Ce mâncăm atunci când facem tratament pentru slăbit? Ghid de dietoterapie pentru cei care folosesc Ozempic, Wegovy și alte terapii

Ce mâncăm când urmăm un tratament pentru slăbit? Tratamentul medicamentos poate reduce pofta de mâncare, dar asta nu înseamnă că organismul nu mai are nevoie de nutrienți. Din contră, atunci când mâncăm mai puțin, devine și mai important să alegem ceea ce mâncăm cu atenție, explică dieteticianul Ana Fuga, din Alba Iulia.

Recomandările dieteticianului Ana Fuga se adresează persoanelor care urmează tratamente pentru scăderea în greutate, inclusiv celor care folosesc medicamente pe bază de semaglutidă sau tirzepatidă, precum Wegovy și Mounjaro.

Medicamentele care acționează asupra sistemului incretinic, printre care semaglutida și tirzepatida, sunt folosite tot mai mult în tratamentul diabetului de tip 2 și/sau pentru managementul greutății, în funcție de produs și de indicația autorizată.

Este importantă o precizare: denumirile comerciale nu sunt perfect interschimbabile.

În Uniunea Europeană, Wegovy, care conține semaglutidă, este autorizat pentru managementul greutății, împreună cu o alimentație cu aport caloric redus și activitate fizică.

Mounjaro, care conține tirzepatidă, are în UE atât indicație pentru diabet zaharat de tip 2, cât și pentru managementul greutății la adulții eligibili.

Ozempic conține tot semaglutidă, dar indicația sa autorizată în UE este tratamentul diabetului zaharat de tip 2.

Indiferent de produs, tratamentul trebuie urmat la indicația și sub supravegherea medicului.

Alimentația nu este un element secundar al terapiei, mai ales atunci când apetitul și cantitatea de mâncare consumată scad considerabil.

Citește și Ce să mănânci dacă ai colesterolul crescut. Recomandările nutriționistului

De ce alimentația devine și mai importantă în timpul tratamentului

Aceste medicamente pot reduce apetitul și pot crește senzația de sațietate. Unele încetinesc și golirea gastrică, ceea ce face ca senzația de "sunt plin" să apară mai repede și să dureze mai mult.

Un ghid comun publicat în 2025 de American College of Lifestyle Medicine, American Society for Nutrition, Obesity Medicine Association și The Obesity Society subliniază tocmai câteva dintre problemele care trebuie urmărite în timpul tratamentelor de tip GLP-1:

• efectele gastrointestinale, aportul nutrițional insuficient și protejarea masei musculare și osoase prin alimentație adecvată și exerciții de rezistență.

Dieteticianul Ana Fuga explică însă că obiectivul nu trebuie să fie pur și simplu "să mâncăm cât mai puțin": "Obiectivul este să mănânci mai puțin cantitativ, dar cât mai bine calitativ".

Atunci când apetitul scade foarte mult, există riscul să nu mai fie asigurat suficient aport de proteină, fibre, vitamine, minerale și lichide.

Prima regulă: nu lăsa medicamentul să înlocuiască alimentația

Una dintre greșelile pe care dieteticianul spune că le întâlnește este:

"Nu-mi mai este foame, deci nu mai mănânc".

Pe termen scurt poate părea convenabil. Pe termen lung însă, o alimentație foarte săracă în nutrienți poate favoriza pierderea masei musculare și apariția unor deficite nutriționale.

Tratamentul medicamentos pentru obezitate funcționează cel mai bine ca parte a unei abordări complexe, care include nutriție, activitate fizică, modificarea comportamentelor alimentare și tratament medical, atunci când acesta este indicat.

De aceea, întrebarea nu ar trebui să fie: "Cât de puțin pot să mănânc?", ci: "Cum pot folosi cantitatea mai mică de mâncare pentru a-mi hrăni cât mai bine organismul?"

Proteina trebuie să aibă un loc prioritar în farfurie

Când aportul alimentar scade, proteina devine deosebit de importantă.

În timpul scăderii în greutate, nu vrem să pierdem doar kilograme. Vrem să protejăm cât mai mult posibil masa musculară.

De aceea, recomandarea practică a dieteticianului este ca mesele principale să conțină o sursă de proteină:

• ouă,
• iaurt grecesc sau alte lactate cu un conținut bun de proteină,
• brânzeturi în porții potrivite,
• carne slabă,
• pește,
• carne de pasăre,
• leguminoase - fasole, linte, năut,
• tofu și alte surse vegetale de proteină.

Surse recente din medicina obezității subliniază, de asemenea, importanța aportului adecvat de proteină și a exercițiilor de forță pentru limitarea pierderii de masă musculară în timpul scăderii în greutate.

Necesarul de proteină nu este însă identic pentru toată lumea și trebuie adaptat vârstei, stării de sănătate, funcției renale și altor factori individuali.

Practic, dacă avem o porție mică de mâncare și trebuie să alegem ce să mâncăm mai întâi, proteina ar trebui să fie printre priorități.

Farfuria nu trebuie să fie mare

Nu trebuie să ne forțăm să terminăm tot din farfurie. Dacă medicamentul produce sațietate precoce, este perfect posibil ca porția obișnuită de dinaintea tratamentului să devină prea mare.

Putem începe cu o porție mai mică.

De exemplu:

• o porție mică de carne sau pește + legume + o cantitate moderată de cartof, orez sau pâine.

Dacă ne săturăm, ne oprim.

Nu trebuie să mâncăm până când farfuria este goală doar pentru că "așa am fost învățați".

Mesele mici pot fi mai ușor tolerate

Pentru unele persoane, trei mese foarte mari pot deveni greu de tolerat.

În special atunci când există greață, balonare sau senzația că stomacul "stă plin" mult timp, poate fi mai confortabil să avem porții mai mici, distribuite pe parcursul zilei.

Asta nu înseamnă că fiecare persoană trebuie să mănânce cinci sau șase mese pe zi.

Înseamnă să ne adaptăm la toleranța individuală: mai puțin la o masă, dar cu alimente nutritive.

Ce facem dacă apare greața

Greața este una dintre reacțiile adverse frecvente ale acestor tratamente, iar problemele gastrointestinale sunt raportate mai ales în perioada de inițiere și creștere a dozei.

În informațiile oficiale actuale pentru Wegovy, printre reacțiile adverse frecvente se numără greața, diareea, vărsăturile, constipația, durerea abdominală și senzația de distensie abdominală.

Ana Fuga recomandă ca în aceste perioade să fie făcute câteva ajustări:

• alegem porții mici,
• mâncăm lent,
• evităm mesele foarte grase sau foarte voluminoase,
• alegem alimente mai simple dacă anumite preparate agravează greața,
• nu ne forțăm să mâncăm o porție mare,
• menținem hidratarea.

Unele persoane tolerează mai bine alimente precum iaurtul, supa, oul, pâinea prăjită, orezul, cartoful, banana sau carnea slabă, însă toleranța este individuală.

Nu există o listă universală de "alimente permise" în timpul tratamentului.

Important este să identificăm ce alimente sunt tolerate și să păstrăm, pe cât posibil, densitatea nutrițională a meselor.

Grăsimile nu trebuie eliminate, dar cantitatea poate conta

Un preparat foarte gras poate deveni mai greu de tolerat atunci când digestia este încetinită.

De aceea, dacă după mese bogate în grăsimi apar greață, senzație de prea plin, reflux sau disconfort, Ana Fuga recomandă reducerea porțiilor de alimente foarte grase și alegerea unor variante mai ușoare.

De exemplu, în locul unei mese foarte mari și prăjite:

• pește la cuptor + legume + cartof copt.

Dieta nu trebuie însă transformată într-una fără grăsimi.

Avem nevoie de grăsimi în alimentație, dar cantitatea și toleranța individuală contează.

Fibrele sunt importante, dar trebuie crescute cu atenție

Legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale rămân importante într-o alimentație echilibrată.

Există însă o diferență între:

"Trebuie să mănânc multe fibre pentru că sunt sănătoase" și "Trebuie să cresc fibrele atât cât le tolerează sistemul meu digestiv".

Dacă o persoană are deja balonare, greață sau senzație de plenitudine, o creștere bruscă a cantității de fibre poate accentua disconfortul.

Așadar, fibrele se introduc progresiv, iar alegerea alimentelor se adaptează simptomelor.

Hidratarea devine foarte importantă

Dacă aportul alimentar scade și apar greață, vărsături sau diaree, riscul de deshidratare crește.

Informațiile oficiale pentru semaglutidă atrag atenția asupra riscului de afectare renală asociată pierderii de lichide, iar recomandarea este monitorizarea în situațiile în care reacțiile adverse pot produce depleție de volum.

De aceea, spune dieteticianul:

• apa trebuie să rămână o prioritate, chiar dacă senzația de foame a scăzut.

Nu este nevoie ca toate lichidele să provină din apă simplă. Pot contribui și ceaiurile neîndulcite, supele sau alimentele cu un conținut ridicat de apă.

Dacă există vărsături sau diaree persistente și nu poate fi menținut aportul de lichide, este necesară discuția cu medicul.

Tratamentul nu trebuie transformat într-o dietă cu "foarte puțină mâncare"

O altă greșeală observată de dieteticianul din Alba Iulia este apariția unei alimentații de tip:

• cafea dimineața → un iaurt la prânz → câteva îmbucături seara.

Da, greutatea poate scădea.

Dar obiectivul tratamentului nu este să obținem cea mai mică cantitate posibilă de mâncare.

Obiectivul este să obținem o scădere în greutate care să fie cât mai bine susținută nutrițional.

Atunci când aportul alimentar este foarte mic, trebuie să fim și mai atenți la proteină, micronutrienți, fibre și hidratare.

Această idee este în acord cu recomandările comune publicate în 2025 pentru terapia cu GLP-1, care pun accent pe prevenirea deficiențelor nutriționale și menținerea masei musculare și osoase, nu doar pe scăderea aportului caloric.

Cum poate arăta o farfurie simplă

Nu există o singură dietă obligatorie pentru persoanele care folosesc aceste medicamente.

Ca principiu, Ana Fuga propune:

• Proteină: ouă, pește, carne slabă, iaurt, brânză, tofu sau leguminoase
• Legume: o porție de legume crude sau gătite, în funcție de toleranță
• Carbohidrat de calitate: cartof, orez, ovăz, pâine integrală sau alte cereale, în cantitate adaptată necesarului individual
• Grăsimi: o cantitate moderată de ulei de măsline, nuci, semințe, avocado sau alte surse

Iar dacă senzația de sațietate apare foarte repede, porția totală poate fi mai mică.

Mișcarea și exercițiile de forță contează

Dietoterapia nu trebuie privită separat de activitatea fizică.

În timpul scăderii în greutate, una dintre preocupări este pierderea masei musculare.

De aceea, alimentația adecvată în proteină trebuie asociată, atunci când starea de sănătate permite, cu exerciții de rezistență sau de forță.

Nu este nevoie neapărat de antrenamente complicate.

Exercițiile cu greutăți, aparate, benzi elastice sau chiar exercițiile cu greutatea corpului pot face parte dintr-un program adaptat persoanei.

Și recomandările multidisciplinare recente pun exercițiile de rezistență printre strategiile importante pentru protejarea masei musculare în timpul terapiei cu medicamente incretinice.

Ce punem pe lista de cumpărături

Pentru cineva care urmează un tratament medicamentos pentru scădere în greutate, Ana Fuga propune o listă simplă:

• Proteine: ouă, pește, carne slabă, iaurt grecesc, brânză proaspătă, tofu, linte, fasole, năut
• Legume: roșii, castraveți, ardei, dovlecel, morcov, broccoli, conopidă, salată verde și alte legume tolerate
• Fructe: mere, fructe de pădure, kiwi, portocale, banane etc., în funcție de preferințe și toleranță
• Carbohidrați: cartofi, ovăz, orez, pâine integrală, paste integrale sau alte cereale.
• Grăsimi de calitate: ulei de măsline, nuci, semințe, avocado.

Și, foarte important:

nu trebuie să avem în frigider 25 de produse "diet".

Mai important este să avem alimente simple, nutritive și ușor de consumat în porții mici.

Când trebuie cerut ajutor medical

Greața ușoară și alte simptome digestive pot apărea în timpul tratamentului, însă nu trebuie să presupunem că orice simptom este "normal" și trebuie suportat.

Ana Fuga recomandă discuția cu medicul dacă apar:

• vărsături persistente
• diaree severă sau persistentă,
• dificultăți în a menține lichidele,
• semne de deshidratare,
• dureri abdominale importante sau persistente,
• simptome sugestive pentru probleme ale vezicii biliare,
• o scădere foarte rapidă în greutate sau imposibilitatea de a asigura un aport alimentar adecvat.

Informațiile oficiale actuale pentru Wegovy includ avertismente privind pancreatita acută, afecțiunile acute ale vezicii biliare, afectarea renală prin pierdere de lichide și reacțiile gastrointestinale severe.

Prin urmare, simptomele intense sau persistente nu trebuie gestionate doar prin schimbarea dietei.

Concluzia dieteticianului Ana Fuga

Medicamentele pentru scăderea în greutate pot schimba fundamental relația unei persoane cu mâncarea.

Foamea scade. Porțiile devin mai mici. Sațietatea apare mai repede.

Și tocmai de aceea, alimentația devine poate mai importantă decât înainte.

Nu mai avem nevoie să ne întrebăm: "Cum să mănânc cât mai puțin?", ci "Cum să folosesc mesele mai mici pentru a-i oferi organismului proteină, fibre, vitamine, minerale și suficiente lichide?"

Pentru dietetician, acesta este unul dintre cele mai importante principii de dietoterapie în timpul tratamentului medicamentos pentru obezitate: mai puțină mâncare nu trebuie să însemne mai puțină nutriție.

Iar un tratament medicamentos pentru scăderea în greutate nu ar trebui privit ca un înlocuitor al alimentației și al stilului de viață, ci ca parte a unui plan terapeutic individualizat, în care nutriția, mișcarea și tratamentul medical lucrează împreună.