CCR, decizie privind salariile polițiștilor și militarilor: regulile de calcul contestate de sindicat sunt constituționale

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins o contestație formulată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” privind modul în care au fost stabilite și menținute, de-a lungul anilor, anumite elemente folosite la calcularea salariilor polițiștilor, militarilor și angajaților cu statut special din sistemul penitenciar.

Decizia nr. 420 din 30 aprilie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 18 septembrie 2026.

CCR a stabilit că prevederile contestate din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 și din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale. Decizia este definitivă și general obligatorie.

De la ce a pornit procesul

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, în numele unor membri ai săi, în două dosare aflate la Tribunalul Hunedoara și Tribunalul Dolj.

Procesele aveau ca obiect cereri privind recalcularea drepturilor salariale și plata diferențelor dintre salariile efectiv achitate și cele pe care reclamanții considerau că ar fi trebuit să le primească în urma recalculării.

Publicitate

Sindicatul a contestat, între altele, prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 prin care fusese stabilită valoarea de referință sectorială utilizată la calcularea unor drepturi salariale.

Începând cu 1 aprilie 2008, aceasta fusese stabilită la 193,4694 lei, iar de la 1 octombrie 2008 la 197,3387 lei.

Valoarea era utilizată pentru determinarea unor drepturi salariale pentru:

• personalul militar;
• polițiști;
• funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Ce au reclamat polițiștii

Autorii contestației au susținut că salarizarea polițiștilor ar face parte din statutul juridic al acestora și, în consecință, ar trebui reglementată prin lege organică adoptată de Parlament, nu printr-o ordonanță simplă a Guvernului.

De asemenea, au argumentat că salariile lor au continuat să fie influențate de valoarea de referință de 197,33 lei, stabilită în anul 2008, deși actul normativ prin care fusese introdusă a fost ulterior abrogat.

În sesizarea transmisă CCR s-a susținut și că această situație ar fi produs o discriminare în raport cu alte categorii de angajați din sectorul public, pentru care au fost acordate de-a lungul timpului diferite majorări salariale.

Printre exemplele invocate s-au aflat angajații din Justiție, sănătate, învățământ, administrația publică locală și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

Ce spune CCR despre salarizarea polițiștilor

Curtea Constituțională nu a acceptat argumentele.

Judecătorii constituționali au arătat că sistemul de salarizare nu face parte dintre domeniile pe care Constituția le rezervă în mod obligatoriu legii organice.

CCR a făcut distincție între statutul polițistului, care cuprinde elementele esențiale ale raportului său de serviciu, și normele privind salarizarea.

Prin urmare, Curtea a considerat că Guvernul putea reglementa prin ordonanță valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor.

CCR a mai arătat că această problemă a fost analizată și în alte dosare, iar excepții similare au fost respinse anterior.

De ce au continuat să conteze reguli salariale vechi

Curtea recunoaște în motivarea deciziei o situație care a complicat timp de mai mulți ani salarizarea bugetarilor.

Deși după anul 2010 s-a urmărit introducerea unui sistem unic de salarizare, în practică drepturile salariale au continuat să fie calculate pornind de la cuantumurile stabilite prin legislația anterioară.

În fiecare an, diferite acte normative privind salarizarea personalului bugetar au făcut referire la nivelurile salariale din anul precedent.

Astfel, calcularea unor drepturi a continuat să aibă legătură cu legislația aplicabilă înainte de anul 2010.

CCR: folosirea valorilor anterioare nu înseamnă că legile abrogate au fost repuse în vigoare

Un alt argument analizat de Curte a vizat faptul că Ordonanța nr. 8/2008 fusese între timp abrogată. CCR a stabilit însă că prevederile contestate nu au avut ca efect repunerea în vigoare a unor acte normative abrogate.

Potrivit Curții, mecanismul prin care anumite cuantumuri salariale au fost păstrate sau utilizate ulterior nu echivalează juridic cu readucerea în vigoare a legislației vechi.

Judecătorii au apreciat că normele contestate au fost suficient de clare și previzibile și că nu au încălcat principiul securității juridice.

Ce a decis CCR despre înghețarea unor salarii în 2017

Sindicatul a contestat și articolul 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Acesta prevedea că, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2017, salariile de bază, soldele de funcție, indemnizațiile, sporurile și celelalte componente salariale erau menținute la nivelul acordat în luna iunie 2017, pentru persoanele care ocupau aceeași funcție și lucrau în aceleași condiții.

CCR a considerat că măsura nu a fost discriminatorie. Curtea a arătat că prevederea se aplica personalului plătit din fonduri publice și urmărea gestionarea etapizată a problemelor existente în sistemul de salarizare.

De asemenea, judecătorii au precizat că legiuitorul are o marjă de apreciere în stabilirea politicilor salariale din sistemul public, în funcție de condițiile economice și sociale.

Ce înseamnă decizia

CCR a respins, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate.

Curtea a stabilit că prevederile contestate privind valoarea de referință utilizată pentru salarizarea personalului militar, polițiștilor și funcționarilor cu statut special din penitenciare, precum și regulile tranzitorii din Legea salarizării nr. 153/2017, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia nu stabilește salariile actuale ale polițiștilor și militarilor și nici nu introduce o nouă formulă de salarizare. Ea soluționează problema constituționalității unor norme folosite în litigiile în care au fost solicitate recalculări și diferențe de drepturi salariale.