Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Cele mai mari venituri, în sectorul IT, cu 92,4% peste media pe economie, anul trecut. Cât s-a câștigat în alte domenii


Publicat

Domeniul informaţii şi comunicaţii a consemnat cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare în anul 2020, acestea situându-se cu 92,4% peste media pe economie, în timp ce sectorul hoteluri şi restaurante a consemnat câştiguri salariale medii nete lunare cu 45,2% sub medie.

„Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%)”, arată Institutul Naţional de Statistică.

Unde au fost venituri mai mici

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Salariu mediu net: 3.217 lei, în creștere față de 2019

Potrivit datelor INS, câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale anul trecut a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent.

Pentru anul trecut, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câștigat mai puțini bani decât bărbații

Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (faţă de 5244 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3144 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei faţă de 3283 lei al salariaţilor bărbaţi).

Salariaţilor bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17,2%).

Județele cu salarii mai mici față de media pe economie

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

Cele mai mari venituri, în București și Cluj

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (4408 lei, cu 37% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) şi Iaşi (3327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut în producția și furnizarea de energie

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%), informaţii şi comunicaţii (+9,9%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+8,3%), sănătate şi asistenţă socială (+8%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

Scăderile costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost determinate, în principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri), precizează INS.

Activităţile economice în care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost hoteluri şi restaurante (-10,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%), respectiv tranzacţii imobiliare (-1,4%).

„Spre deosebire de anii precedenţi, în anul 2020, în principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variaţii importante pe activităţi economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi s-au regăsit în activităţile de hoteluri şi restaurante (12,4%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,9%), alte activităţi de servicii (3,2%), industria prelucrătoare (2,5%), tranzacţiile imobiliare (1,7%) şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,5%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+89,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+53,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,2%), administraţie publică (+37,4%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-51,2%), alte activităţi de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,3%), construcţii (-21,7%), respectiv tranzacţii imobiliare (-20,4%).

Sectoarele cu mai puțini angajați

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2020 a fost 5,032 milioane persoane, în scădere cu 132.700 persoane faţă de anul precedent. Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), hoteluri şi restaurante (-17.400 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-16.100 persoane), transport şi depozitare (-13.800 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7.100 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-4.700 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4.500 persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3.600 persoane).

La polul opus, creşteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au consemnat în activităţile economice de construcţii (+11.500 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8.800 persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+6.100 persoane).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost 5,411 milioane persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent. Efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.

sursă: Agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Măsurile recomandate autorităților de șeful E.ON România pentru reducerea facturilor la energie: ”Sunt decizii politice”

Publicat

contor curent gaz

Autorităţile din România ar trebui să reducă TVA la energie, pe lângă celelalte măsuri pe care le-au anunţat, pentru ca facturile plătite de oameni să scadă, a afirmat Volker Raffel, directorul general al E.ON România.

Volker Raffel, CEO al E.ON România, spune că măsurile luate de Guvern pentru a contracara creșterea prețurilor la energie sunt bune, dar ar mai trebui luată încă o măsură, reducerea TVA care tocmai s-a aplicat și în Germania, pentru ca facturile plătite de oameni să scadă.

Volker Raffel este noul CEO al Grupului E.ON România începând cu data de 1 august, preluând atribuțiile de la Manfred Paasch, care s-a retras din funcția deținută timp de aproape doi ani.

„Suntem foarte bucuroşi că Guvernul a pus deja în funcţiune două scheme-suport: prima este cea privind consumatorii vulnerabili, iar a doua, ce a făcut Guvernul chiar înainte de a fi demis, schema-suport (de compensare a facturilor – n.red.) atât pentru electricitate, cât şi gaze. Pentru cei care nu au consum mare, ci mic. Cred că este foarte important să ajutăm consumatorii”, a spus Raffel, într-un interviu acordat Agerpres.

Şeful filialei din România a companiei germane a adăugat că sunt necesare şi alte măsuri, pe lângă acestea.

Prețul electricității și al gazelor continuă să crească

„Cu toate acestea, preţul electricităţii şi al gazelor în toată Europa continuă să crească şi nu exclud necesitatea de a lua mai departe şi alte măsuri de susţinere a consumatorilor. Sunt bucuros că există discuţii politice la nivel european şi vor decide cum să o facă.

De exemplu, Germania a decis reducerea TVA pentru şase luni şi aceasta ar fi o soluţie şi pentru România, pentru a supravieţui cumva acestei ierni.

Cred că impactul energiei este atât de mare, încât o reducere a taxelor poate fi ceva folositor„, a subliniat Volker Raffel.

De asemenea, în Germania şi la nivel european se discută şi asigurarea din bugetul statului a certificatelor verzi pentru producţia de energie regenerabilă, pentru o perioadă, în locul consumatorilor finali, măsură care s-ar putea aplica şi în România.

„Deci sunt mai multe posibilităţi de a face ceva. Haideţi să vedem cum se va desfăşura dezbaterea politică, pentru că acestea sunt decizii politice, iar noi, ca şi companie, nu putem decide cu privire la ele.

Dar trebuie să fie discuţii democratice şi, dacă preţurile vor continua să crească, cred că va fi nevoie de măsuri folositoare„, a susţinut responsabilul E.ON România.

 

foto: facebook.com/VolkerRaffelE.ONRomania

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Programul prin care tinerii de 18 ani pot călători gratuit în toată Europa a fost relansat. Înscrieri, până în 26 octombrie

Publicat

Un program prin care tinerii pot călători gratuit „Discover EU” reîncepe, după ce un an de zile a fost suspendat din cauza COVID-19. Se fac din nou înscrieri.

Tinerii de 18 ani au astfel oportunitatea să călătorească gratuit cu trenul în toată Europa, timp de 30 de zile. Concurența este mare. Sunt câte 5 pe un loc.

 „O lume întreagă așteaptă să fie descoperită. Fă-ți bagajele, ia-ți cel mai bun prieten și pornește la drum.”

Tinerii pot merge în călătorie singuri sau pot forma un grup cu alte 4 persoane, atâta timp cât și acestea îndeplinesc condițiile de eligibilitate menționate mai sus.

Toți membrii grupului trebuie să utilizeze codul alocat pentru a-și completa propriul formular de înscriere.

România are aproape 2.300 de locuri libere. Iar concurența este mare. La ediţiile trecute au aplicat peste 350.000 de tineri din Uniunea Europeană pentru cele 70.000 de locuri.

4 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor să se înscrie în program:

  • – să fie născuţi în 2003, adică să aibă 18 ani
  • – să fie cetăţeni ai unei ţări din UE.
  • – să completeze un formular online de înscriere şi un chestionar, ambele disponibile pe site-ul europa.eu.

Discover EU: înscrierea este deschisă până pe 26 octombrie

Miruna Covaci – responsabil al serviciului de informare Eurodesk România: “Exista tineri care văd în asta o provocare de a se descurca singuri, să descopere locuri noi – de a testa Europa propriu-zis.

Există de exemplu tineri care, pasionaţi de arhitectură, s-au gândit să se ducă şi să vadă anumite clădiri emblematice din Europa, sau pasionaţi de o anumită limbă străină, s-au gândit că poate fi o oportuntate să o audă mai mult”.

Anul trecut, programul a fost suspendat, din cauza restricţiilor. Aşa că, în mod excepţional anul acesta se pot înscrie şi tinerii care nu au putut participa în 2020. De când s-a deschis Discover EU, 2.700 de români au călătorit cu trenul prin toată Europa, potrivit PROTV.

Tinerii selectați, pot călători pe o perioadă de cel puțin 1 zi și cel mult 30 de zile, între 1 martie 2022 și 28 februarie 2023.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Închisoare cu executare pentru un șofer beat care a provocat un accident rutier, pe DN1, între Alba Iulia și Teiuș

Publicat

Un bărbat care a provocat un accident rutier, pe DN1, între Alba Iulia și Teiuș, a fost condamnat la închisoare cu executare. 

Șoferul care a plecat din localitatea Roșiile, județul Vâlcea, a condus beat pentru o bună bucată de drum.

În fața anchetatorilor acesta a spus că la ieșirea de pe autostradă din Sebeș nu își mai aduce aminte nimic și că s-a trezit în ambulanța care îl transporta la Spitalul din Alba Iulia. 

Mai mult de atât, un alt șofer în trafic a declarat că a fost depășit în viteză, pe Valea Oltului de bărbatul care a provocat accidentul dintre Alba Iulia și Teiuș. 

Accidentul s-a petrecut în noaptea de 16 spre 17 octombrie 2019. În data de 5 octombrie 2021, bărbatul a fost condamnat la închisoare cu executare.

Ce s-a întâmplat

În ziua de 16 octombrie 2019, bărbatul a plecat din localitatea Roșiile, județul Vâlcea înspre Baia Mare. Pe drum, pe raza județului Râmnicu Vâlcea s-a întâlnit cu un prieten căruia i-a propus să meargă cu el la Baia Mare.

Acesta i-a spus că merge dar că trebuie să îl aștepte. Așa că, șoferul a intrat într-un bar unde a jucat la aparate și a băut 200-300 millitri de coniac, apoi au plecat spre destinație.

În jurul orei, 00.00, au ajuns pe DN1, în dreptul localității Sântimbru. Atunci, bărbatul a pierdut controlul volanului, a intrat pe contra sens și a lovit două mașini.

Impactul a fost atât de puternic încât motorul mașinii pe care îl conducea a sărit pe câmp.

CITEȘTE ȘI: VIDEO: ACCIDENT pe DN 1, în sensul giratoriu de la Sântimbru. Două persoane rănite, după ce două mașini și un TIR s-au lovit

Potrivit IPJ Alba, în timp ce conducea un autoturism, s-a angajat în depășire, într-o zonă în care această manevră este interzisă prin indicator rutier și marcaj pe carosabil, intrând în coliziune cu o autoutilitară condusă de un bărbat de 30 de ani, din județul Brașov.

După impactul cu autoutilitara, autoturismul a intrat în coliziune cu un camion condus tot din sens opus de un tânăr de 27 de ani, din județul Suceava.

La ajungerea echipajelor de salvare și a oamenilor legii, bărbatul zicea că consumase câteva beri.

Însă, când a ajuns în fața anchetatorilor  bărbatul ”a declarat că după ieșirea de pe autostrada de la Sebeș nu își mai amintește nimic, s-a trezit ulterior în ambulanță și a fost dus la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, unde a rămas internat 2 zile”, se arată în motivarea instanței.

Singurele persoane care au avut nevoie de îngrijiri medicale au fost șoferul și cu cel care se urcase alături de el.

Oamenii legii au mai descoperit că aceasta avea un permis provizoriu de conducere emis în Marea Britanie și care nu este valabil pe teritoriul României.

Alcoolemia  la prima mostră ora 01.40 a fost de 2,01 g/l alcool pur în sânge, iar la a doua mostră ora 02.40, o alcoolemie de 1,71 g/l alcool pur în sânge.

Pentru fapta sa, bărbatul a fost condamnat la o pedeapsă cumulată de 2 ani și 3 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Două femei din Alba de 42 și 46 de ani, confirmate cu COVID au decedat. Nu aveau comorbidități și nu erau vaccinate

Publicat

coronavirus

Două femei de 42 și respectiv 46 de ani, din județul Alba au decedat din cauza complicațiilor survenite în urma infectătării cu COVID-19, potrivit surselor alba24.ro. 

Decesele au survenit în ultimele 24 de ore, dar vor fi raportate după ce vor fi transmise către INSP.

Cele două femei nu aveau comorbidități și nu erau vaccinate, mai precizează sursele alba24.ro.

Este vorba despre o femeie de 42 de ani din Lupșa care a fost confirmată cu COVID în data de 30 septembrie și a decedat la Spitalul din Câmpeni în data de 15 octombrie.

Al doilea deces este al unei femei din Aiud, în vârstă de 46 de ani, care a decedat pe secția ATI COVID a spitalului din Aiud, în noaptea de 15 spre 16 octombrie.

Potrivit surselor alba24.ro, femeia din Aiud lucra într-o funcție publică în sistemul judiciar.

De asemenea, DSP Alba, a mai raportat sâmbătă, încă șapte decese ale unor persoane care au contactat COVID-19.

CITEȘTE ȘI: Șapte decese în județul Alba, în ultimele 24 de ore, cauzate de infectare cu COVID. Cinci persoane erau nevaccinate

sursă foto: arhiva alba24.ro, rol ilustrativ.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate