Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

De Sărbători, mai puțin de jumătate dintre părinții care muncesc în străinătate se întorc acasă


Publicat

Mai puțin de jumătate dintre copiii rămași singuri în țară (41%) se vor bucura de sărbători petrecute împreună cu părinții plecați la muncă în străinătate, care vor veni acasă de Crăciun.

Deși procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinți, este redus (doar 7%), foarte mulți dintre părinții plecați nu intenționează nici să se întoarcă definitiv în România (41%). Sunt concluziile unei anchete sociologice derulate de Salvați Copiii România.

Citește și MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

Aceasta a fost derulată în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizației. Printre motivele care i-ar face să revină acasă se numără locurile de muncă, îmbunătățirea sistemului medical și climatul socio-politic stabil.

Câți copii își vor vedea părinții care lucrează în străinătate, de Sărbători

Pentru 40% dintre copiii rămași în țară, există certitudinea că părintele sau părinții plecați vor rămâne departe de casă de Crăciun.

Pe de altă parte, 41% dintre ei știu că își vor vedea părinții de Sărbători. Diferența este reprezentată de cazuri în care părinții nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.

Pe ce se cheltuiesc banii primiți de la părinții plecați

Sondajul a încerat să identifice pe ce se cheltuiesc banii primiți de la părintele/părinții plecați. Dintre destinațiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri. Este urmată de educație (rechizite, meditații, transport etc) – 60% din eșantion – și cheltuieli locative (chirie, utilități, rate pentru achiziția sau construcția locuinței) – 51%.

Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) au fost indicate de 39% dintre respondenți, în timp ce cheltuielile care țin de accesul copiilor la recreere și activități de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activități sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puțin de un sfert dintre copii (22%).

De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiți sunt cheltuiți pentru alte destinații asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinții plecați merg și spre alte destinații, neasociate nevoilor copiilor.

Intenția de emigrare definitivă

O altă temă a fost intenția de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă). Perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/părinții plecați, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eșantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferența fiind reprezentată de situațiile în care părinții nu au luat încă o decizie în acest sens.

Deși procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinți este redus (doar 7%), observăm că foarte mulți dintre părinții plecați nu intenționează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenție, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

Ce i-ar aduce pe părinți înapoi în țară, alături de copiii lor

Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de întoarcere definitivă în țară, cel mai frecvent invocat ține de piața muncii (locuri de muncă, condiții de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătățirea sistemului de sănătate (24%) și de ameliorarea climatului social general/vieții politice (20%).

Eventualele îmbunătățiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educație par a avea o greutate mai redusă în influențarea deciziei părinților de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente).

Datele au fost culese în luna decembrie 2021, pe un eșantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor Organizației Salvați Copiii.

Peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în țară, în urma migrației economice a părinților, arată statisticile oficiale , care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Cei mai mulți copii rămași singuri acasă sunt în județele: Suceava 7216; Botoșani 5421; Iași 4448; Bacău 3569; Neamț 3527; Prahova 3515; Vaslui 3220; Galați 2879; Maramureș 2836; Constanța 2833.

sursă: Mediafax

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de viscol și ninsori în zona montană din Alba și în alte județe din țară, până luni dimineața

Publicat

Meteorologii au emis o atenționare Cod Galben de viscol și ninsori însemnat cantitative valabilă în zona montană din Alba și în alte județe din țară de sâmbătă seara până luni dimineața. 

Potrivit ANM, în intervalul sâmbătă 22 ianuarie, ora 17:00 – luni 24 ianuarie, ora 10:00, se va semnala viscol și ninsori însemnat cantitative.

În intervalul menționat, în Carpații Meridionali, la altitudini de peste 1700 m, vântul va avea intensificări, cu rafale ce vor depăși 80…100 km/h, va fi viscol, iar vizibilitatea redusă.

Ninsorile vor fi însemnate cantitativ și se va depune strat nou de zăpadă, local consistent.

De asemenea, în intervalul duminică, 23 ianuarie, ora 10:00 – luni, 24 ianuarie, ora 10:00, sunt așteptate ninsori temporar viscolite.

În intervalul menționat, în jumătatea vestică a Moldovei, local în Carpații Orientali și Occidentali, temporar va ninge viscolit, iar la rafală vor fi viteze în general de 50…70 km/h.

Ninsori slabe și vânt în general moderat (40…50 km/h) vor fi și în estul Moldovei și al Munteniei și pe arii restrânse în Dobrogea.

sursa: meteoromania.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

22 ianuarie: 19.371 cazuri COVID și 48 decese înregistrate în România, în ultimele 24 de ore

Publicat

Au fost înregistrate 19.371 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise sâmbătă, 22 ianuarie, de Grupul de Comunicare Strategică. 

În același interval au fost raportate 48 decese (față de 49 decese, raportate cu o zi în urmă).

Comparativ, vineri erau înregistrate 19.649 cazuri în 24 de ore.

Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 22 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 19.371 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate  48 decese, dintre care 4 anterioare.

Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Concert de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizat de Forumul Cultural Austriac

Publicat

Site-ul Forumului Cultural Austriac va găzdui începând cu data de 26 ianuarie, ora 18.30, un concert organizat special pentru Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Proiectul este recomandat de Ambasada Israelului în România şi de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Create într-un context dramatic şi puternic discriminatoriu, lucrările a numeroase compozitoare de origine evreiască alunecă tot mai mult în uitare.

O parte dintre aceste artiste remarcabile sunt omagiate în cadrul unui proiect special, imaginat de pianista austriacă Sigrid Hagn, ce restituie ascultătorilor contemporani nume de compozitoare şi opere muzicale pe care nazismul le-a dorit şterse pentru totdeauna, au transmis reprezentanții Forumului Austriac.

Cu ocazia zilei de 27 ianuarie, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Forumul Cultural Austriac prezintă, în exclusivitate pentru România, concertul „Ariela – moştenirea muzicală a compozitoarelor de origine evreiască”, avându-le ca protagoniste pe pianista Sigrid Hagn şi pe violonista Romana Rauscher.

Recitalul va fi disponibil pe site-ul Forumului Cultural Austriac începând cu data de 26 ianuarie, ora 18.30. Proiectul este recomandat de Ambasada Israelului în România şi de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Concertul va fi disponibil AICI.

Proiectul „Ariela” (în traducere „Leoaica lui Dumnezeu”) prezintă lucrări de Vally Weigl, Sarah Feigin, Lena Stein-Schneider, Josima Feldschuh, Josefine Auspitz-Winter, Helene Liebmann-Riese, Johanna Spector, Ilse Weber, Tsippi Fleischer.

Este vorba despre compozitoare care au devenit – sub o formă sau alta – victime ale Holocaustului: au supravieţuit lagărelor de concentrare sau şi-au găsit sfârşitul în aceste locuri ale terorii, au fost nevoite să se exileze în ţări îndepărtate sau fac parte din familii supuse unor puternice discriminări.

„A fi femeie şi evreică era un dublu obstacol: să trăiești într-un mediu atât antisemit, cât şi conservator, cu o împărţire strictă a rolurilor, în cotidian, între bărbați și femei.

Cu toate acestea, unele dintre aceste femei au trecut peste greutăți și și-au urmat pasiunea. În spatele fiecărui nume se ascunde un destin dramatic și o operă componistică singulară care, cu mici excepții, a rămas necunoscută publicului larg.

Citește povestea ei: Femeia din Alba Iulia care a supraviețuit infernului de la Auschwitz. Povestea tristă a Irinei Berenstein

Concertul „Ariela” doreşte să informeze asupra acestei realităţi şi să-i inspire pe iubitorii de muzică, promovând un mesaj de toleranță și unitate, inerent umanității, indiferent de naționalitate, sex și credință”, afirmă pianista Sigrid Hagn.

Sigrid Hagn are studii masterale de pian şi compoziţie la Universitatea de Muzică şi Arte Interpretative din Viena. Susține concerte și realizează proiecte muzicale în întreaga lume, aducând în prim-plan muzica diferitelor minorități precum și cea creată de compozitori discriminați din cauza sexului sau a religiei lor.

Romana Rauscher a studiat vioara și viola la Universitatea de Muzică și Arte Interpretative din Viena. Este câștigătoare a „Concursului de interpretare Franz Schubert”.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum poți verifica online câți bani ai în cont la Pilonul II de pensii. Doar 10% dintre români își verifică sumele acumulate

Publicat

Aproape 7,8 milioane de români cotizează în prezent la Pilonul II de pensii private obligatorii. Dintre aceștia, doar 10% își verifică online sumele de bani acumulate în contul personal de pensie privată obligatorie, potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

„Doar 780.000 de români își verifică online contul personal de pensie privată obligatorie (Pilonul II), adică 10% din numărul total de 7,78 milioane de participanți înregistrați, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) – asta deși toți cei 7 administratori existenți pe piață oferă această facilitate încă de startul sistemului, pe portalurile proprii de Internet”, explică reprezentanții APAPR, într-un comunicat.

Cum poți verifica online câți bani ai în cont la Pilonul II de pensii?

Cetățenii care cunosc la ce fond de pensii contribuie, pot solicita online informații despre suma de bani acumulată în contul de pensii de la Pilonul II.

APAPR a pus la dispoziție o pagină de Internet care conține legături către platformele online ale administratorilor Pilonului II, respectiv:

Oamenii se pot autentifica utilizând CNP-ul, adresa de email și parola pentru a afla câți bani s-au acumulat în contul de pensii de la Pilonul II.

Pagina APAPR conține și legături către platformele administratorilor Pilonului III, respectiv: Aegon Pensii Private, Allianz Tiriac Pensii Private, BCR Pensii, BRD Pensii, BT Pensii, Generali Pensii, NN Asigurări de Viață.

Dacă nu se cunosc astfel de detalii referitoare la cont, cei interesați pot să afle folosindu-se de o aplicație pusă la dispoziție de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), disponibilă AICI.

APAPR derulează în prezent o amplă campanie națională de informare pentru conștientizarea acestei opțiuni. În cursul anului 2021, precedenta campanie APAPR s-a concentrat pe posibilitatea participanților de a primi pe e-mail scrisoarea anuală de informare, în locul formatului pe hârtie, pentru a stimula digitalizarea și eficientizarea comunicării dintre fondurile de pensii private și participanți. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-ul de campanie, www.proprietardepensie.ro .

„Accesarea în online a informațiilor legate de conturile individuale de pensie privată este un beneficiu pe care dorim să îl promovăm în perioada următoare, având în vedere avantajele de transparență și accesibilitate pe care le oferă. Îi încurajez pe toți cei care au o pensie administrată privat să își deschidă un cont online la administratorul fondului lor”, a declarat Radu Crăciun, președintele APAPR.

În cursul anului 2021, fondurile de pensii private și-au continuat evoluția pozitivă, înregistrând câștiguri semnificative pentru participanți prin plasamente diversificate, în condiții de risc redus. După creșteri robuste în primele 9 luni ale lui 2021, fondurile de pensii au înfruntat în ultimul trimestru provocările aduse de reaprinderea globală a inflației (cu maxime istorice pentru ultimii 25 de ani în SUA și Zona Euro), creșterea dobânzilor pe piața internă și turbulențele de pe piețele financiare internaționale cauzate de incertitudinile privind noua variantă Omicron a coronavirusului.

Pilonul II (pensii private obligatorii)

Numărul total de participanți înregistrați în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021, dintre care numărul mediu al participanților cu contribuții virate lunar a fost de 4 milioane, în creștere cu 140.000 față de 2020. Sumele administrate de cele 7 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la peste 89 miliarde de lei (18 miliarde EUR), în creștere cu 18,6% față de finele lui 2020.

Randamentul mediu ponderat al celor 7 fonduri a fost de 5,88% în 2021, ușor sub cel de 6,19% din 2020. Acest randament se traduce într-un câștig net pentru participanți în valoare de 4,5 miliarde de lei (910 milioane EUR) în 2021, ușor peste câștigul de 4,4 miliarde de lei (900 mil. EUR) generat în 2020. De la lansare (mai 2008) și până în prezent, fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat un randament mediu anual de 8%, generând pentru participanți un câștig (net de toate comisioanele) în valoare totală de 21,7 miliarde de lei (4,4 miliarde EUR).

Volumul total de contribuții virate în Pilonul II în 2021 a fost de 9,77 miliarde de lei (2 mld. EUR), cu 9,6% mai mare decât în 2020, evoluție explicată în principal de creșterea salariilor din economie, dar și de intrările de noi participanți în sistem. De asemenea, administratorii au efectuat în 2021 plăți către participanți și beneficiari în valoare totală de circa 278 milioane RON, cu 56% mai mare decât în 2020. Valoarea totală a plăților efectuate din Pilonul II (de la lansare și până în prezent) este de 675 milioane de lei.

Pilonul III (pensii private facultative)

Numărul total de participanți la fondurile de pensii private facultative a ajuns la circa 565.000 la finele anului 2021, crescând cu 37.000 față de 2020, cel mai semnificativ spor din ultimii 5 ani. Participanții la Pilonul III au virat în 2021 contribuții totale de aproximativ 420 milioane de lei, cu 13% mai mult decât în 2020 și o valoare maximă istorică în termeni anuali.

Contribuția medie lunară pentru participanții activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei, adică exact plafonul de deductibilitate fiscală (400 EUR / an atât pentru salariați, cât și pentru angajatori). Aceste evoluții arată pe de-o parte interesul și încrederea participanților în sistemul de pensii facultative, precum și necesitatea creșterii plafonului de deducere fiscală, rămas neactualizat de 12 ani în pofida creșterii în această perioadă a salariului mediu net pe economie cu 144%. Aceasta face ca în termeni relativi facilitatea fiscală acordată Pilonului III are o semnificație mai mică de jumătate decât atunci când a fost introdusă în legislație.

Randamentul mediu ponderat al celor 10 fonduri a fost de 5,5% în 2021. De la lansare (mai 2007) și până în prezent, fondurile de pensii de Pilon III au înregistrat un randament mediu anual de 6,3%.

Sumele administrate de Pilonul III au depășit 3,4 miliarde de lei (690 milioane EUR) la finele anului 2021, cu 16,5% mai mult decât în 2020. Plățile realizate de fondurile de pensii private facultative au atins 100 milioane de lei în 2021, cu 30% mai mult decât în 2020. Valoarea totală a plăților efectuate din Pilonul III (de la lansare și până în prezent) este de 420 milioane de lei.

sursa: apapr.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate