Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Căutăm angajați de oriunde. Cât de mare e criza de muncitori din Alba și ce sunt dispuse să ofere companiile

Publicat

vietnamezi

Pe un frig pătrunzător de decembrie, câțiva muncitori vietnamezi trudesc pe lângă Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia, în parcul din fața Catedralei. Firma care lucrează pentru primărie, ”Elis Pavaje”, a găsit o soluție exotică la criza de angajați în construcții și a apelat la muncitori extracomunitari, considerați harnici și disciplinați.

O măsură totuși extremă, având în vedere diferențele culturale mari, care țin de obiceiuri, de alimentația diferită, de condițiile de locuit și de multe altele, ceea ce face imposibilă angajarea lor pe termen lung.

O măsură care arată însă cu ce probleme, legate de găsirea unor angajați, se confruntă majoritatea firmelor din județul Alba, mai ales în zona Alba Iulia, Sebeș și Blaj, unde investițiile străine au crescut foarte mult în ultimii ani.

Nu departe de Alba Iulia, o comună și-a transformat pășunea în parc industrial, iar primarul a trebuit să îi convingă pe procurorii DNA ca a făcut bine. Acum sute de oameni muncesc acolo. La Sebeș și la Blaj au dispărut șomerii, iar Cugirul ar fi putut fi în aceeași situație dacă proiectantul autostrăzii Sibiu Deva nu ar fi uitat că există și i-ar fi făcut o ieșire. Tabloul unui județ cu firme în căutare de angajați.

Sebeș, orașul fără șomeri

”Este greu să găsim angajați. Caut oameni pe tot parcursul anului, dar găsesc destul de greu. Este un deficit foarte mare de forță de muncă în sectorul tehnic”, spune Romano Molent, proprietarul celui mai mare producător de hale industriale și construcții metalice din județul Alba. Compania Molent are sediul la Sebeș și a fost una dintre primele firme care s-a stabilit acolo.

De altfel, Sebeșul și-a atras renumele de ”oraș cu șomaj zero”. Datorită apropierii de autostradă dar și de Sibiu și Alba Iulia, a fost preferat de un mare număr de investitori. Holzindustrie Schweighofer, Kronospan, Star Transmission & Star Assembly, Savini Due, Molent, Elis Pavaje, Alpin 57 Lux, sunt doar câteva exemple. În paralel, au prosperat și afaceri mai mici, în transporturi, industrie ușoară (atelierele din zona orașului lucrează în lohn pentru unele dintre cele mai cunoscute branduri europene), și alimentară.

asembly

De altfel, la Sebeș este și cea mai acerbă concurență între angajatori, pe piața forței de muncă. Deși nu doresc să vorbească despre acest lucru, modul în care încearcă să își recruteze angajați este destul de vizibil.

Anunțuri de genul celor de mai jos sunt postat constant pe diferite siteuri specializate, în ziare și în spațiile proprii.

”Știai că 97% dintre angajații noștri ar recomanda Star Assembly ca angajator? Ce au avut aceștia de spus despre activitatea lor:

–Deoarece este un mediu profesional orice persoană se poate adapta foarte rapid și poate acumula experiență profesională într-un timp foarte scurt.
-Este ușor să te integrezi în echipă datorită colegilor.
-Deja am 2 prieteni care s-au angajat aici pentru că le-am povestit despre companie și sper că vor urma și alții.
-Te așteptăm să îți formezi propria părere despre Star Assembly!”

Acesta este doar un exemplu. Situația este similară la Blaj, unde Bosch Rexroth este cel mai mare angajator și atrage forță de muncă din tot județul.

Cugir, fără acces la autostradă

La Cugir, locurile de muncă disponibile în orice lună a anului sunt în industria de automotive (care lucrează pentru Mercedes), alimentară, în industria ușoară sau la fostele fabrici desprinse din vechiul UM Cugir.

De asemenea, mai sunt câteva firme care lucrează pe platforma Parcului Industrial Cugir (inițiat de Consiliul Județean Alba). Cu un mare potențial, Cugirul este lăsat oarecum pe dinafară de inexistența unei ieșiri directe de pe autostrada Sibiu – Deva, care trece la doar câțiva kilometri.

Ciugud, fosta pășune comunală, mic parc industrial

În apropiere de Alba Iulia se află un mic parc industrial, dezvoltat o parte pe teritoriul administrativ al municipiului Alba Iulia, dar cea mai mare parte pe cel al comunei Ciugud, de fapt pe fosta pășune comunală. Acolo lucrează acum aproximativ 700-800 de persoane (jumătate sunt din satele comunei).

Primarul Gheorghe Damian a decis să schimbe destinația pășunii pentru care cheltuia 50.000 de lei pe an pentru întreținere, în parc industrial și a trebuit să explice acest lucru nu doar sătenilor, ci și procurorilor DNA. ” A fost o persoană care a sesizat atunci de la preşedinte şi premier până la DNA sau Poliţie.

În final, cazul a ajuns la DNA. Le-am demonstrat acelor oameni ce vrem să facem, cu cifre, şi am explicat că nu vrem să favorizăm pe nimeni, ci vrem o dezvoltare sănătoasă. Şi în final nu a fost nimic, au înţeles că totul era legal“ a spus acesta la momentul respectiv.

Între timp, fosta pășune produce pentru administrația locală peste un milion de euro anual, bani pentru cofinanțarea unor proiecte europene. Între criteriile pe care le-a stabilit administrația locală pentru concesionarea terenurilor, sunt și unele restrictive: să nu polueze. Astfel se face că multe dintre cererile pe care le primește din partea investitorilor, sunt respinse.

O mare parte dintre locuitorii comunei lucrează acolo, însă și câteva sute de locuitori ai municipiului Alba Iulia.

Alba Iulia, angajați puțini

Pe lângă micul parc industrial dintre Alba Iulia și Ciugud, în oraș s-a diversificat industria porțelanului bazată pe tradiția vechii fabrici comuniste, astăzi ea însăși un business de succes. Sunt atât fabrici care produc pentru clienți mari, precum IKEA, cât și ateliere mai mici. De asemenea, industria alimentară este foarte bine reprezentată prin companii precum Transavia, Albalact, Supremia (devenită Solina) și multe altele.

De asemenea, în zona orașului mai sunt fabrici de încălțăminte (cu producție în lohn) și de automotive (cablaje). Toate au însă aceeași problemă: lipsa angajaților.

Anunțurile de pe siteurile specializate, dar și din ziarele locale, arată pe deplin acest lucru. Companiile se întrec în a scrie mesaje prietenoase, personalizate, în care descriu beneficiile muncii în echipele lor. Sunt foarte căutați inginerii, dar și muncitorii care au cunoștințe tehnice.

Și joburile pentru constructori sunt foarte multe. ”Am ajuns să angajăm prin recomandări, prin cunoștințe, pentru că dăm anunțuri și nu vine nimeni. Este greu să facem față. Noi fiscalizăm totul și atunci nu putem să ne comparăm cu firmele din domeniul nostru care oferă o parte din bani la negru” spune Nicolae M., inginer la o firmă de construcții din Alba Iulia.

Câte locuri de muncă sunt vacante în județ

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă anunță periodic situația locurilor de muncă vacante la nivel local. Spre exemplu, în data de 4 decembrie 2018, erau libere 328 de locuri de muncă, majoritatea la fabrici din tot județul. STAR TRANSMISION & STAR ASSEMBLY SRL, VCST și SEWS sunt doar câteva dintre firmele care se află în permanentă căutare de angajați și au departamente specializate de resurse umane.

Cu o lună în urmă, erau disponibile 500 de locuri de muncă, în toate domeniile. La acestea se mai adaugă cele postate direct pe siteurile de profil dar și locurile libere în administrația publică, însă acelea sunt o altă poveste: sunt anunțate pentru că este necesar din punct de vedere legal, dar există percepția la nivel local că sunt în general ”cu dedicație”.

Acest lucru se poate observa în modul în care sunt scrise anunțurile: de exemplu, pentru ca cineva să participe la un concurs de fochist la un spital, are nevoie de o experiență de minim 9 ani. O altă categorie de joburi foarte bine plătite nici măcar nu apar public ci sunt ascunse în siteurile instituțiilor.

Salariile mici, posibilă explicație

Cu toate acestă concurență, salariile sunt destul de mici, cu câteva excepții. La nivelul de jos, cel al muncitorilor pe schimburi, veniturile sunt cele minime, uneori ”îmbunătățite” cu bonuri de masă. În plus, concurența cu sectorul public, unde veniturile au crescut enorm față de situația de acum doi ani, este dezechilibrată. Mulți ingineri sau muncitori cu pregătire preferă să se angajeze în posturi tehnice la primării sau instituții județene, unde banii sunt mult mai mulți.

Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul net în iunie 2018 a fost, la Alba, de aproximativ 2.400 de lei salariu mediu, ceea ce plasează județul pe locul 17 la nivel național.

Din cauza salariilor mici și a prețurilor mari la imobiliare, nici migrația din alte zone nu este o soluție, iar presiunea asupra angajatorilor rămâne constantă. La sfârșitul lunii octombrie a acestui an, puțin peste 5600 de locuitori ai județului nu avea un loc de muncă. Aproximativ jumătate erau femei.

Așa se face că șomajul în județ este cam același în ultimii ani, în jurul a 3,5%, însă aici trebuie luați în calcul și cei care au ieșit din evidențele AJOFM și care nu mai primesc ajutor de șomaj.

Media este mai mică în zona urbană, dar mult mai mare în zona rurală și în orașele din Munții Apuseni, monoindustriale, axate în general pe mineri, în prezent dispărut ca ocupație. Acolo șomajul este atenuat de câteva fabrici de mobilă și foarte puține afaceri locale.

Articol de Ovidiu Hațegan, apărut în g4media.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Pamfil

    miercuri, 26.12.2018 at 17:41

    pe salarii de mizerie nu mai vine nimeni sa lucreze… Oamenii sunt satui de praf in ochi! Sunt satui sa nu le ajunga banii de la o luna la alta. Daca au o rata ajung sa se imprumute pentru a trai de la o luna la alta. Multi lucreaza la negru sau la… gri. Multi lucreaza in afara tarii si multi emigreaza. Cativa se stabilesc dincolo. Atata timp cat hotia si batjocura sunt tolerate inseamna ca nu se va schimba mare lucru. Va fi mai nasol pentru cine nu pleaca atunci cand hotii vor inchide granitele ca nu vor mai avea ce „mulge”

  2. Magda

    miercuri, 26.12.2018 at 18:12

    Daca salariile nu ar fi de mizerie, nu ar exista aceasta criza de personal.Degeaba sunt firme mari, unele si cu capital strain, daca muncitorii de rand sunt tratati ca niste nimicuri, proprietate personala fara prea mare valoare.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ACTUALITATE

Președintele Academiei Regale de Limbă și Literatură Franceză din Belgia lansează joi o carte la Lancrăm

Publicat

Președintele Academiei Regale de Limbă și Literatură Franceză din Belgia, Yves Namur, își lansează joi o carte la Lancrăm, la Casa Memorială „Lucian Blaga”.

 

Evenimentul are loc joi, începând cu ora 11. În cadrul său, vor susține alocuțiuni Horia Bădescu și Yves Namur.

Organizatorii evenimentului sunt: Primăria Municipiului Sebeș, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Editura Școala Ardeleană.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ Metoda inedită de adunare a gunoaielor din lacul Obreja de Căpâlna. Mizeria din apă, curățată cu un utilaj plutitor

Publicat

Aproape opt tone de deșeuri au strâns în doar trei zile, de pe lacul de acumulare de la Obreja de Căpâlna, Ian și Martin cu mica lor barjă de colectat deșeuri, ”Priceless”.

Cei doi fac parte din inițiativa ”Everwave”, o organizație din Aachen, Germania, care strânge deșeurile de plastic și nu numai, de prin apele din Europa, înainte că acestea să ajungă în mări și oceane.

În România și în județul Alba au ajuns printr-un proiect inițiat de Rotary Alba Iulia. Am fost alături de cei doi și de Florin Marginean, guvernator 2022-2023 Rotary District 2241 România și Republica Moldova, pentru a afla povestea inițiativei ”Everwave”, dar și ce înseamnă să colectezi gunoaiele pe care alții le aruncă la întâmplare. 

Însă mai mult de atât am vrut să aflăm ce înseamnă să faci o muncă pe care teoretic, nu ar fi nevoie să o faci, dacă oamenii nu ar mai arunca gunoiul pe unde apucă.

Ian și Martin sunt pentru prima dată în România. Fiecare ieșire cu barja este considerată de ”Everwave” o misiune. O misiune ce face parte din proiectul  ”EndPlasticSoup”, un proiect inițiat de Rotary Clubs of Amsterdam, o asociere a cluburilor Rotary din capitala Olandei.

Prima misiune în România a fost la Barajul Voila de unde au colectat 160 de tone de deșeuri.

Noi i-am găsit la marginea lacului de acumulare de la Obreja de Căpâlna, de pe Valea Sebeșului, unde ”Priceless” era înconjurată de bucăți mari de lemn, cauciucuri, și multe PET-uri verzi de la sticle de bere. Au început de luni, 16 mai și vor lucra până vineri, 20 mai.

Pentru a strânge deșeurile, aceștia pilotează o barjă special construită pentru a colecta gunoaiele ce plutesc pe apă. Barja funcționează pe sistem hidraulic și are un sistem care intră în apă și colectează gunoaiele plutitoare.

Este nevoie de doi operatori: unul care pilotează propriu zis barca, iar altul care se asigură că gunoaiele intră pe banda de colectare și ajung în barjă.

O luptă inegală

Inițiativa de a reduce poluarea apelor și scoaterea PET-urilor până când apele se varsă în ape mai mari, este o luptă inegală pe care activiștii de mediu, din cauza faptului că nu pot colecta în ritmul în care gunoaiele sunt aruncate la întâmplare.

În special misiunile ”Everwave” se desfășoară în regiunea Balcanilor: Bosnia, Serbia, Slovacia și acum în România. Proiectul a început în anul 2020 și în doar doi ani au ajuns și în Cambogia.

Misiunea lor nu poate avea succes dacă nu colaborează cu autoritățile locale în fiecare locație în care ajung cu barja de colectare. Deși pare simplu, colectarea este doar un singur pas. După colectarea de pe apă urmează partea de preluare a deșeurilor și de reciclare. Iar aici intră în joc comunitatea locală: de la persoane care să ridice gunoaiele și până la firmele de colectare selectivă a deșeurilor, toți trebuie să colaboreze pentru ca misiunea lor să aibă succes.

Cum au ajuns în România

Inițiativa a ajuns prin implicarea clubului Rotary Alba Iulia după ce Florin Mărginean a participat la o întâlnire internațională a cluburilor în Austria. După ce Rotary Amsterdam a prezentat acțiunile pe care cei de la ”Everwave” le fac, președintele Rotary România s-a decis să implementeze acțiunea și în țară.

”Noi urmărim să avem apele mai curate, dar să și sensibilizăm și să aducem un impact asupra cetățenilor, prin care să îi sensibilizăm să nu mai arunce PET-urile, în ape și în lacuri. În România ne aflăm pe al doilea lac, pe al doilea baraj, iar tot ce s-a colectat de la barajul de la Voila a ajuns în faza de reciclare și sortare.

Deja în două zile au fost strânse aici aproape opt tone care vor fi sortate și reciclate. La Voila unde deja lacul este curat au fost foarte multe deșeuri de plastic, sticle, dar și parțial lemn: undeva la 70 % plastic și 30 % lemn. Vrem ca acest utilaj să rămână până la începutul lunii decembrie în România pentru a curăța cât mai multe lacuri”, a precizat Florin Mărginean.

Acesta a mai spus că următoarele locații în țară sunt Barajul Lotru – Vâlcea, Barajul Curtea de Argeș, Barajul Lugașu – Bihor, Barajul Izvorul Muntelui – Bistrița și se iau în calcul și Mila 70 și 80 pe Dunăre de la Galați și Brăila.

Proiectul inițiat de Rotary este unul mai amplu aceștia urmăresc să facă și educație în școli, să educe tinerii să colecteze plasticul și să păstreze mediul curat.

Rotary Alba Iulia a organizat de curând un eveniment pentru a strânge fonduri ca și anul viitor utilajele să fie prezente în România pentru a curăța cursurile de ape ale Dunării.

La întoarcerea de pe lacul de acumulare am fost așteptați de mai mulți reprezentanți ai instituțiilor care s-au implicat alături de Rotary Alba Iulia în acțiunea de ecologizare.

Au fost prezenți reprezentanți ai APA CTTA Alba, Garda de Mediu, Hidroelectrica, Primăria Sebeș și cei din clubul Rotary Sebeș.

Proiectul început de Rotary Alba Iulia a atras deja atenția autorităților și a instituțiilor care își doresc să se implice activ în inițiativa începută în acest an de curățare a apelor de PET-urile de plastic aruncate la întâmplare și care automat duc la poluare.

Un reportaj de Cristian Panu și Raul Baciu.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Festivalul de Teatru „Povești” de la Alba Iulia. PROGRAMUL de joi: Artiști de renume și spectacole pentru copii și adulți

Publicat

Joi este a cincea zi a Festivalului de Teatru ”Povești” de la Alba Iulia, cu un program variat de evenimente: spectacole de teatru pentru copii și adolescenți, prezentare de carte, dialoguri cu spectatorii și spectacole de teatru pentru cei mari.

Managerul Teatrului de Păpuşi „Prichindel”, Ioana Bogăţan, a spus căevenimentul aduce în fața publicului din județ peste 70 de evenimente.

Vezi: 15 – 21 mai: Festivalul de Teatru ”Povești” de la Alba Iulia. Spectacole faine, pentru oameni mari și pentru cei mici. PROGRAMUL

”Sunt multe oraşe care nu beneficiază de un astfel de eveniment. ‘Prichindel’ este singurul teatru pentru copii care organizează un festival şi cu piese destinate adulţilor.

Noi ne-am angajat la un festival mai mare pentru a suplini lipsa unui teatru dramatic şi a unei stagiuni (la Alba Iulia – n.r.). De asta am intervenit şi cu această secţiune pentru adulţi”, a explicat Ioana Bogăţan.

Program Festivalul Internațional de Teatru „POVEŞTI”- joi, 19 mai

11:00 Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, regia Viorel Vârlan

Teatrul pentru Copii Arlechino Brașov

Spectacol de teatru pentru copii / 4+

Casa de Cultură a Studenților / 50 min

11:00 Ținutul de vis al lui Kabuki

Kabaré Púpala Marionetas, Germania

Spectacol non-verbal pentru copii / 3+

Liceul German Sebeș / 40 min.

11:00 De vorbă cu Nora Iuga

Întâlnire-dialog și prezentare de carte

Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia / 50 min

12:00 Se(di)ntiment, regia Biatrice Cozmolici

Universitatea de Arte Târgu Mureș
Spectacol de teatru pentru adolescenți/ 16 +
Sala 67, Teatrul de Păpuși Prichindel / 35 min

12.00 Cafeaua cu tâlc

Conferinţă de presă

Art Cafe

18:00 – 20:00 Expoziții permanente de costume și artă plastică realizate de UNATC I.L. Caragiale București

Curator și coordonator prof.univ.dr. Ștefania Cenean

Foaier Casa de Cultură a Sindicatelor

Foaier Casa de Cultură a Studenților

18:00 Pe o pânză de păianjen, regia Vlad Zamfirescu

Cortina AG București

Spectacol de teatru / 16+

Casa de Cultură a Sindicatelor / 1h 40 min.

20:00 Tom și Jerry 2.0, regia Florin Piersic jr.

Teatrul Național Radu Stanca Sibiu

Proiecție de film / 16+

Sala 67, Teatrul de Păpuși Prichindel Alba Iulia / 1h 40 min.

21:40 Dialoguri

Florin Piersic jr. și Marius Turdeanu în dialog cu spectatorii

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Speranță pentru tratamentul glaucomului: specialiștii au dezvoltat o lentilă care eliberează un medicament. Cum funcționează

Publicat

O lentilă de contact care poate elibera un medicament în cazul în care detectează o presiune ridicată în interiorul ochiului a fost creată de oamenii de ştiinţă. Ar putea ajuta la tratarea glaucomului, iar metoda inovatoare ar putea fi aplicată și pentru alte afecțiuni oculare.

Potrivit organizaţiei caritabile Glaucoma UK, cea mai frecventă formă a bolii, cunoscută sub numele de glaucom primar cu unghi deschis, se crede că afectează aproape 10% dintre persoanele cu vârsta peste 75 de ani.

Această formă este cauzată, în general, de creşterea presiunii în interiorul ochiului, de obicei ca urmare a acumulării de lichid.

Cercetătorii din China au dezvăluit că au dezvoltat o lentilă de contact care poate detecta o creştere a presiunii în interiorul ochiului şi poate elibera un medicament împotriva glaucomului în cazul în care presiunea depăşeşte un anumit nivel, potrivit The Guardian, citat de Mediafax.

În revista Nature Communications, echipa descrie modul în care a creat dispozitivul folosind o lentilă superioară şi una inferioară, cu un senzor de presiune în formă de fulg de zăpadă şi un dispozitiv de transfer de energie fără fir intercalat între ele în jurul marginii lentilelor.

Aranjamentul pare să dea impresia că purtătorul are irisuri aurii, iar echipa spune că designul permite includerea componentelor necesare în dispozitiv fără a bloca vederea purtătorului sau a irita ochiul.

Cum funcționează lentila – tratament

Atunci când presiunea din interiorul ochiului creşte, spaţiul dintre lentilele superioare şi inferioare scade.

Acest lucru este detectat de senzorul de presiune cu ajutorul unui cantilever.

Senzorul trimite un semnal către sistemul fără fir care declanşează ulterior eliberarea unui medicament antiglaucom, dintr-un hidrogel ataşat la un electrod, şi îi permite acestuia să traverseze corneea ochiului.

Medicamentul, brimonidina, acţionează pentru a reduce presiunea din interiorul ochiului.

Studiul arată că lentilele de contact au fost testate până în prezent pe ochi de porc şi pe ochi de iepuri vii, deşi cu lentile de dimensiuni mai mici, deşi încă nu au fost efectuate teste la oameni.

Cercetătorii notează că lentilele nu numai că sunt moi şi minim invazive, dar sunt şi fără baterii, adăugând că abordarea ar putea fi extinsă pentru a ajuta la combaterea altor boli oculare.

Profesorul Zubair Ahmed de la Institutul de Inflamaţie şi Îmbătrânire de la Universitatea din Birmingham, care nu a fost implicat în această lucrare, a declarat că cercetarea este potenţial foarte interesantă, adăugând că o creştere a presiunii în interiorul ochiului este o problemă semnificativă pentru majoritatea persoanelor cu glaucom.

„Aici, cercetătorii au dezvoltat o lentilă de contact minim invazivă care poate detecta aceste modificări ale presiunii în interiorul ochiului pentru a oferi o monitorizare în timp real, dar lentila de contact poate, de asemenea, să răspundă permiţând livrarea de medicamente la cerere direct în ochi”, a spus el.

Acesta a adăugat că există potenţial pentru a dezvolta tehnologia în continuare.

„Ne putem imagina acum că o persoană care suferă de glaucom şi care poartă aceste lentile de contact nu numai că va primi informaţii în timp real despre presiunea din interiorul ochiului, deoarece lentila de contact are capacitate wireless încorporată şi poate comunica cu uşurinţă cu o aplicaţie de pe smartphone, dar va primi, de exemplu, medicamente pentru ameliorarea presiunii atunci când este necesar”.

„Materialele necesare pentru a crea astfel de lentile de contact sunt ieftine şi în curând ar putea fi produse în masă”, a adăugat el.

sursa: Mediafax; sursa foto: pexels.com, rol ilustrativ

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax