Eurostat: 61,4% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță. Cea mai mare pondere din Uniunea Europeană

Peste șase din zece români cu vârsta de cel puțin 16 ani nu își permit financiar o săptămână de vacanță pe an departe de casă. România are, cu 61,4%, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană, de peste două ori mai mare decât media UE, de 27,5%, potrivit datelor Eurostat pentru 2025. Situația s-a deteriorat față de anul anterior, când procentul era de 58,6%.

Datele publicate de Eurostat arată diferențe foarte mari între statele Uniunii Europene în ceea ce privește posibilitatea oamenilor de a suporta costurile unei vacanțe de șapte zile.

România ocupă primul loc în clasament, la o distanță considerabilă de următoarele state.

61,4% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță

În 2025, 61,4% din populația României cu vârsta de cel puțin 16 ani nu își permitea să plătească o săptămână de vacanță în afara locuinței, potrivit Eurostat.

Publicitate

Media Uniunii Europene a fost de 27,5%.

Astfel, ponderea înregistrată în România este de aproximativ 2,2 ori mai mare decât media UE.

Indicatorul arată câți declară că nu dispun de resursele financiare necesare pentru a-și permite anual o săptămână de vacanță departe de casă, nu câți oameni au plecat efectiv în concediu.

O persoană care își permite o astfel de vacanță, dar decide să nu plece, nu este inclusă în categoria celor care se confruntă cu această formă de privare materială.

România, pe primul loc în UE. Grecia este pe poziția a doua

Cele mai mari ponderi ale persoanelor care nu își permit o săptămână de vacanță au fost înregistrate în:

• România – 61,4%;
• Grecia – 46,6%;
• Bulgaria – 39,1%;
• Ungaria – 39,1%.

Diferența dintre România și Grecia, următoarea țară din clasament, este de 14,8 puncte procentuale.

Comparativ cu Bulgaria și Ungaria, diferența ajunge la peste 22 de puncte procentuale.

Luxemburg, Suedia și Țările de Jos au cele mai mici procente

La polul opus se află statele în care doar o parte relativ redusă a populației declară că nu își permite financiar o vacanță de șapte zile.

Cele mai mici valori din UE au fost înregistrate în:

• Luxemburg – 10,6%;
• Suedia – 12,4%;
• Țările de Jos – 12,8%.

Diferența dintre România și Luxemburg este de aproape 51 de puncte procentuale.

Raportat la populație, procentul românilor care nu își permit o săptămână de vacanță este de aproape șase ori mai mare decât cel înregistrat în Luxemburg.

Situația din România s-a înrăutățit într-un singur an

Datele Eurostat indică o deteriorare a indicatorului în România între 2024 și 2025.

În 2024, 58,6% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani declarau că nu își permit o săptămână de vacanță. În 2025, procentul a urcat la 61,4%.

Creșterea este de 2,8 puncte procentuale într-un an.

România se afla pe primul loc în Uniunea Europeană și în 2024, fiind urmată atunci de Grecia, cu 46%, și Bulgaria, cu 41,4%.

Și la nivelul UE situația s-a deteriorat ușor în 2025

La nivelul întregii Uniuni Europene, procentul persoanelor care nu își permit o săptămână de vacanță a crescut de la 27% în 2024 la 27,5% în 2025.

Este o majorare de 0,5 puncte procentuale.

Privită pe termen mai lung, evoluția europeană este însă favorabilă.

Eurostat arată că ponderea din 2025 este cu 7,7 puncte procentuale mai mică decât în 2015. Rezultă că în urmă cu zece ani aproximativ 35,2% din populația UE nu își permitea o săptămână anuală de vacanță.

România rămâne și printre țările cu cel mai ridicat risc de sărăcie

Datele privind posibilitatea de a plăti o vacanță se înscriu într-un context mai larg privind nivelul de trai.

În 2025, 27,4% din populația României era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit Eurostat.

România se afla astfel printre statele cu cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană, după Bulgaria, cu 29%, și Grecia, cu 27,5%.

Media UE a fost de 20,9%, echivalentul a aproximativ 92,7 milioane de persoane.

Indicatorul privind riscul de sărăcie sau excluziune socială ia în calcul persoanele care se confruntă cu cel puțin una dintre trei situații: risc de sărăcie monetară, privare materială și socială severă sau traiul într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

România are probleme și la capitolul privare materială

Un alt indicator Eurostat arată amploarea dificultăților financiare cu care se confruntă o parte a populației.

Pentru 2024, România avea cea mai mare rată de privare materială și socială severă din UE, de 17,2%, urmată de Bulgaria, cu 16,6%, și Grecia, cu 14%. Media Uniunii Europene era de 6,4%.

Eurostat definește privarea materială și socială severă ca situația în care o persoană nu își poate permite cel puțin șapte dintr-un set de 13 bunuri, servicii sau activități considerate necesare pentru un nivel de trai adecvat.

Posibilitatea de a plăti anual o săptămână de vacanță departe de casă este unul dintre indicatorii utilizați pentru evaluarea dificultăților materiale ale gospodăriilor.

Ce măsoară, de fapt, indicatorul privind vacanța

Datele Eurostat nu reprezintă o statistică privind turismul și nici numărul concediilor efectuate de europeni.

Indicatorul, publicat în cadrul statisticilor privind veniturile și condițiile de viață, măsoară incapacitatea financiară de a plăti o săptămână de vacanță anuală departe de locuință.

Prin urmare, procentul de 61,4% nu înseamnă că 61,4% dintre români nu au plecat în vacanță în 2025.

Înseamnă că peste șase din zece persoane de cel puțin 16 ani declară că gospodăria lor nu și-ar putea permite financiar o asemenea cheltuială.

Datele plasează România la o distanță considerabilă de media europeană și arată că, în timp ce pe ansamblul ultimului deceniu situația s-a îmbunătățit în Uniunea Europeană, în România capacitatea de a suporta costurile unei vacanțe s-a deteriorat în ultimul an.