Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Căutăm angajați de oriunde. Cât de mare e criza de muncitori din Alba și ce sunt dispuse să ofere companiile


Publicat

vietnamezi

Pe un frig pătrunzător de decembrie, câțiva muncitori vietnamezi trudesc pe lângă Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia, în parcul din fața Catedralei. Firma care lucrează pentru primărie, ”Elis Pavaje”, a găsit o soluție exotică la criza de angajați în construcții și a apelat la muncitori extracomunitari, considerați harnici și disciplinați.

O măsură totuși extremă, având în vedere diferențele culturale mari, care țin de obiceiuri, de alimentația diferită, de condițiile de locuit și de multe altele, ceea ce face imposibilă angajarea lor pe termen lung.

O măsură care arată însă cu ce probleme, legate de găsirea unor angajați, se confruntă majoritatea firmelor din județul Alba, mai ales în zona Alba Iulia, Sebeș și Blaj, unde investițiile străine au crescut foarte mult în ultimii ani.

Nu departe de Alba Iulia, o comună și-a transformat pășunea în parc industrial, iar primarul a trebuit să îi convingă pe procurorii DNA ca a făcut bine. Acum sute de oameni muncesc acolo. La Sebeș și la Blaj au dispărut șomerii, iar Cugirul ar fi putut fi în aceeași situație dacă proiectantul autostrăzii Sibiu Deva nu ar fi uitat că există și i-ar fi făcut o ieșire. Tabloul unui județ cu firme în căutare de angajați.

Sebeș, orașul fără șomeri

”Este greu să găsim angajați. Caut oameni pe tot parcursul anului, dar găsesc destul de greu. Este un deficit foarte mare de forță de muncă în sectorul tehnic”, spune Romano Molent, proprietarul celui mai mare producător de hale industriale și construcții metalice din județul Alba. Compania Molent are sediul la Sebeș și a fost una dintre primele firme care s-a stabilit acolo.

De altfel, Sebeșul și-a atras renumele de ”oraș cu șomaj zero”. Datorită apropierii de autostradă dar și de Sibiu și Alba Iulia, a fost preferat de un mare număr de investitori. Holzindustrie Schweighofer, Kronospan, Star Transmission & Star Assembly, Savini Due, Molent, Elis Pavaje, Alpin 57 Lux, sunt doar câteva exemple. În paralel, au prosperat și afaceri mai mici, în transporturi, industrie ușoară (atelierele din zona orașului lucrează în lohn pentru unele dintre cele mai cunoscute branduri europene), și alimentară.

asembly

De altfel, la Sebeș este și cea mai acerbă concurență între angajatori, pe piața forței de muncă. Deși nu doresc să vorbească despre acest lucru, modul în care încearcă să își recruteze angajați este destul de vizibil.

Anunțuri de genul celor de mai jos sunt postat constant pe diferite siteuri specializate, în ziare și în spațiile proprii.

”Știai că 97% dintre angajații noștri ar recomanda Star Assembly ca angajator? Ce au avut aceștia de spus despre activitatea lor:

–Deoarece este un mediu profesional orice persoană se poate adapta foarte rapid și poate acumula experiență profesională într-un timp foarte scurt.
-Este ușor să te integrezi în echipă datorită colegilor.
-Deja am 2 prieteni care s-au angajat aici pentru că le-am povestit despre companie și sper că vor urma și alții.
-Te așteptăm să îți formezi propria părere despre Star Assembly!”

Acesta este doar un exemplu. Situația este similară la Blaj, unde Bosch Rexroth este cel mai mare angajator și atrage forță de muncă din tot județul.

Cugir, fără acces la autostradă

La Cugir, locurile de muncă disponibile în orice lună a anului sunt în industria de automotive (care lucrează pentru Mercedes), alimentară, în industria ușoară sau la fostele fabrici desprinse din vechiul UM Cugir.

De asemenea, mai sunt câteva firme care lucrează pe platforma Parcului Industrial Cugir (inițiat de Consiliul Județean Alba). Cu un mare potențial, Cugirul este lăsat oarecum pe dinafară de inexistența unei ieșiri directe de pe autostrada Sibiu – Deva, care trece la doar câțiva kilometri.

Ciugud, fosta pășune comunală, mic parc industrial

În apropiere de Alba Iulia se află un mic parc industrial, dezvoltat o parte pe teritoriul administrativ al municipiului Alba Iulia, dar cea mai mare parte pe cel al comunei Ciugud, de fapt pe fosta pășune comunală. Acolo lucrează acum aproximativ 700-800 de persoane (jumătate sunt din satele comunei).

Primarul Gheorghe Damian a decis să schimbe destinația pășunii pentru care cheltuia 50.000 de lei pe an pentru întreținere, în parc industrial și a trebuit să explice acest lucru nu doar sătenilor, ci și procurorilor DNA. ” A fost o persoană care a sesizat atunci de la preşedinte şi premier până la DNA sau Poliţie.

În final, cazul a ajuns la DNA. Le-am demonstrat acelor oameni ce vrem să facem, cu cifre, şi am explicat că nu vrem să favorizăm pe nimeni, ci vrem o dezvoltare sănătoasă. Şi în final nu a fost nimic, au înţeles că totul era legal“ a spus acesta la momentul respectiv.

Între timp, fosta pășune produce pentru administrația locală peste un milion de euro anual, bani pentru cofinanțarea unor proiecte europene. Între criteriile pe care le-a stabilit administrația locală pentru concesionarea terenurilor, sunt și unele restrictive: să nu polueze. Astfel se face că multe dintre cererile pe care le primește din partea investitorilor, sunt respinse.

O mare parte dintre locuitorii comunei lucrează acolo, însă și câteva sute de locuitori ai municipiului Alba Iulia.

Alba Iulia, angajați puțini

Pe lângă micul parc industrial dintre Alba Iulia și Ciugud, în oraș s-a diversificat industria porțelanului bazată pe tradiția vechii fabrici comuniste, astăzi ea însăși un business de succes. Sunt atât fabrici care produc pentru clienți mari, precum IKEA, cât și ateliere mai mici. De asemenea, industria alimentară este foarte bine reprezentată prin companii precum Transavia, Albalact, Supremia (devenită Solina) și multe altele.

De asemenea, în zona orașului mai sunt fabrici de încălțăminte (cu producție în lohn) și de automotive (cablaje). Toate au însă aceeași problemă: lipsa angajaților.

Anunțurile de pe siteurile specializate, dar și din ziarele locale, arată pe deplin acest lucru. Companiile se întrec în a scrie mesaje prietenoase, personalizate, în care descriu beneficiile muncii în echipele lor. Sunt foarte căutați inginerii, dar și muncitorii care au cunoștințe tehnice.

Și joburile pentru constructori sunt foarte multe. ”Am ajuns să angajăm prin recomandări, prin cunoștințe, pentru că dăm anunțuri și nu vine nimeni. Este greu să facem față. Noi fiscalizăm totul și atunci nu putem să ne comparăm cu firmele din domeniul nostru care oferă o parte din bani la negru” spune Nicolae M., inginer la o firmă de construcții din Alba Iulia.

Câte locuri de muncă sunt vacante în județ

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă anunță periodic situația locurilor de muncă vacante la nivel local. Spre exemplu, în data de 4 decembrie 2018, erau libere 328 de locuri de muncă, majoritatea la fabrici din tot județul. STAR TRANSMISION & STAR ASSEMBLY SRL, VCST și SEWS sunt doar câteva dintre firmele care se află în permanentă căutare de angajați și au departamente specializate de resurse umane.

Cu o lună în urmă, erau disponibile 500 de locuri de muncă, în toate domeniile. La acestea se mai adaugă cele postate direct pe siteurile de profil dar și locurile libere în administrația publică, însă acelea sunt o altă poveste: sunt anunțate pentru că este necesar din punct de vedere legal, dar există percepția la nivel local că sunt în general ”cu dedicație”.

Acest lucru se poate observa în modul în care sunt scrise anunțurile: de exemplu, pentru ca cineva să participe la un concurs de fochist la un spital, are nevoie de o experiență de minim 9 ani. O altă categorie de joburi foarte bine plătite nici măcar nu apar public ci sunt ascunse în siteurile instituțiilor.

Salariile mici, posibilă explicație

Cu toate acestă concurență, salariile sunt destul de mici, cu câteva excepții. La nivelul de jos, cel al muncitorilor pe schimburi, veniturile sunt cele minime, uneori ”îmbunătățite” cu bonuri de masă. În plus, concurența cu sectorul public, unde veniturile au crescut enorm față de situația de acum doi ani, este dezechilibrată. Mulți ingineri sau muncitori cu pregătire preferă să se angajeze în posturi tehnice la primării sau instituții județene, unde banii sunt mult mai mulți.

Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul net în iunie 2018 a fost, la Alba, de aproximativ 2.400 de lei salariu mediu, ceea ce plasează județul pe locul 17 la nivel național.

Din cauza salariilor mici și a prețurilor mari la imobiliare, nici migrația din alte zone nu este o soluție, iar presiunea asupra angajatorilor rămâne constantă. La sfârșitul lunii octombrie a acestui an, puțin peste 5600 de locuitori ai județului nu avea un loc de muncă. Aproximativ jumătate erau femei.

Așa se face că șomajul în județ este cam același în ultimii ani, în jurul a 3,5%, însă aici trebuie luați în calcul și cei care au ieșit din evidențele AJOFM și care nu mai primesc ajutor de șomaj.

Media este mai mică în zona urbană, dar mult mai mare în zona rurală și în orașele din Munții Apuseni, monoindustriale, axate în general pe mineri, în prezent dispărut ca ocupație. Acolo șomajul este atenuat de câteva fabrici de mobilă și foarte puține afaceri locale.

Articol de Ovidiu Hațegan, apărut în g4media.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. Pamfil

    miercuri, 26.12.2018 at 17:41

    pe salarii de mizerie nu mai vine nimeni sa lucreze… Oamenii sunt satui de praf in ochi! Sunt satui sa nu le ajunga banii de la o luna la alta. Daca au o rata ajung sa se imprumute pentru a trai de la o luna la alta. Multi lucreaza la negru sau la… gri. Multi lucreaza in afara tarii si multi emigreaza. Cativa se stabilesc dincolo. Atata timp cat hotia si batjocura sunt tolerate inseamna ca nu se va schimba mare lucru. Va fi mai nasol pentru cine nu pleaca atunci cand hotii vor inchide granitele ca nu vor mai avea ce „mulge”

  2. Magda

    miercuri, 26.12.2018 at 18:12

    Daca salariile nu ar fi de mizerie, nu ar exista aceasta criza de personal.Degeaba sunt firme mari, unele si cu capital strain, daca muncitorii de rand sunt tratati ca niste nimicuri, proprietate personala fara prea mare valoare.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Probleme pe lotul 2 al A10, între Alba Iulia și Aiud. API: Deschiderea până la sfârșitul anului, tot mai puțin probabilă

Publicat

Asociația Pro Infrastructură (API) a realizat joi, 4 martie, o filmare pe lotul 2 al Autostrăzii A10, între Alba Iulia și Aiud. Potrivit reprezentanților asociației, concluziile trase la fața locului nu sunt doar dezamăgitoare, ci de-a dreptul îngrijorătoare.

„Ritmul de lucru al companiei Aktor este cel puțin descurajant. După ce în ultimele luni se părea că lucrurile reveniseră la un nivel ce ne dădea speranțe, situația s-a agravat brusc în ultima săptămână”, au explicat reprezentanții API.

Conform detaliilor aflate de echipa API din teren, problemele financiare ale companiei Aktor (cauzate de conflictele interne dintre actionarii principali ai companiei-mamă ELLAKTOR din Grecia) s-au reflectat direct și rapid asupra șantierului din România. De exemplu, cantitatea de motorină disponibilă pentru ziua de ieri pe șantier pentru utilaje și echipamente a fost de numai 4.000 litri. Adică suficientă pentru cel mult 20 de autobasculante și câteva excavatoare/buldozere, raportat la un lot cu lungimea de 24,25 de km.

Iar asta se întâmplă exact acum, când condițiile meteo sunt cele mai prielnice pentru orice șantier – se pot realiza lucrări de toate tipurile, de la terasamente la structuri de beton.

În condițiile actuale, perspectiva ca pe acest lot să se poată circula până la sfârștul anului 2021 este tot mai puțin probabilă, ținând seama de volumul și complexitatea lucrărilor care au mai rămas de executat.

Stadiul fizic al șantierului se apropie de 80%, nu mai există blocaje birocratice semnificative, astfel că solicităm CNAIR să reacționeze la indolența constructorului care a prezentat până acum peste 25 de revizii ale programului de finalizare, bineînțeles toate nerealiste, mincinoase, ultima dată de predare propusă fiind 25.06.2021.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Floarea de Colț, sărbătorită pe 5 martie. Floarea rară din munți. În Alba crește la cea mai mică altitudine din Europa

Publicat

Pe 5 martie este sărbătorită Floarea de Colț, simbol al purității, curățeniei și al dragostei. În trecut tinerii colindau mult zonele stâncoase ale munților pentru a culege flori-de-colţ și a le oferi iubitelor. Acum Floarea de Colț este protejată de lege, iar culegerea ei este interzisă.

Floarea  a devenit un simbol puternic pentru România, fiind declarată „monument al naturi”, ocrotită, protejată în rezervaţii naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului, Bucegi, Ciucaş și în judeţul Alba, unde floarea de colţ coboară la cea mai mică altitudine din Europa, aproximativ 600 de metri.

Floarea de colț se găsește în Rezervația Scărița-Belioara, care este o rezervație geobotanică din Muntele Mare, aflată pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga din județul Alba.

Numită şi floarea-reginei sau floarea doamnei, este o floare delicată de munte, cu petale albe acoperită de perişori mici, catifelaţi, argintii, conferindu-i o notă aparte de gingăşie şi frumuseţe.

Este o plantă deosebit de rară şi creşte în munţi calcaroşi, pe pajiştile de pe versanţi abrupţi şi însoriţi sau pe stânci, în zonele stâncoase aflate între 1.800 şi 3.000 de metri altitudine, potrivit „Enciclopediei de etnobotanică românească” de Valer Butură (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979).

Unde se găsește în România

La noi creşte în Munţii Carpaţi şi poate fi întâlnită în Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Obcinele Bucovinei, masivele Rarău, Ceahlău, Ciucaş, Bucegi, Făgăraş, Cozia şi Retezat.

Botanistul Alexandru Borza a făcut, pentru prima oară în 1911, un studiu amănunţit al florii de colţ, el fiind cel căruia i se datorează declararea acesteia ca „monument al naturii”, ocrotită de lege încă din 1933, în rezervaţii naturale.

Cum arată și de unde este originară „floarea reginei”

Floarea reginei, originară din stepele Asiei, se găseşte zone muntoase din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpai, Pirinei, dar şi din Asia Centrală şi de Est până-n Himalaya.

Este o specie de plante erbacee, perene, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae din care face parte floarea-soarelui, margareta etc.

La fel ca şi rudele ei, este considerată drept o floare în timp ce este de fapt o inflorescenţă, adică un buchet întreg de floricele foarte mici, numeroase între 50 până la 500 de flori mici şi foarte înghesuite, grupate în 2 până la 12 capete de flori galbene (capitula), înconjurate de 5 până la 15 frunze albe catifelate (bractee) aranjate în formă de stea.

Întreaga plantă şi frunzele din jurul inflorescenţei sunt acoperite de peri lânoşi albi care au rolul de a proteja împotriva frigului, a uscăciunii şi a radiaţiei ultraviolete.

Planta este lânat-tomentoasă, înaltă de 5-20 cm, cu inflorescenţe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb – argintii, lânos – păroase.

Dacă în România planta ajunge doar până la înălţimea de maximum 20 cm, ea poate creşte în alte ţări până la 50-80 cm. Are în pământ un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune, potrivit volumului „Flora mică ilustrată a României”, I. Prodan, Al. Buia (Bucureşti, 1966).

La suprafaţa pământului formează o rozetă de frunze, din mijlocul cărora se ridică tulpina ce poartă o inflorescenţă numită Calatidiu, de forma unui disc, în care sunt grupate, în mod normal, florile.

Floare de Colț / Floarea reginei : Înfloreşte vara în iulie-august.

Planta este protejată de legislaţia naţională a unor ţări, precum: Austria, Germania, Italia şi Liechtenstein.

Trăsăturile şi aspectul unic al florii au inspirat multe nume, precum Wollblume („floarea de lână”) dată de naturalistul elveţian Konrad Gessner în secolul al XVI-lea sau „Klein Löwenfuss” („piciorul de leu mic”), „étoile du glacier” („steaua gheţarului”), „étoile d’argent” („steaua de argint”), „immortelle des Alpes” („floarea veşnică a Alpilor”) denumiri folosite de diverşi botanici şi biologi pentru a descrie floarea.

Potrivit „Dicţionarului de sinonime”, pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există şi următoarele denumiri: albumeală, albumiţă, floare de colţ, edelvais, steluţă, floarea-doamnei.

Tradiţional, este considerată un simbol al dragostei, iar bărbaţii îşi demonstrau iubirea aventurându-se pe stâncile munţilor pentru a culege o floare de colţ şi a o dărui apoi fetei dragi.

Considerată şi floare ale zânelor, conferă acestora un simbol al purităţii, curăţeniei, tinereţii. În medicina populară a fost folosită ca remediu antiinflamator.

Ce spune legenda românească despre floarea de colț

Legenda românească a florii de colţ este asociată cu momentul naşterii Mântuitorului. Steaua care i-a călăuzit pe magi spre Bethleem şi-a considerat încheiată misiunea şi a dorit să coboare pe pământ.

Tot căutând un loc de odihnă a găsit un loc cufundat în pace, în Bucegi. În căderea printre stânci, s-a desfăcut în mii de steluţe care au dat naştere florii albe ca lâna, floarea de colţ.

În Alpi, floarea aduce noroc celor care o găsesc iar legenda spune că originile s-ar afla într-un fulg din lâna unui miel, care a fost lăsat să cadă pe pământ de Fecioara Maria sau în singura lacrimă a Crăiesei Zăpezii căzută după ce muritorul de care s-a îndrăgostit a fost aruncat pe stânci, de spiriduşi.

Din lacrima crăiesei s-a născut o steluţă argintie, prima floare de colţ.

Floarea de colţ este atât de apreciată în Elveţia, încât a fost adoptată ca simbol pentru unele dintre cele mai prestigioase organizaţii de stat. De exemplu, în armata elveţiană, insignele pentru cele mai înalte grade sunt sub forma florii de colţ.

Este, de asemenea, insigna pentru trupele alpine austriece, germane şi româneşti.

Sursa: agerpres.ro

Sursa foto: pixabayfree.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Anunț începere proiect: Schimb de destinație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice

Publicat

Anunț privind începerea proiectului „Schimb de destinație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare”

Comuna Ciugud, cu sediul în Regiunea de Dezvoltare Centru, comuna Ciugud, sat Ciugud, România, Str. Simion Bran nr. 10, județul Alba, cod poștal 517240, România, derulează, începând cu data de 10.04.2020, proiectul „Schimb de desnație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare”, în baza contractului de finanțare nr. 5300/10.04.2020.

Proiectul „Schimb de desnație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare”, cod MySMIS 127881, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 este implementat de către Comuna Ciugud și are o valoare totală de 2.863.526,08 lei, din care 2.588.819,13 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Programul Operațional Regional 2014-2020 este implementat la nivel național de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în calitate de Autoritate de Management, iar la nivel regional de către ADR Centru, organism intermediar al programului ce monitorizează implementarea acestui proiect în Regiunea Centru. Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 10.04.2020 – 30.04.2023.

Obiecvul general al proiectului este prevenirea instuționalizării persoanelor vârstnice (care au împlinit vârsta de 65 de ani) din comuna Ciugud, județul Alba, dezvoltând infrastructura locală de servicii sociale fără componenta rezidențială.

Obiecvele specifice ale proiectului: 

1. Crearea cadrului necesar pentru prevenirea instuționalizării persoanelor vârstnice prin diverse acvități de socializare și implicare civică acvă.

Centrul social nou înființat va avea un rol important în prevenirea instuționalizării vârstnicilor din comuna Ciugud prin serviciile sociale oferite în cadrul centrului. În cadrul centrului social sunt disponibile acvități de socializare și petrecere a mpului liber, inclusiv acvități cultural-arsce, dând as el șansa vârstnicilor să se integreze în societate și să se adapteze mai ușor la noul statut (de pensionari), precum și servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor care au as el de nevoi.

Rezultat aferent: Un centru de zi nou înființat fără componenta rezidențială și o unitate de îngrijire la domiciliu.

Indicator aferent: Beneficiari (vârstnici) de infrastructură socială de zi reabilitată/modernizată /exnsă/ dotată inclusiv de centru de îngrijire la domiciliu 460 persoane /an.

2. Prevenirea excluziunii, izolării și a marginalizării sociale prin implicarea persoanelor vârstnice în viață socială acvă.

Vârstnicii din Ciugud o să beneficieze în cadrul centrului social de servicii sociale desnate lor, de acvități care să-i mențină acvi, având posibilitatea de a se implica în acvități de voluntariat, dar și de a pracca sport, respecv gimnască de întreținere fizică. De asemenea vor beneficia de servicii de îngrijire la domiciliu, servicii care vor ridica calitatea vieții, inclusiv prin componenta de comunicare aferentă.

Rezultat aferent: Un centru de zi nou înființat fără componenta rezidențială și o unitate de îngrijire la domiciliu.

Indicator aferent: Beneficiari (vârstnici) de infrastructură socială de zi reabilitată/modernizată/ exnsă/ dotată inclusiv de centru de îngrijire la domiciliu 460 persoane/an.

3. Asigurarea și facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități, pe baza de egalitate cu ceilalți cetățeni, la toate serviciile sociale prin mediu construit, infrastructura și transport adecvat cerințelor specifice.

Centrul social va avea rampa pentru persoanele cu dizabilități, facilitând as el accesul persoanelor în scaun cu role.

Rezultat aferent: Un centru de zi nou înființat fără componenta rezidențială și o unitate de îngrijire la domiciliu.

Indicator aferent: Beneficiari (vârstnici) de infrastructura socială de zi reabilitată/ modernizată/exnsă/ dotată inclusiv de centru de îngrijire la domiciliu 20 persoane /an.

Vezi AICI documentul (.PDF)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Un sturion de 140 de kilograme, lung de 2,5 metri, descoperit de polițiști într-o căruţă. A fost eliberat în Dunăre

Publicat

Poliţiştii de frontieră tulceni au depistat în zona de competență doi cetăţeni români care transportau, într-un atelaj hipo, un morun de 140 kilograme.

Potrivit Poliției de Frontieră, în data de 4 martie, în jurul orei 13:00, poliţiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Isaccea, județ Tulcea, acționând în baza unei informaţii, au oprit pentru control, pe raza localităţii Grindu, un atelaj hipo în care se aflau două persoane de sex masculin, în vârstă de 41, respectiv 61 ani, domiciliaţi pe raza judeţului Tulcea.

În urma controlului, polițiștii de frontieră au descoperit, în atelaj, un sturion din specia morun, în stare vie, având greutatea de 140 kilograme şi o lungime de peste 2,50 metri.

Cei doi bărbaţi au declarat că, au pescuit peștele în fluviul Dunărea și intenționau să-l comercializeze.

Peștele a fost redat mediului natural în prezența reprezentanților Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, a polițiștilor de frontieră şi a unuia dintre suspecți.

În cauză polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinerea, transportul sau comercializarea sturionilor capturați pe teritoriul României din habitatele piscicole naturale, precum și a produselor și subproduselor obținute din aceștia, fără respectarea prevederilor legale în vigoare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate