24 februarie – DRAGOBETE: Sărbătoarea iubirii la români. Cele mai frumoase tradiții de ziua românilor îndrăgostiți

Dragobete 2023 – Ziua Îndrăgostiților la români: În fiecare an, pe 24 februarie, românii de pretutindeni sărbătoresc Dragobetele.

Marchează sfârşitul iernii şi apropierea primăverii, iar sărbătoarea este însoţită de tradiţii pitoreşti. Dragobetele este sărbătoarea dragostei la români.

Data de 24 februarie nu este întâmplător aleasă, aceasta însemnând începutul anului agricol.

Dragobetele este identificat cu zeul dragostei în mitologia romană, Cupidon, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Sinonim cu Năvalnic, este asemuit cu un flăcău frumos care umblă prin pădure şi sărută fetele.

Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an.

Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie.

Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

De altfel, simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

Dragobete, numit şi Cap de Primăvară, era sărbătorit, în funcţie de zona etnografică, în una din zilele de la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie.

După legendă, el este fiul Babei Dochia şi reprezintă, în opoziţie cu aceasta, principiul pozitiv.

Dragobete 2023 – credințe populare

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile.

Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Sărbătoarea are dată fixă de celebrare în acelaşi sat, dar variabilă de la zonă la zonă (24 şi 28 februarie; 1 şi 25 martie).

În funcţie de regiune, Dragobetele se mai numeşte „Cap de primăvară”, „Sântion de primăvară”, „Ioan Dragobete”, „Drăgostiţele”, „Năvalnicul”, „Logodna sau însoţitul paserilor”.

Sărbătoarea este specifică zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea).

Pe plaiurile româneşti, Dragobetele, care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, este patron al dragostei şi bunei dispoziţii.

Dragobete 2023 – tradiții

În aproape toate zonele ţării, dacă ziua era frumoasă, tinerii se adunau în cete şi ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii.

Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an.

În această zi, se auzea pretutindeni zicala: „Dragobetele sărută fetele”.

Considerând că sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de băieţi.

În ziua de Dragobete, considerată, local, prima zi de primăvară, fetele şi băieţii se adunau în grupuri şi ieşeau hăulind şi chiuind în câmp, de unde adunau viorele şi tămâioare.

Din zăpada netopită până atunci fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Ziua de Dragobete asociată cu iubirea

Ziua de DRAGOBETE cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental.

De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

Superstiții de Dragobete: Spălarea părului cu zăpadă

În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față.

În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede.

În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

Superstiții de Dragobete: Sărutul eternității

În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp.

De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Superstiții de Dragobete: Ziua distracției și a veseliei

De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui.

În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Superstiții de Dragobete: Ziua curățeniei

Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți.

Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

De fapt, tot de Dragobete, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Dragobete 2023 – ziua veseliei

De Dragobete, tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui.

Oamenii trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca Dragobete să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Dragobete 2023 – Zburătoritul

Conform tradiției, de Dragobete se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă.

Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute.

Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi.

Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Potrivit unei tradiții străvechi, de Dragobete gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină.

Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Legenda lui Dragobete, fiul babei Dochia

Se spune că Dragobete ar fost fiul babei Dochia. Un tânăr frumos și voinic, acesta le aducea voiebună tuturor celor pe îi întâlnea. Apărea în visele tinerilor pentru a-i învăța tainele iubirii.

A fost înzestrat cu mai multe daruri de la ursitoare, încă de la naștere.

Primăvara care i-a oferit iubirea, iar vara i-a dat dulceața fructelor și căldura dragostei. Toamna i-a dăruit un fluier pentru a-i bucura pe oameni cu cântecele lui, iar iarna i-a dat straie albe, cu luciri de diamant.

Astfel, Dragobete reușea să seducă fiecare tânără care îi ieșea în cale. A devenit un simbol al dragostei și al iubirii, potrivit traditii-superstitii.ro.

Devenit tânăr fecior, Dragobete a mers în munți și a învățat despre plante și animale. Se spune că este stăpânul păsărilor și al plantelor.

După ce a murit, s-a transformat într-o plantă numită năvalnic. Aceasta apare primăvara în mai toate poienile și se folosește pentru descântece de dragoste și tratarea rănilor.

foto: Pixabay