Diplomele și calificările din UE ar putea deveni digitale. Ce se schimbă pentru românii care vor să lucreze în alt stat

Diplomele și calificările educaționale, de la învățământul secundar și profesional până la doctorat, ar urma să fie emise într-un format digital standardizat și să poată fi păstrate în Portofelul european pentru identitate digitală.

Măsura face parte din Pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă, prezentat marți, 15 septembrie, de Comisia Europeană. Pentru profesiile reglementate, inclusiv pentru profesori, Bruxelles-ul propune o procedură obligatoriu digitală de recunoaștere a calificărilor, care ar urma să reducă semnificativ timpul și birocrația necesare pentru a lucra într-un alt stat UE. Noile reguli sunt însă, deocamdată, propuneri legislative.

Comisia Europeană a prezentat pe 15 septembrie 2026 un amplu pachet legislativ destinat celor care locuiesc sau muncesc într-un alt stat al Uniunii Europene. Printre principalele schimbări se numără digitalizarea calificărilor, simplificarea recunoașterii profesionale, introducerea unui permis european digital de securitate socială și consolidarea Autorității Europene a Muncii.

Pachetul cuprinde o comunicare privind mobilitatea echitabilă și cinci propuneri legislative: regulamentul pentru Permisul european de securitate socială – ESSPASS, „Skills Portability Act”, regulamentul pentru consolidarea Autorității Europene a Muncii, modificarea Directivei privind calificările profesionale și o directivă privind recunoașterea calificărilor resortisanților țărilor din afara UE.

Publicitate

Diplomele, de la învățământul secundar până la doctorat, în format digital

Una dintre componentele cu cel mai mare impact pentru elevi, studenți și absolvenți este Inițiativa privind portabilitatea competențelor – Skills Portability Initiative.

Comisia propune ca noile calificări să fie emise într-un format digital standardizat, astfel încât autenticitatea lor să poată fi verificată mai ușor în întreaga Uniune Europeană. Documentele ar urma să fie disponibile și în EU Digital Identity Wallet – Portofelul european pentru identitate digitală.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a explicat la prezentarea pachetului că digitalizarea ar urma să acopere calificările educaționale „de la învățământul secundar până la nivel de doctorat”, notează edupedu.ro.

Măsura privește și calificările obținute prin educație și formare profesională.

Pentru cetățeni, rezultatul urmărit este ca documentele care atestă studiile și calificările să poată fi păstrate pe telefon într-un mediu digital securizat și să fie mai ușor de verificat atunci când titularul se mută pentru studii sau muncă într-un alt stat UE.

O interfață europeană unică pentru recunoașterea calificărilor

Comisia propune și simplificarea procedurilor prin care o persoană solicită recunoașterea calificării profesionale într-o altă țară.

Potrivit explicațiilor oferite de Roxana Mînzatu, viitorul sistem ar urma să ofere o singură interfață, disponibilă în limbile oficiale ale statelor membre, prin intermediul căreia solicitantul să poată afla condițiile aplicabile și să depună documentele necesare.

Documentele ar putea fi transmise în limba solicitantului, iar platforma ar urma să folosească inclusiv instrumente de traducere automată.

Obiectivul este ca o persoană care primește, de exemplu, o ofertă de muncă într-un alt stat să nu mai fie nevoită să identifice separat instituțiile competente și procedurile administrative din țara respectivă.

Profesorii care vor să lucreze în alt stat UE: recunoaștere în aproximativ cinci săptămâni

Schimbarea este importantă și pentru profesorii români care vor să lucreze într-o altă țară a Uniunii Europene.

Comisia îi menționează explicit pe profesori, alături de medici, asistenți medicali și ingineri, între profesioniștii pentru care noua procedură digitală ar trebui să accelereze recunoașterea calificării.

Termenul indicat de Comisie este de aproximativ cinci săptămâni, față de trei luni în prezent, pentru procedurile vizate de noul mecanism. Acestea ar urma să devină și mai ieftine și mai sigure.

Pentru profesiile reglementate, statele membre continuă să stabilească cerințele legale necesare exercitării profesiei. Schimbarea propusă de Comisie privește în principal digitalizarea și accelerarea procedurii de recunoaștere profesională.

Fizioterapeutul, inclus în mecanismul de recunoaștere automată

O schimbare distinctă privește profesiile pentru care calificarea poate beneficia de recunoaștere automată, pe baza unor cerințe armonizate la nivel european.

În prezent, mecanismul este consacrat pentru șapte profesii sectoriale: medic, asistent medical generalist, medic dentist, medic veterinar, moașă, farmacist și arhitect.

Comisia a anunțat pe 15 septembrie adoptarea primului nou cadru comun de formare, pentru fizioterapeuți, cu scopul extinderii mecanismului de recunoaștere automată.

Comisia intenționează să dezvolte cadre comune și pentru alte profesii, în special acolo unde statele europene se confruntă cu deficit de personal.

Educatorii și personalul de îngrijire a copiilor, pe lista pentru o posibilă extindere

Printre ocupațiile avute în vedere pentru o etapă ulterioară se află și educatorii și personalul de îngrijire a copiilor.

Lista preliminară prezentată în contextul pachetului mai cuprinde ingineri constructori, tehnicieni de laborator biomedical, electricieni, arhitecți peisagiști, personal auxiliar din domeniul medical, terapeuți ocupaționali și tehnicieni de radiologie.

Pentru introducerea unei profesii într-un asemenea sistem trebuie stabilite mai întâi cerințe comune privind formarea, cunoștințele și competențele.

Recunoașterea calificărilor obținute în afara UE

Pachetul introduce pentru prima dată și reguli comune privind recunoașterea calificărilor din afara Uniunii Europene, atât pentru cetățenii UE care au studiat într-o țară terță, cât și pentru profesioniștii din afara UE.

Comisia urmărește proceduri mai previzibile și termene mai scurte, cu obiectivul ca recunoașterea să poată fi finalizată în patru luni.

Roxana Mînzatu a arătat că problema are efecte directe asupra pieței muncii: potrivit datelor prezentate de aceasta, în 2023, aproximativ 40% dintre lucrătorii cu studii superioare proveniți din afara UE lucrau pe posturi mult sub nivelul calificării lor, față de aproximativ 20% în cazul cetățenilor UE.

Cardul european de sănătate și alte documente sociale, direct în portofelul digital

Pachetul nu se limitează la diplome.

Comisia propune crearea European Social Security Pass – ESSPASS, prin care cetățenii să poată solicita și primi integral online documente care atestă drepturile de securitate socială.

Printre acestea se numără Cardul european de asigurări sociale de sănătate și documentul portabil A1, utilizat în cazul lucrătorilor detașați. Aceste documente ar urma să poată fi păstrate și prezentate prin EU Digital Identity Wallet.

Autoritățile din alte state membre le vor putea verifica digital, ceea ce ar trebui să reducă atât birocrația pentru cetățeni și firme, cât și riscul utilizării unor documente false.

14 milioane de europeni locuiesc într-un alt stat UE

Comisia justifică schimbările și prin amploarea mobilității europene.

În 2024, aproximativ 14 milioane de cetățeni europeni locuiau într-un alt stat membru, dintre care peste 10 milioane erau persoane de vârstă activă. Acestea reprezentau aproximativ 3,9% din populația UE de vârstă activă.Aproximativ 3 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene, reprezentând circa 22% din totalul de cetățeni UE stabiliți într-o altă țară a Uniunii.

România se afla astfel detașat pe primul loc. Următoarele cele mai numeroase comunități mobile erau cele ale cetățenilor italieni și polonezi, cu aproximativ 1,5 milioane de persoane fiecare, adică aproximativ 11% din total.

În același timp, 18% dintre respondenții unui Eurobarometru recent au declarat că ar dori să lucreze în străinătate.

Comisia estimează că simplificarea recunoașterii calificărilor, digitalizarea documentelor și celelalte măsuri din pachet ar putea genera beneficii economice de ordinul miliardelor de euro până în 2040.

Noile reguli nu se aplică încă. Când ar putea intra în vigoare

Pentru românii interesați de noile facilități, aceasta este precizarea esențială: măsurile prezentate pe 15 septembrie 2026 nu sunt încă aplicabile.

Pachetul conține propuneri legislative care trebuie parcurse și adoptate la nivel european. Comisia precizează că primele beneficii vor apărea după adoptarea inițiativelor de către Parlamentul European și Consiliul UE și după intrarea în vigoare a actelor respective.

Calendarul propus este gradual. Simplificarea recunoașterii calificărilor din afara UE este prevăzută în termen de aproximativ doi ani de la adoptare, iar calificările digitale în EU Digital Identity Wallet și procedurile simplificate pentru profesiile reglementate, în aproximativ trei ani de la adoptarea legislației.

Prin urmare, diplomele românești nu devin automat digitale sau automat recunoscute în toate statele UE de la 15 septembrie 2026. Comisia a lansat cadrul legislativ prin care urmărește ca, după adoptare și implementare, calificările să poată fi emise, verificate și recunoscute mult mai ușor în întreaga Uniune.