Descoperire importantă despre sistemul imunitar. Trucul prin care celulele canceroase se ascund ar putea fi combătut

O nouă descoperire importantă despre sistemul imunitar ar putea schimba modul în care cercetătorii înțeleg lupta organismului împotriva cancerului.

Oamenii de știință au observat că unele celule canceroase, care încearcă să se ascundă de principalele celule imunitare "ucigașe", pot deveni vulnerabile în fața altui tip de celule ale sistemului imunitar.

Descoperirea a fost făcută de cercetători de la University of Michigan și Baylor College of Medicine, iar studiul a fost publicat în revista Nature Immunology, notează Science Alert.

Cum se apără organismul

Sistemul imunitar funcționează ca o rețea de apărare, în care fiecare tip de celulă are un rol bine stabilit. Unele celule recunosc semnele unui invadator străin sau ale unei celule infectate, apoi pornesc atacul ori cheamă alte celule în ajutor.

Publicitate

În cazul cancerului, lucrurile sunt însă mai complicate. Celulele canceroase pot folosi diferite mecanisme pentru a evita detectarea de către sistemul imunitar.

Unul dintre aceste mecanisme este legat de moleculele MHC, prescurtare de la complex major de histocompatibilitate. Aceste molecule funcționează ca niște „ecusoane” prin care celulele transmit sistemului imunitar informații despre ele.

Trucul folosit de unele celule canceroase

În mod normal, moleculele MHC de clasa I sunt prezente pe aproape toate celulele nucleate din organism, cu excepția globulelor roșii. Ele ajută sistemul imunitar să recunoască celulele care pot fi infectate sau anormale.

Atunci când aceste semnale ridică suspiciuni, celulele T CD8+, cunoscute și ca celule T „ucigașe”, pot ataca celulele problematice.

Unele celule canceroase reușesc însă să reducă sau să piardă expresia MHC I. Practic, își ascund o parte din „identitate”, iar astfel pot scăpa mai ușor de atacul celulelor T CD8+.

Ce au descoperit cercetătorii

Noul studiu arată că această strategie de apărare ar putea avea și un punct slab. Celulele canceroase care își pierd moleculele MHC I pot deveni mai sensibile la atacul celulelor T CD4+.

Aceste celule sunt cunoscute mai ales ca celule T „helper”, adică celule care ajută la coordonarea răspunsului imunitar. Până acum, ele erau considerate mai degrabă o echipă de sprijin, nu principalele celule responsabile de distrugerea directă a celulelor canceroase.

Rezultatele obținute pe modele experimentale de șoareci și analizate apoi în baze de date genetice provenite de la pacienți umani sugerează că rolul celulelor T CD4+ ar putea fi mai important decât se credea.

„Munca noastră, dacă va fi validată în continuare, va avea implicații pentru răspunsurile imune mediate de celulele T dincolo de cancer și imunologia transplantului”, a transmis imunologul Pavan Reddy, de la Baylor College of Medicine.

De ce este importantă descoperirea

Până acum, în imunologie exista o împărțire considerată clară: moleculele MHC I erau asociate cu răspunsul celulelor T CD8+, iar moleculele MHC II cu activarea celulelor T CD4+.

Noul studiu complică această imagine. Cercetătorii arată că lipsa MHC I de pe celulele țintă poate influența și modul în care acționează celulele T CD4+.

Mai exact, celulele care pierd MHC I pot deveni mai vulnerabile la o formă de moarte celulară numită feroptoză. Aceasta este un proces dependent de fier și de stres oxidativ, prin care celulele sunt distruse.

Cercetătorii spun că acest mecanism ar putea explica de ce unele celule tumorale, deși scapă de atacul celulelor T CD8+, pot fi totuși eliminate printr-o altă cale a sistemului imunitar.

Legătura cu transplantul și alte boli

Cercetătorii au analizat și modele de boală grefă contra gazdă, o complicație care poate apărea după transplantul de celule stem. În această situație, celulele imunitare ale donatorului atacă țesuturile sănătoase ale pacientului.

În modelele studiate, atunci când moleculele MHC I lipseau, celulele T CD4+ au putut distruge celule intestinale țintă. Acest lucru ar putea ajuta la înțelegerea modului în care apar unele afectări la nivelul intestinului în boala grefă contra gazdă.

Totuși, cercetătorii atrag atenția că sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea dacă același mecanism contribuie și la afectarea altor organe.

Ce ar putea însemna pentru tratamentele împotriva cancerului

Descoperirea este importantă mai ales în contextul imunoterapiilor, tratamente care încearcă să folosească sistemul imunitar al organismului pentru a lupta mai eficient împotriva cancerului.

Dacă rezultatele vor fi confirmate și în studii clinice, cercetătorii ar putea dezvolta strategii noi prin care să folosească mai bine celulele T CD4+ împotriva tumorilor care încearcă să se ascundă prin pierderea MHC I.

Deocamdată, studiul a fost realizat în mare parte pe modele experimentale, astfel că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismul la pacienți și pentru a vedea dacă se aplică în mai multe tipuri de cancer.

Cercetătorii spun că asocierea dintre nivelurile MHC I și activitatea celulelor T CD4+ poate varia în funcție de tipul de cancer.

Celulele T CD4+ sunt implicate și în alte boli în care sistemul imunitar atacă greșit propriile țesuturi, precum diabetul de tip 1 sau boala celiacă. Din acest motiv, descoperirea ar putea avea implicații și dincolo de oncologie.