați au declarat că au făcut astfel de donații, față de 68% în Irlanda și 66% în Țările de Jos.

În schimb, donațiile către organizații caritabile reprezintă în România aproximativ 0,4% din venituri, aceeași pondere raportată pentru Irlanda și Țările de Jos. Diferența este că, în România, o parte și mai mare – 0,5% din venituri – este direcționată direct către oameni aflați în dificultate.

Cu alte cuvinte, rezultatul României spune mai puțin despre dimensiunea filantropiei instituționalizate și mai mult despre sprijinul financiar direct, de la persoană la persoană.

România, peste marile economii europene

Diferența este vizibilă și în comparație cu cele mai mari economii ale Uniunii Europene.

În Germania, donațiile totale au reprezentat în medie 0,4% din venituri în 2025. Aceeași valoare apare în Franța și Italia, mai puțin de jumătate din nivelul raportat pentru România.

Europa este, de altfel, regiunea în care oamenii alocă cea mai mică proporție din venituri donațiilor: 0,6%, comparativ cu media mondială de 1%. Africa se află la polul opus, cu o medie de 1,6%.

La nivel mondial, oamenii dau cei mai mulți bani direct altor persoane

Tendința românilor de a ajuta direct nu este însă o excepție la nivel global.

În 2025, 36% dintre respondenții din întreaga lume au declarat că au oferit bani direct unor persoane aflate în nevoie, 34% au donat către organizații caritabile, iar 23% au făcut donații prin intermediul organizațiilor sau cauzelor religioase.

Dacă este analizată valoarea banilor donați, 41% din totalul donațiilor la nivel mondial au mers direct către persoane în nevoie, 38% către organizații caritabile și 21% către organizații sau cauze religioase.

Legătura dintre generozitate și sentimentul de apartenență la comunitate

Raportul identifică și o asociere puternică între donații și sentimentul de apartenență la comunitatea locală.

În țările în care mai puțin de jumătate din populație declară că simte o legătură puternică sau destul de puternică cu propria comunitate, donațiile reprezintă în medie 0,6% din venituri.

În schimb, acolo unde peste 80% din populație declară un sentiment puternic de apartenență, procentul urcă la 1,7% din venituri, aproape de trei ori mai mult. CAF vorbește despre o corelație, nu despre dovada unei relații directe de cauzalitate.

Un alt indicator este percepția asupra efectului organizațiilor caritabile. Persoanele care consideră că acestea au un impact pozitiv în comunitatea lor sunt, potrivit CAF, de două ori mai predispuse să doneze și, ca pondere din venit, de aproximativ trei ori mai generoase.

Ucraina donează 1,2% din venituri. Nigeria conduce clasamentul mondial

În afara Uniunii Europene, Ucraina ajunge la 1,2% din venituri, iar 61% dintre respondenți au declarat că au oferit bani în 2025. Dintre aceștia, 41% au donat către organizații caritabile și 32% au ajutat direct persoane în nevoie.

La nivel mondial, Nigeria se detașează cu donații echivalente cu 2,8% din venituri. Aproape nouă din zece respondenți nigerieni – 89% – au oferit bani într-o formă sau alta, iar 67% au ajutat direct persoane în nevoie.

La polul opus se află Japonia: numai 20% dintre respondenți au declarat că au donat bani, iar valoarea totală a donațiilor a reprezentat în medie 0,2% din venituri.

Lipsa banilor, principalul obstacol în calea donațiilor

Situația financiară rămâne principalul obstacol pentru cei care nu donează. Datele CAF indică o medie globală de 39% dintre persoanele care nu au donat care spun că nu și-au permis să ofere bani.

Raportul subliniază astfel că nivelul veniturilor unei țări nu se traduce automat într-o proporție mai mare din venituri destinată donațiilor. Contează și modul în care oamenii percep comunitatea, organizațiile caritabile, impactul lor și accesibilitatea financiară a donației.

Donația nu este același lucru cu redirecționarea a 3,5% din impozit

În cazul României trebuie făcută și o distincție importantă. Cele 0,9% din venituri măsurate de CAF reprezintă bani pe care respondenții au declarat că i-au oferit, direct, organizațiilor caritabile sau pentru cauze religioase.

Această sumă nu trebuie confundată cu mecanismul fiscal prin care contribuabilii români pot direcționa până la 3,5% din impozitul pe venit deja datorat statului către ONG-uri sau unități de cult. ANAF confirmă că Formularul 230 permite această direcționare; nu este vorba despre o donație suplimentară plătită din venitul contribuabilului.

Datele World Giving Report arată, așadar, o imagine mai nuanțată decât simpla etichetă de „cei mai generoși europeni”: 61% dintre români declară că au oferit bani, dar numai 27% au donat către organizații caritabile. Forța României în clasament vine în special din banii oferiți direct oamenilor aflați în nevoie și din ponderea totală a acestor forme de ajutor în veniturile populației.