Connect with us
Publicitate

POLITICA

Comunicat de presă: PRO ROMÂNIA, SALVĂM ROMÂNIA! (P)


Publicat

PRO România Alba a demonstrat că este o echipă unită și are cea mai bună soluție pentru a scoate România din criză! Victor Ponta este văzut deja drept cea mai bună variantă de premier de majoritatea românilor care doresc să își salveze țara.

De asemenea, din județul Alba vor pleca pentru a munci pentru țară cei mai performanți oameni, fiecare specialist în domeniul său. La noi nu vor exista șefi de sală puși directori de spitale, cum a făcut PNL în județul Alba… și în nici un caz o semianalfabetă pe post de premier, cum s-a întâmplat în istoria recentă a PSD…

Prin candidatura lui IOAN LAZĂR, micii întreprinzători, antreprenorii, angajații din mediul privat la fel ca și cei din mediul bugetar vor avea în sfârșit cea mai bună reprezentare la nivel de județ. La fel, agricultorii, fermierii, gospodarii și țăranii din județul Alba vor avea în fermierul IOAN LAZĂR un punct de sprijin, dar și pe omul potrivit la locul potrivit! Pentru că agricultura românească are nevoie de oameni din sistem, pentru a avea legi bune pentru cei care lucrează pământul sau cresc animalele în România!

Vom susține prin legi corecte toți producătorii locali, meșteșugarii și micii întreprinzători, dar vom lupta și pentru ca abuzuri ca închiderea piețelor locale sau carantinările după ureche să nu se mai întâmple niciodată în România!

Vom îndrepta legile proaste și ineficiente, dar vom apăra și libertățile noastre cetățenești, iar candidatura avocatului COSMIN ARION este o garanție. Nu vom mai putea permite ca românii să aștepte câte 3-4 luni până să primească deciziile și redactările instanțelor, dar în același timp ne vom asuma să păstrăm independența Justiției față de mediul politic, indiferent de culoarea partidului de la guvernare…

Orice vot pentru PSD sau PNL la aceste alegeri este un vot pierdut: pe lista lor deja sunt parlamentari cu 2-3 mandate la activ și nu au rezolvat nimic; atât PSD cât și PNL sunt la degetul mic al celui mai cinic președinte.

PRO România Alba vine cu fruntea sus în fața județului Alba, având candidați care nu au mai candidat niciodată pentru Parlamentul României. Nu facem parte dintre cei care au câteva mandate la activ, dar tot promit aceleași lucruri pentru că nu au fost în stare să facă nimic din ce au promis…

TREBUIE SĂ SCOATEM DIN NOU ROMÂNIA DIN CRIZĂ!

Pe 6 decembrie, VOTAȚI PRO ROMÂNIA! Poziția 6 pe buletinul de VOT!

IOAN LAZĂR – Candidat Camera Deputaților PRO ROMÂNIA

COSMIN ARION – Candidat Senatul României PRO ROMÂNIA

HORAȚIU FLOREA – Coordonator PRO ROMÂNIA-FILIALA ALBA

Comandat de partidul PRO România – Filiala Alba – cod unic mandatar financiar 11200008 – executat de SC INDEPENDENT SRL – portal: https://alba24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. pilu

    vineri, 04.12.2020 at 16:58

    Cantecul Lebedei, si atat.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Când pică Paştele ortodox și catolic în 2021. De ce se sărbătorește în zile diferite și cum se calculează data în fiecare an

Publicat

Slujba de Inviere Catedrala Alba Iulia

În 2021, Paștele ortodox va fi sărbătorit în data de 2 mai, când va fi o minivacanță de cinci zile. Paștele catolic va fi în 4 aprilie.

Vinerea Mare este și zi liberă pentru români. Astfel, românii vor avea, cu ocazia Paștelui, o minivacanță de cinci zile: vineri, 30 aprilie (Vinerea Mare), sâmbătă, 1 mai, duminică, 2 mai și luni, 3 mai (a doua zi de Paște).

Vezi și Zile libere 2021. Vor fi mai puține minivacanțe și zile libere în timpul săptămânii față de anul 2020

Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului, dar și un prilej deosebit de a reuni familia.

Paștele ortodox și cel catolic s-au sărbătorit anul trecut la o săptămână distanță, iar în acest an decalajul este mai mare.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din noul an în Calendarul Bisericesc

Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Floriile ortodoxe vor fi în 25 aprilie, iar Rusaliile ortodoxe se vor sărbători în 20 iunie.

Când pică Paștele ortodox în 2021 și în următorii ani:

Paştele ortodox 2021 – duminică, 2 mai

Paştele ortodox 2022 – duminică, 24 aprilie

Paştele ortodox 2023 – duminică, 16 aprilie

Paştele ortodox 2024 – duminică, 5 mai

Paştele ortodox 2025 – duminică, 20 aprilie

Paștele catolic în 2021 și în următorii ani:

Paştele catolic 2021 – duminică, 4 aprilie

Paştele catolic 2022 – duminica 17 aprilie

Paştele catolic 2023 – duminică 9 aprilie

Paştele catolic 2024 – duminică 31 martie

Paştele catolic 2025 – duminică 20 aprilie

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Risc mare de avalanșă în Munții Șureanu, Parâng și Făgăraș, la cota 1800. Stratul instabil de zăpadă atinge jumătate de metru

Publicat

Meteorologii avertizează că există un risc mare de avalanşă în Munţii Şureanu, Parâng și Făgăraș.

Potrivit buletinului meteo emis de autorități pentru perioada 16 – 18 ianuarie, în cazul munţilor Parâng – Şureanu, la peste cota 1800 metri se regăsește un strat instabil de pulver ce are pe alocuri 30-50 cm şi plăci de vânt, mai vechi pe versanţii nordici şi estici şi recente pe versanţii sudici şi sud-estici.

Stratul de pulver este depus îndeosebi peste plăci de vânt şi cruste îngheţate, dar şi peste zăpadă acumulată din ninsorile precedente, cu slabă coeziune la straturile mai stabile din profunzime. În zonele adăpostite şi pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă.

La supraîncărcări se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, pe pantele cele mai înclinate, ce pot angrena atât zăpada proaspătă cât şi cea din ninsorile precedente, riscul fiind mai ridicat în zonele adăpostite cu acumulări mari de zăpadă.

Conform sursei citate, între 1500 şi 1800 m, stratul e local mai însemnat şi există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii în condiţii de supraîncărcare, fiind întâlnite zone cu depozite mai însemnate de zăpadă, îndeosebi pe versanţii sudici.

Sub 1500 m stratul are dimensiuni reduse.

Citește și: Totul despre vortexul polar care îngheață Europa: ce este și cum funcționează. Cum va arăta vremea după destrămarea lui

Și în Munţii Făgăraş, la peste 1800 m, în partea superioară a stratului se regăsește un strat instabil compus din zăpadă pulver sau recent depusă ce depăşeşte pe alocuri 50 cm.

Pe versanţii nordici şi estici întâlnim plăci de vânt mai vechi, acoperite cu zăpadă proaspătă, iar pe cei sudici şi sud-estici plăci de vânt recente.

În profunzime predomină cristalele fine şi faţetate dar întâlnim şi cruste de gheaţă. O parte din zăpadă a fost spulberată şi depozitată pe văile adăpostite unde acumulările de zăpadă sunt mai însemnate.

Cum va fi vremea

Vremea va rămâne încă câteva zile deosebit de rece, iar pe parcursul nopților și al dimineților va fi ger, la început în nord-vest, nord-est și centru, apoi și în celelalte regiuni.

Temperaturile minime vor coborî frecvent sub -10 grade și se vor încadra, în general, între -18 și -8 grade, cu cele mai scăzute valori în depresiunile intramontane, îndeosebi din estul Transilvaniei, sub -20 de grade.

Maximele diurne vor fi preponderent negative și se vor încadra, în general, între -10 și 0 grade. Local se va semnala ghețuș, precizează meteorologii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

METEO: Vreme GEROASĂ până în 18 ianuarie. Avertizare de avalanșe în munți, în zonele înalte și în văile de la mică altitudine

Publicat

ger, frig

Administrația Națională de Meteorologie anunță că vremea va fi geroasă în intervalul 16 ianuarie, ora 16 – 18 ianuarie, ora 20 . Cerul va fi variabil, temporar noros şi trecător va ninge, în general slab, în toate masivele.

Stratul de zăpadă nu va suferi modificări importante. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări temporare de 50-70 km/h în zonele înalte, din sector predominant nord-vestic, trecător viscolind şi spulberând zăpada. Temporar se va semnala ceaţă, asociată şi cu depuneri de chiciură.

ANM avertizează că în munții Șureanu, Parâng, Făgăraș și Bucegi, atât la înălțimi mari cât și în zonele mai adăpostite din văile aflate la o altitudine mai mică unde sunt acumulări mari de zăpadă se pot forma avalanșe de dimensiuni mici și izolat medii.

Potrivit Buletinului nivometeorologic pentru perioada 16 – 18 ianuarie, în munţii Şureanu și Parâng  la peste 1800 m întâlnim un strat instabil de pulver ce are pe alocuri 30-50 cm şi plăci de vânt, mai vechi pe versanţii nordici şi estici şi recente pe versanţii sudici şi sud-estici.

Stratul de pulver este depus îndeosebi peste plăci de vânt şi cruste îngheţate, dar şi peste zăpadă acumulată din ninsorile precedente, cu slabă coeziune la straturile mai stabile din profunzime.

În zonele adăpostite şi pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă. La supraîncărcări se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, pe pantele cele mai înclinate, ce pot angrena atât zăpada proaspătă cât şi cea din ninsorile precedente, riscul fiind mai ridicat în zonele adăpostite cu acumulări mari de zăpadă.

Conform sursei citate, între 1500 şi 1800 m, stratul e local mai însemnat şi există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii în condiţii de supraîncărcare, fiind întâlnite zone cu depozite mai însemnate de zăpadă, îndeosebi pe versanţii sudici. Sub 1500 m stratul are dimensiuni reduse.

în Munţii Făgăraş, la peste 1800 m, în partea superioară a stratului regăsim un strat instabil compus din zăpadă pulver sau recent depusă ce depăşeşte pe alocuri 50 cm. Pe versanţii nordici şi estici întâlnim plăci de vânt mai vechi, acoperite cu zăpadă proaspătă, iar pe cei sudici şi sud-estici plăci de vânt recente. În profunzime predomină cristalele fine şi faţetate dar întâlnim şi cruste de gheaţă. O parte din zăpadă a fost spulberată şi depozitată pe văile adăpostite unde acumulările de zăpadă sunt mai însemnate.

„La supraîncărcări oricât de mici dar şi spontan, pe pantele suficient de înclinate, stratul instabil din partea superioară poate aluneca peste cel vechi, declanşând avalanşe de dimensiuni medii şi mari. Sub 1800 m, stratul are dimensiuni mai reduse pe versanţii nordici şi e mai consistent pe cei sudici. Şi aici există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni relativ mici, în zonele cu depozite de zăpadă spulberată de la altitudini mai mari. Sub 1500 m, stratul este de dimensiuni mai reduse”, se precizează în buletinul nivometeorologic.

În Munţii Bucegi şi în Munţii Ţarcu – Godeanu riscul de avalanşă este însemnat, iar în Munţii Rodnei, Călimani – Bistriţei – Ceahlău, precum şi în Munţii Vlădeasa – Muntele Mare riscul este moderat.

În intervalul 15 ianuarie 2021, ora 16 – 16 ianuarie 2021, ora 16, vremea a fost geroasă. Cerul a fost mai mult noros şi temporar a nins în toate masivele.

Vântul a suflat în general moderat, cu intensificări temporare de 40-50 km/h în întreaga arie montană şi cu peste 80-90 km/h pe crestele Carpaţilor Orientali şi Meridionali, din sector predominant nord-vestic, viscolind şi spulberând zăpada. Local s-a semnalat ceaţă, asociată şi cu depuneri de chiciură.

Sâmbătă, la ora 14, în Carpaţii Meridionali, grosimea stratului de zăpadă era de 205 cm la Bâlea-Lac, 93 cm la Vf. Omu, 92 cm la Sinaia, 96 cm la Cuntu, 76 cm Vf. Ţarcu, 65 cm la Păltiniş, 49 cm la Parâng.

În Carpaţii Orientali, zăpada avea 70 cm la Lăcăuţi, 76 cm la Vf. Călimani, 42 cm la Penteleu, 55 cm la Vf. Iezer, 37 cm la Bucin şi 37 cm la Ceahlău-Toaca. În Carpaţii Occidentali erau 81 cm de zăpadă la Semenic, 73 cm la Stâna de Vale, 35 cm la Băişoara, 34 cm la Vf. Vlădeasa 1800 şi 25 cm la Roşia Montană.

În ceea ce priveşte temperaturile, la peste 1800 m vor fi minime între -25 şi -21 gr.C şi maxime între -22 şi -14 gr.C. Sub 1800 m se vor semnala temperaturi minime cuprinse între -22 şi -14 gr.C şi temperaturi maxime între -17 şi -10 gr.C.

Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

13 lucruri pe care nu le știai despre Alba Iulia. Oraș devastat de mongoli, invenții inedite, evenimente și eroi de război

Publicat

Alba Iulia a fost în secolele trecute un oraș dinamic, un loc în care s-au petrecut multe și, vorba cronicarului, ”multe s-au uitat”. Uneori, mândria locală a orașelor mici fabrică istorii și povești despre gloria apusă a comunității. Nu este și cazul vechiului Bălgrad, care nu trebuie să inventeze nimic, ci trebuie doar să își amintească.

 Alba24 vă propune o listă a lucrurilor neștiute sau uitate despre Alba Iulia. Povestea de mai jos include un episod al invaziei mongole, exproprieri de ev mediu târziu, invenții inedite dar și multe alte aspecte interesante care au marcat istoria orașului. 

Cel mai mare tun construit vreodată în Transilvania, denumit „Lupus”, a fost fabricat la Alba Iulia în timpul domniei lui Sigismund Bathory (1588-1602). Pentru a-l duce la Sibiu, a fost nevoie de 80 de perechi de boi.

Tunul a fost construit în atelierele din Cetate şi făcea parte din armamentul greu folosit pe zidurile cetăților din Ardeal.

Atelierele se aflau în latura de sud-est a cetății medievale din Alba Iulia (anterioară celei de acum), motiv pentru care urmele lor nu se mai văd.

Au fost înfiinţate în secolul XVI şi în ele lucrau peste 1500 de muncitori. De altfel, au fost pomenite pentru prima oară în documente în anul 1580, după ce un fulger distrusese un turn de pulbere şi construcţiile din apropiere.

Suntem în 1648. În tipografia vechii ctitorii a lui Mihai Viteazul, pe al cărui loc se află acum bisericuţa de lemn „Sf. Treime”, a fost tipărit pentru prima oară în limba română Noul Testament.

Clădirea funcţiona ca centru al Mitropoliei Ardealului, slujind în ea sfinţii ierarhi mărturisitori Ilie Iorest şi Sava Brancovici (pomeniţi la 24 aprilie).

Superb ansamblu arhitectural, catedrala a rezistat doar şaptesprezece ani. În 1714, anul începerii lucrărilor pentru Cetatea Alba Carolina, catedrala a fost dărâmată de către regimul habsburgic.

Primul „Manual de medicină”, tipărit în anul 1551 la Alba Iulia, aparţine medicului Paul Kyr, care a trăit între 1506-1588.

Manualul cuprinde multe abordări medicale amuzante, dar în acea perioadă reprezenta ceva foarte avansat.

Medicul i-a tratat, printre alţii, pe domnitorii Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Petru Cercel, Mihnea al III-lea, precum şi pe principii Ioan Zapolyia, Ioan Sigismund şi Sigismund Bathory. A murit, la Alba Iulia, în timpul epidemiei de ciumă din anul 1588.

Primul „plămân artificial”, numit „Biomotor”, a fost inventat de medicul albaiulian Rudolf Eisenmenger (1871-1946).

biomotor 2

Primul plămân artificial

Invenţia sa din anul 1900 a fost brevetată în Austria, Germania, Italia, S.U.A., Anglia, Spania, Franţa şi în multe alte ţări. De asemenea, a perfecţionat aparatul la Berlin, în 1904, şi la Frankfurt am Main, în 1926.

Paul Mihail Sadoveanu, fiul scriitorului Mihail Sadoveanu este înmormântat în Cimitirul Eroilor de la Alba Iulia.

El a murit la doar 24 de ani în luptele de la Turda, în 1942, pentru eliberarea Ardealului, fiind decorat, post-mortem, cu ordinul „Coroana României”.

Nicolae Urâtu a fost primul erou român din cel de-al doilea război mondial. El era pilot și a căzut la datorie alături de comandantul blăjean Cornel Bătrăcui şi ardeleanul Vasile Căruntu, în prima zi de război, 22 iunie 1941. Avionul lor s fost doborât deasupra oraşului Belgrad din Serbia.

Samoilă Mârza, născut la Galtiu în 1886 şi decedat în 1967, a realizat toate imaginile foto de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Tot ce ne imaginăm că s-a întâmplat atunci este rezultatul muncii sale.

După bătălia de la Mohács (29 august 1526) şi căderea Budei (1541), Alba Iulia a devenit Capitala Principatului Autonom al Transilvaniei, reşedinţă princiară, pentru mai bine de un secol şi jumătate. Atunci Alba Iulia nu era ”cealaltă capitală” ci chiar ”Capitala”.

Alexandru Borza, născut la Alba Iulia, pe 21 mai 1827, a fost creatorul şcolii româneşti de geobotanică și întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj. Tot el a iniţiat prima lege românească de ocrotire a naturii şi de înființare a primului parc naţional, cel din Munţii Retezat.

Toată lumea știe celebrul vals Valurile Dunării, dar puțină lume știe că cel care l-a compus, Iosif Ivanovici, s-a născut la Alba Iulia în 1845 (locul său de naștere fiind identificat greșit drept Timișoara).

Cu toate că istoria muzicii l-a consemnat eronat ca timișorean, acesta s-a născut în vechiul Bălgrad, într-o familie mixtă și a trăit în oraș până în 1858.

În 1889, la Paris, Ivanovici a luat premiul I (din 116 concurenţi) cu marşul de defilare compus în onoarea ţarului Alexadru al Prusiei.

Locuitorii cetății Alba Carolina au fost siliți de autoritățile habsburgice să se mute. Se întâmpla în anii 1713-1715 când austriecii au trecut la dărâmat orașul medieval Alba Iulia.

Locuitorii au fost obligaţi să se mute pe noul amplasament, situat la est de fortificaţie într-o zonă mlăştinoasă. Este vorba despre orașul de jos.

Au primit în schimb loturi de pământ şi despăgubiri în bani pentru proprietăţile abandonate.

Unul dintre cele mai negre episoade din istoria Transilvaniei şi a Ţărilor Române, a fost invazia mongolă din 1241 – 1243.

mongoli alba iulia

Călugărul italian Rogerius, în lucrarea sa “Carmen Miserabile super Destructione Regni Hungariae per Tartaros” (Cântec de jale despre distrugerea Regatului Maghiar de către Tătari) povestește cum, reușind să scape cu viață în urma căderii cetății Oradei, a fugit ajungând în zona orașului Alba Iulia.

Citește și: Alba Iulia, PUSTIE după invazia mongolă de la 1241. Descrierea CUTREMURĂTOARE a călugărului Rogerius, care a trecut prin oraș: cetatea devastată, locuitorii uciși

Văzut de Rogerius în primăvara anului 1242, orașul nostru era un coșmar plin de “oase și capetele celor uciși”, “iar zidurile bisericilor și palatelor dărâmate și risipite erau stropite cu sângele oamenilor, vărsat din belșug”.

Acum 114 ani, unul dintre cei mai faimoşi americani din câţi au existat vreodată, legendarul Buffalo Bill, eroul Vestului, a performat la Alba Iulia împreună cu trupa sa, „Buffalo Bill’s Wild West and Congress of Rough Riders”.

af

Cine nu a auzit de Buffalo Bill? Imaginea sa s-a suprapus cu aceea a Vestului Sălbatic, ba chiar a determinat-o, a cuprins-o, a stilizat-o şi a transformat-o.

Vezi și: Cel mai complex spectacol pe care l-a văzut vreodată Alba Iulia. Sute de cowboy, indieni și Buffalo Bill în persoană

Informația a fost descoperită de către istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii, un pasionat cercetător al presei locale din Alba Iulia secolului trecut.

Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile mai puțin cunoscute despre Alba Iulia, un oraș cu o istorie de aproximativ 2.000 de ani. Lista poate fi completată cu o mulțime de alte date și evenimente.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate