Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cine era Dragobete și cum sărbătoreau românii iubirea. Superstiții și tradiții legate de 24 februarie


Publicat

În fiecare an în data de 24 februarie românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele. Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

Vezi și Iubește românește de Dragobete 2020. MESAJE pentru persoana iubită de Ziua Îndrăgostiților la români

În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Dragobetele cap de primăvară era divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

Citește și: MESAJE de 8 MARTIE 2020: Cele mai frumoase urări pentru femeile din viața ta. Mamă, iubită sau colege

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubiți tot anul.

Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de Dragobete, le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia.

Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.

Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „DRAGOBETE” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris).

În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”. Alte teorii expuse de Lutic, consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” – țap și „pede” – picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete: „În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”

Ziua de DRAGOBETE cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

Spălarea părului cu zăpadă

În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

 Sărutul eternității

În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Ziua distracției și a veseliei

De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Ziua curățeniei

Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Zburătoritul

Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Întâlnirea celor care se plac

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Semănarea busuiocului

Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Citește și 24 februarie: De DRAGOBETE iubește românește. Cu ce MESAJE îți poți surprinde jumătatea de ziua îndrăgostiților la români



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ambasada României la Beirut, avarii minore după explozia care a spulberat o parte din oraș. 73 de morți și 3500 de răniți

Publicat

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că, în urma exploziilor produse marţi seară, imobilul Ambasadei României la Beirut a suferit avarii minore, iar intreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol.

Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Republica Libaneză, s-a autosesizat în urma exploziilor produse în seara zilei de 4 august în zona portuară a oraşului Beirut şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea persoanelor afectate.

MAE precizează ca imobilul Ambasadei României la Beirut a suferit avarii minore, iar intreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol.

”Până la acest moment, autorităţile locale nu au notificat ambasada cu privire la existenţa unor cetăţeni români printre persoanele afectate, iar la nivelul misiunii diplomatice nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară”, arată MAE.

Două explozii succesive, extrem de puternice, au zguduit marți Beirutul, în urma cărora, potrivit unor bilanțuri provizorii, cel puțin 37 de persoane au murit și circa 3.700 sunt rănite, scrie AFP.

Imaginile difuzate pe rețelele sociale arată o primă explozie urmată de o a doua, care a provocat un imens nor de fum.

Bilanțul parțial de marți vorbește despre 73 de morți și 3.700 de răniți în explozii. Autoritățile au anunțat că spitalele din Beirut și împrejurimi nu fac față.

„Este o catastrofă în toate sensurile termenului”, a afirmat Hamad Hassan, în fața ziariștilor, în timp ce vizita un spital din capitală.

Ministrul de Interne a declarat că exploziile s-au produs la un depozit unde era stocat azotat de amoniu.

Ambasada Statelor Unite din Beirut îndeamnă persoanele aflate în zona deflagrației să „rămână în case și să poarte măști dacă au acces la ele”, în condițiile în care există informații că în urma exploziei au fost eliberate gaze toxice în atmosferă.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Afaceristul care i-ar fi dat ”mega” șpaga de un milion de euro, fostului director de la Apele Române, este din Alba

Publicat

Omul de afaceri care i-ar fi dat un milon de euro mită fostului director general al Administrației Naționale ”Apele Române”, Victor Sandu, este din județul Alba.

Este vorba despre C. S. Emanoil, ce deține o firmă de construcții, care până în 2018 a avut punctul de lucru în Blaj, dar între timp și-a schimbat denumirea și s-a mutat cu sediul social în Bistrița-Năsăud, potrivit bistritabusiness.ro.

De asemenea a mai deținut o firmă în județul Alba, tot la Blaj, în care era asociat 95%, dar pe care a închis-o.

Procurorii DNA au dat publicității un comunicat în care au anunțat că luni, Sandu a fost reținut pentru 24 de ore, alături de un omul de afaceri căruia nu i-au dat numele, dar, cererea de arestare preventivă a celor doi este vizibilă pe portalul instanțelor de judecată.

Ce s-ar fi întâmplat, potrivit procurorilor DNA

” (…) Sandu Victor, la data faptei director general al Administrației Naționale “Apele Române”, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de luare de mită,

Persoana fizică, om de afaceri, reprezentant al unei societăți comerciale, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de dare de mită.

De asemenea, s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, cu începere de la data de 3 august 2020, față de două persoane, administratori ai unor societăți comerciale, pentru infracțiunea de complicitate la luare, respectiv complicitate dare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de director general al Administrației Naționale “Apele Române”, în perioada 17 mai – 6 mai 2019, inculpatul Sandu Victor ar fi pretins sume de bani și ar fi primit, de la un om de afaceri, coinculpat, suma totală de 4.830.464 lei, reprezentând mită în schimbul alocării de fonduri necesare executării unor contracte încheiate de societatea comercială administrată în fapt de omul de afaceri cu Administrația Națională “Apele Române”.

Banii ar fi fost virați de societatea omului de afaceri în conturile a două firme controlate de un apropiat al directorului general.

Concret, banii ar fi fost pretinși și primiți de inculpatul Sandu Victor în legătură cu atribuțiile sale de serviciu referitoare la alocarea de fonduri pentru executarea unor contracte având ca obiect amenajarea unor râuri ori înlăturarea efectelor calamităților produse pe râuri din județul Bihor.

Banii primiți drept mită ar fi fost justificați cu facturi fiscale emise de cele două firme controlate de apropiatul inculpatului Sandu Victor, reprezentând contravaloarea unor lucrări și servicii care în realitate nu au fost executate”, se arată în comunicatul de la DNA.

Sursele junaliștilor de la bihoreanul.ro susțin că firma bărbatului din Alba nu a avut contracte directe cu ABA Crişuri, ci a subcontractat lucrări în Bihor, chiar şi la a treia mână, adică de la firme angajate de titularii contractelor de execuţie. De altfel, pe site-ul ABA Crişuri nu este publicat niciun contract de lucrări cu firma respectivă.

Astăzi, cei doi au fost prezentați magistraților de la Tribunalul Bacău, cu propunere de arestare preventivă, dar judecătorii au respins cererea procurorilor.

Sandu și omul de afaceri din Alba au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile.

(…) respinge ca neîntemeiata cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău, având ca obiect luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Sandu Victor şi C. S. Emanoil(…) dispune luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioada de 60 de zile începând cu data de 04.08.2020 pâna la data de 02.10.2018, inclusiv faţă de inculpaţii: – Sandu Victor, c(…) şi – C. S. Emanoil, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, (…)” se arată în minuta pe scurt de la Tribunalul Bacău.

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Spadă celtică ornamentată cu foiță de aur, descoperită la Aiud, simbol al unei confrerii de războinici prezente în Transilvania

Publicat

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia deține în colecțiile sale un important artefact apaţinând epocii celtice din Transilvania (sec. IV-III a. Chr.), iar ornamentele ei ar putea fi semnul unei confrerii de războinici.

Unele elemente ornamentale, cum este cazul perechilor de dragoni afrontaţi care sunt figuraţi şi pe spada de la Aiud, au cunoscut o răspândire europeană largă, ceea ce a determinat avansarea ipotezei că simbolurile respective au reprezentat „insigne” ale unei confrerii de războinici întinse de la un capăt la altul al Europei temperate. 

Este vorba despre o spadă de fier care a fost descoperită în anul 1912 în parcul oraşului Aiud, alături de alte obiecte care au făcut parte din inventarele unor morminte (probabil de incineraţie) distruse de intervenţiile de amenajare a zonei efectuate în anul respectiv.

Spada este din fier şi se păstrează împreună cu o parte din teacă. Ea a fost îndoită ritual în momentul depunerii sale în groapa mormântului.

Partea superioară a tecii, în partea dinspre mâner, a fost ornamentată pe partea ei anterioară, cea vizibilă.

Astfel, breteaua care ranforsează teaca în partea sa superioară a fost modelată sub forma a două cercuri concentrice în relief. Apoi, deasupra şi sub această bretea, a fost executat prin incizie un decor cu motive vegetale şi cu imaginile a doi dragoni sau grifoni afrontaţi, cu gurile larg deschise, dispuşi de o parte şi de alta a nervurii mediane longitudinale a tecii.

De asemenea, partea superioară a tecii a fost decorată suplimentar cu o foiţă de aur care acoperea breteaua de ranforsare, dar probabil şi întregul decor incizat. Ornamentul de aur se mai păstrează astăzi doar pe alocuri.

Lungimea totală a spadei este de 73 cm, din care 12 cm reprezintă mânerul. Lăţimea spadei este de 5 cm. Diametrul cercurilor de pe breteaua de ranforsare măsoară 2,7 cm.

Spada, în general, a constituit una dintre cele mai importante arme ale panopliei elitei războinice din vremea la care ne referim. Nu este întâmplător faptul că într-un număr mare de situaţii ele au fost îndoite (distruse ritual) în momentul depunerii lor în morminte.

Unii cercetători au considerat că astfel de atitudini au avut raţiuni practice, dictate de necesitatea depunerii pieselor respective în gropile unor morminte de incineraţie care aveau un diametru mai mic decât lungimea spadelor.

Însă o privire generală asupra complexelor funerare de incineraţie ilustrează faptul că gropile sepulcrale erau în general ovale sau rectangulare, cu dimensiuni suficient de mari pentru a permite depunerea unei spade fără ca lama acesteia să fie îndoită. Prin urmare, explicaţia îndoirii spadelor trebuie căutată în domeniul spiritual.

Spada, ca armă simbolică şi însoţitoare a războinicului era investită cu puteri magice şi constituia prelungirea braţului acestuia în luptă. Uneori arma însăşi era percepută ca având un „suflet” propriu. Este suficient în acest sens să ne amintim de celebra spadă Excalibur a legendarului rege Arthur.

Rolul simbolic important jucat de spade este sugerat şi de ornamentarea tecilor acestora. În mediul celtic sunt documentate numeroase spade decorate cu motive specifice artei La Tène, unele dintre aceste ornamente simbolice fiind caracteristice în special anumitor regiuni, de unde şi denumirile atribuite de către istoricii de artă diverselor „curente” stilistice (spre exemplu „stilul săbiilor ungare” etc.).

În alte situaţii, unele elemente ornamentale, cum este cazul perechilor de dragoni afrontaţi care sunt figuraţi şi pe spada de la Aiud, au cunoscut o răspândire europeană largă, ceea ce a determinat avansarea ipotezei că simbolurile respective au reprezentat „insigne” ale unei confrerii de războinici întinse de la un capăt la altul al Europei temperate.

Toate aceste ornamente ilustrează încă o dată importanţa pe care o aveau spadele în ansamblul panopliei. Investită cu astfel de puteri magice, uneori spada depusă în mormânt era distrusă ritual prin îndoire, adică era „ucis” spiritul ei odată cu cel care a folosit-o.

În alte situaţii însă spadele au cunoscut o utilizare îndelungată şi au fost transmise urmaşilor odată cu puterile magice şi simbolice cu care armele respective erau investite. Una dintre spadele celebre din acest punct de vedere a fost descoperită în necropola celtică de la Pişcolt. Ea a fost ornamentată succesiv în trei etape diferite. În prima etapă a fost realizat un decor tipic „stilului săbiilor ungare”. În a doua etapă, în partea superioară a tecii au fost incizaţi doi dragoni afrontaţi. În sfârşit, în cea de a treia etapă, a fost aplicat un ornament ajurat longitudinal. Aceste ornamente succesive demonstrează o utilizare îndelungată a armei în discuţie. Ele s-au datorat probabil nevoii de a reînnoi, de mai multe ori, eficacitatea magică a imaginilor de pe teaca spadei.

Spada de la Aiud este importantă şi pentru faptul că a fost ornamentată cu o foiţă subţire de aur. Astfel de ornamente sunt rare în întreaga lume celtică. Pe de altă parte, un coif descoperit la Apahida, lângă Cluj-Napoca, datat în aceeaşi perioadă, a fost decorat la rândul său pe calotă prin aceeaşi tehnică. De aceea, nu ar fi exclus ca piesele în discuţie să ateste exploatarea aurului transilvănean în epoca respectivă. Această ipoteză va trebui însă verificată prin analize metalografice viitoare.

În concluzie, spada celtică de la Aiud aflată în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia constituie un martor important al societăţii şi spiritualităţii celtice din Transilvania în sec. IV-III, constituind în anumite privinţe un unicat printre artefactele de acest fel de pe plan european.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: ACCIDENT RUTIER la ieșirea din Alba Iulia spre Sebeș în zona ”Trei Poduri”. Două mașini s-au ciocnit

Publicat

Un accident rutier a avut loc marți, 4 august, în jurul orei 19.00, pe sensul de mers Alba Iulia- Sebeș, în zona giratoriului de  la ”Trei Poduri”.  Traficul este blocat.

UPDATE: în jurul orei 20.00, traficul în zonă a fost reluat.

Potrivit IPJ Alba, în accident au fost implicate două autovehicule și două persoane ar fi fost rănite ușor. Cauza probabilă ar fi o pătrundere pe sens opus.

La fața locului au intervenit pompierii de la ISU Alba, pentru acordarea de prim ajutor. Potrivit acestora în urma impactului dintre cele două automobile, au rezultat două victime (un bărbat și o femeie), conștiente și cu răni ușoare. Acestea au fost transportate la spital.

Știre în curs de actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate