Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cine era Dragobete și cum sărbătoreau românii iubirea. Superstiții și tradiții legate de 24 februarie


Publicat

În fiecare an în data de 24 februarie românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele. Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

Vezi și Iubește românește de Dragobete 2020. MESAJE pentru persoana iubită de Ziua Îndrăgostiților la români

În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Dragobetele cap de primăvară era divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

Citește și: MESAJE de 8 MARTIE 2020: Cele mai frumoase urări pentru femeile din viața ta. Mamă, iubită sau colege

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubiți tot anul.

Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de Dragobete, le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia.

Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.

Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „DRAGOBETE” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris).

În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”. Alte teorii expuse de Lutic, consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” – țap și „pede” – picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete: „În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”

Ziua de DRAGOBETE cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

Spălarea părului cu zăpadă

În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

 Sărutul eternității

În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Ziua distracției și a veseliei

De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Ziua curățeniei

Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Zburătoritul

Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Întâlnirea celor care se plac

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Semănarea busuiocului

Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Citește și 24 februarie: De DRAGOBETE iubește românește. Cu ce MESAJE îți poți surprinde jumătatea de ziua îndrăgostiților la români



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

ANAF a suplimentat documentele acceptate pentru aprobarea înregistrării de la distanță, în SPV

Publicat

anaf

ANAF anunță că a extins seria documentelor acceptate pentru aprobarea înregistrării în Spațiul Privat Virtual (SPV), serviciu destinat atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice sau entităţilor fără personalitate juridică.

Aprobarea înrolării în mediul electronic în Spațiul Privat Virtual a persoanelor fizice, care se înregistrează cu nume utilizator și parolă, se realizează prin identificarea cu numerele atribuite următoarelor noi documente:

1. Notificarea privind destinația sumei de 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult (emise începând cu data de 05.03.2018)

2. Notificare privind nedepunerea în termen a Declarației privind venitul asigurat la sistemul public de pensii (emise începând cu data de 09.10.2017)

3. Notificare privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă potrivit prevederilor art. 7 şi art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi de către persoana fizică sosită în România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)

4. Notificare privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă potrivit prevederilor art. 7 şi art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi de către persoana fizică plecată din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)

5. Notificare privind nedepunerea în termen a declarației de venit (emise începând cu data de 09.01.2017)

6. Notificare privind nedepunerea la termen a declarației de impunere (emise începând cu data de 09.01.2017).

Rămân valabile și următoarele documente:

a) decizie de impunere – emisă începând cu anul 2013

b) decizie referitoare la obligaţii de plată accesorii – emisă începând cu anul 2013

c) somație – emisă începând cu data de 01.01.2015.

d) numărul scrisorii primită în anul 2018 de la Ministerul Finanțelor Publice, referitoare la înrolarea în acest serviciu.

Serviciul Spaţiul Privat Virtual poate fi direct din site-ul www.anaf.ro și este gratuit.

SPV permite obţinerea informaţiilor privind situaţia fiscală, depunerea electronică a declaraţiilor fiscale şi primirea electronică a documentelor şi a actelor administrativ fiscale. Documentele comunicate prin Spaţiul Privat Virtual au aceeaşi putere juridică, asemenea celor comunicate prin poştă sau la ghişeu, precizează ANAF.

Contribuabilii, persoane fizice sau juridice, care dețin certificat digital calificat pot solicita înregistrarea ca utilizator SPV.

Persoanele fizice, care nu dețin un certificat digital calificat, pot solicita înregistrarea și pe bază de nume de utilizator și parolă. Acestea, pentru a se înregistra în Spațiul Privat Virtual fără a mai fi necesară deplasarea pentru autentificare la sediile  ANAF, au posibilitatea de a opta ca autentificarea să se realizeze în mediul electronic, în baza unor documente emise de Ministerul Finanțelor Publice și/sau ANAF.

Obligațiile fiscale se pot îndeplini utilizând metode de comunicare la distanță prin intermediul Spatiului Privat Virtual (pentru depunerea declarațiilor și obținerea de informații), iar plata poate fi efectuată prin internet banking sau ghiseul.ro.

Informații generale în domeniul fiscal și IT se pot obține prin apelarea Call-center-ului, la numărul de telefon 031.403.91.60. De asemenea, contribuabilii care nu sunt  înrolați în Spațiul Privat Virtual pot utiliza Formularul de contact de pe site-ul Agenției pentru a obține informații generale în domeniul fiscal și IT.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

APIA: Termen limită 15 iunie pentru depunerea cererilor unice de plată, fără penalități

Publicat

terenuri agricole

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește beneficiarilor că data limită de depunere, fără penalități, a cererilor unice de plată aferente Campanie 2020 este 15 iunie 2020.

APIA primește cererile unice de plată prin mijloace electronice (telecomunicații). Până marți, au fost depuse 746.625 cereri, pentru o suprafață de 7.277.670,64 ha.

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găsește în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență, transmite APIA.

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit de către fermieri, prin mijloace electronice, către Centrele județene/locale APIA de care aparțin.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE: ACCIDENT RUTIER pe DN 1, între Sântimbru și Teiuș, provocat de un tânăr de 25 de ani din Aiud

Publicat

politie noaptea

Un accident rutier a avut loc marți seara, în jurul orei 21.20, pe DN 1, sensul de mers Sântimbru-Teiuș, la kilometrul 389+800. Traficul este îngreunat în zona accidentului. 

UPDATE 21.50: Traficul a fost reluat, informează reprezentanții IPJ Alba.

UPDATE 21.30: Un tânăr de 26 de ani, din Aiud, ar fi intrat în depășire și a ajuns pe contrasens, și a intrat în coliziune cu un autotren care vinea din sens opus. Potrivit IPJ Alba, în urma incidentului s-au înregistrat doar pagube materiale.

Știre în curs de actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Reguli noi la pescuit: 10 metri distanță între pescari, iar consumul de alcool și gratarele sunt interzise

Publicat

Pescarii amatori sunt nevoiți să respecte o serie de reguli când ies la pescuit, potrivit noilor reglementări, pe toată perioada stării de alertă. 

Potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial, pescarii trebuie să păstreze o distanța de 10 metri între ei, nu au voie să facă gratare sau să consume băuturi alcoolice.

Mai mult, la intrarea în zona de pescuit acestora li se va lua temperatura.

Ce reguli trebuie să respecte pescarii dar și administratorii zonelor de pescuit

asigurarea unui flux de deplasare care să respecte distanțarea socială;

măsurarea temperaturii la intrarea pe baltă;

asigurarea de măști de protecție și substanțe dezinfectante pentru mâini și echipamentul de pescuit;

sunt interzise grătarele și consumul de băuturi alcoolice; cel mult două persoane pe același stand de pescuit cu o distanță de 10 metri între pescari;

pontoanele vor fi dezinfectate de administratori;

pescarii sunt obligați să poarte masca până la locul de pescuit;

pescarii nu au voie să socializeze între ei;

după purtare, masca se aruncă imediat, într-un coș de gunoi sau spațiu destinat în acest sens, preferabil cu capac, urmată de igienizarea mâinilor.

sursă: liberatatea.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate