Dezvoltarea infrastructurii de servicii pentru vârstnici și prelungirea vieții active, în proiectul strategiei naţionale

Printre măsurile prevăzute în proiectul Strategiei Naţionale pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor Vârstnice se numără și dezvoltarea infrastructurii de servicii pentru îngrijirea vârstnicilor, la domiciliu sau în centre, și îmbunătăţirea legislaţiei privind abuzurile asupra bătrânilor sunt în domeniu, care ar urma să fie implementat până în 2020.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică, vineri, proiectul de hotărâre privind aprobareaa Strategiei Naţionale pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor Vârstnice 2014 – 2020, prin care sunt propuse trei obiective generale în domeniu: prelungirea vieţii active, promovarea participării sociale şi a unei vârste înaintate demne şi obţinerea unui grad mai ridicat de independenţă şi siguranţă pentru persoanele cu necesităţi de îngrijire de lungă durată.

Documentul mai propune şi două obiective transversale, respectiv întârzierea îmbătrânirii fizice şi a apariţiei bolilor cronice şi pregătirea sistemului medical pentru a deservi populaţia vârstnică.

Printre măsurile prioritare prevăzute în document se numără dezvoltarea de programe sociale suplimentare sau ajustarea celor existente pentru a aborda problema scăderii acoperirii sistemului de pensii, mai ales în zonele rurale, accelerarea creşterii vârstei obligatorii de pensionare pentru femei la o creştere de patru luni pe an, introducerea unei reduceri corecte din punct de vedere actuarial a pensiilor în cazul celor care se pensionează anticipat după ce aceştia ajung la vârsta legală de pensionare şi oferirea unei opţiuni de pensionare parţială celor care satisfac condiţiile de eligibilitate pentru pensionare.

Proiectul propune şi abrogarea prevederii din legislaţia muncii prin care contractul de muncă se desface automat atunci când o persoană ajunge la vârsta legală de pensionare, luarea în considerare a reducerii ratelor de asigurare socială plătite de lucrători şi de angajatorii acestora după îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru pensionare, revizuirea condiţiilor minime de eligibilitate la pensionare pentru candidaţii cu contribuţii sporadice la asigurările sociale şi solicitarea scăderii costului acoperirii din sistemul de pensii pentru ca sistemul de asistenţă socială să fie inclus în orice proiecţie fiscală a sistemului de pensii depusă la Ministerul Finanţelor Publice în scopul planificării financiare.

În ce priveşte modificarea politicilor de resurse umane, principalele măsuri propuse în strategie vizează îmbunătăţirea bazei de date a contribuabililor la asigurările sociale, incluzând caracteristicile individuale, precum şi istoricul contribuţiilor acestora, în parteneriat cu Autoritatea fiscală, pentru a permite identificarea persoanelor cu risc de pensionare anticipată.

De asemenea, se propune introducerea consilierii înainte de pensionare pentru grupurile de angajaţi care este probabil să ia în calcul pensionarea în viitorul apropiat, instituirea obligativităţii ca lucrătorii mai în vârstă să nu fie discriminaţi la concedierile colective în întreprinderile mijlocii şi mari, astfel încât structura pe vârste a angajaţilor concediaţi şi pensionaţi să nu difere substanţial de structura generală pe vârste a forţei de muncă, şi introducerea monitorizării şi planificării centralizate a forţei de muncă din serviciile publice pe baza unor caracteristici relevante, inclusiv vârsta şi structura.

Pentru crearea locurilor de muncă favorabile vârstnicilor şi care nu afectează negativ sănătatea, măsurile prioritare propuse vizează: schimbarea concentrării procedurilor de certificare a invalidităţii şi dizabilităţilor de la diagnosticarea afecţiunilor medicale şi certificarea beneficiilor, la evaluarea şi recăpătarea capacităţii de angajare productivă şi de viaţă independentă.

Alte măsuri se referă la îmbunătăţirea bazei de date a cererilor de pensii şi a beneficiilor de invaliditate şi dizabilităţi, pentru a permite o mai bună monitorizare a caracteristicilor individuale ale solicitanţilor, a antecedentelor de sănătate şi de muncă ale acestora, precum şi posibilitatea monitorizării centralizate a cererilor de concedii de odihnă şi a altor măsuri privind sănătatea angajaţilor pentru a permite intervenţii timpurii prin consiliere, reabilitare, ajustări ale locului de muncă şi realocare, astfel încât sănătatea să poată fi recăpătată şi pensionarea amânată şi revizuirea programului premium pentru Fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale prin implementarea sistemului bonus – malus pentru recompensarea angajatorilor care fac îmbunătăţiri aprobate ale locului de muncă.

Strategia mai prevede îmbunătăţirea legislaţiei privind abuzurile asupra persoanelor vârstnice, dezvoltarea curriculumului privind prevenirea, detectarea şi rezolvarea cazurilor de abuzuri asupra persoanelor vârstnice şi aprobarea pregătirii formale privind abuzurile asupra lor pentru profesionişti, personalul auxiliar şi studenţi în toate domeniile relevante, oferirea suportului furnizorilor privaţi de servicii sociale unei linii telefonice sociale de ajutor în caz de urgenţe, cu funcţionare 24 de ore din 24, pentru furnizarea de consiliere, trimiteri şi asistenţă psihologică.

Autorităţile ar urma să instituie un mecanism pentru împărţirea poverii fiscale inegale a îmbătrânirii între regiuni, sub forma transferurilor alocate de la bugetul central către bugetele regionale/locale pentru implementarea programelor de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice, pe baza numărului de locuitori peste vârsta de 70 de ani dintr-un judeţ/localitate.

De asemenea, până în 2020 ar urma să asistăm la îmbunătăţirea infrastructurii pentru servicii integrate de îngrijire la domiciliu (cu accent pe zonele
rurale şi izolate), servicii de îngrijire de zi, cămine de bătrâni şi facilităţi de cazare intermediară, dar şi la îmbunătăţirea recrutării, a pregătirii şi a planurilor de păstrare a îngrijitorilor, inclusiv grupuri ţintă pentru recrutare, tipuri de contracte oferite (inclusiv contracte cu normă parţială şi de voluntariat).

Strategia propune şi dezvoltarea de mecanisme de susţinere pentru îngrijtorii informali (familia), inclusiv pregătire, acces preferenţial la îngrijirea temporară subvenţionată (de exemplu, 10 zile pe an în contextul programului de şedere în staţiuni de tratament) pentru îngrijitori şi pentru pacienţii îngrijiţi pe durată lungă (nu neapărat prin şedere împreună).

Pentru buna îndeplinire a obiectivelor, MMFPSPV are în vedere înfiinţare a două unităţi/departamente care să fie responsabile pentru rolul de coordonare a elaborării, monitorizării şi implementării Planului de acţiune, pentru fiecare din cele trei obiective generale, cu suplimentarea aferentă a resurselor umane necesare funcţionării acestor unităţi.

„Persoanele vârstnice nu sunt o simplă rubrică statistică. Ei sunt bunicii, părinţii, unchii şi prietenii noştri. (…). De aceea, statul trebuie să le asigure o şansă reală la o viaţă activă şi demnă, precum şi la deplina participare la bunul mers al societăţii pe care o construim, împreună”, a arătat, vineri, secretarul de stat din MMFPSPV, Codrin Scutaru.

Documentul va fi în dezbatere publică până în 31 ianuarie 2015.

sursa: mediafax.ro