România a înregistrat, în trimestrul al doilea din 2026, cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană, de numai 0,5%, arată datele publicate marți, 15 septembrie, de Eurostat. Indicatorul este de patru ori mai mic decât media UE, de 2%. Datele Institutului Național de Statistică arată, la rândul lor, o reducere a cererii de forță de muncă: în România erau aproximativ 26.500 de posturi vacante, cu 4.900 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Publicitate

Piața locurilor de muncă vacante a încetinit atât în România, cât și la nivel european în trimestrul al doilea al acestui an.

Potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat, rata locurilor de muncă vacante a ajuns la 2,1% în zona euro și la 2% în Uniunea Europeană. Ambele valori sunt mai mici decât cele înregistrate în trimestrul precedent și în perioada similară din 2025.

Publicitate
Legal for YOUth Teads 300x250

Vezi și Locuri de muncă în Alba: 390 de posturi în Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș, Câmpeni și alte localități din județ. Oferta prin AJOFM

Publicitate

România, pe ultimul loc în UE

Cu o rată de numai 0,5%, România se află pe ultimul loc între statele membre pentru care Eurostat dispune de date comparabile.

Cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante în trimestrul II 2026 au fost înregistrate în:

  • România – 0,5%;
  • Polonia – 0,8%;
  • Bulgaria – 0,8%;
  • Spania – 0,9%;
  • Slovacia – 0,9%.

La polul opus se află Țările de Jos, cu 4,1%, urmate de Belgia – 3,3%, Malta – 3,1% și Austria – 2,9%.

Rata din România este astfel de patru ori mai mică decât media UE: 0,5%, comparativ cu 2%.

Indicatorul nu reprezintă rata șomajului, ci ponderea posturilor vacante în totalul posturilor ocupate și vacante și este utilizat pentru a măsura cererea nesatisfăcută de forță de muncă.

Publicitate

Rata locurilor vacante a scăzut și față de anul trecut

Situația României s-a deteriorat și comparativ cu trimestrul al doilea din 2025.

Rata locurilor de muncă vacante a coborât de la 0,6% în T2 2025 la 0,5% în T2 2026, potrivit datelor comparabile publicate de Eurostat.

Tendința descendentă este însă prezentă în cea mai mare parte a Uniunii.

Față de trimestrul II 2025, rata locurilor vacante a crescut în numai trei state membre, a rămas neschimbată în opt și a scăzut în 15.

Cele mai mari creșteri au fost în Slovenia (+0,3 puncte procentuale), Grecia (+0,2 pp) și Suedia (+0,1 pp).

Cele mai puternice scăderi au fost consemnate în Cipru (-0,7 pp), Belgia (-0,6 pp), Austria (-0,5 pp), Estonia (-0,4 pp) și Italia (-0,3 pp).

Publicitate

Și în UE sunt tot mai puține posturi vacante

Datele Eurostat indică o răcire a cererii de forță de muncă și la nivel european.

În zona euro, rata locurilor vacante a scăzut la 2,1%, de la 2,3% în primul trimestru din 2026 și 2,2% în trimestrul II din 2025.

La nivelul întregii Uniuni Europene, indicatorul a ajuns la 2%, față de 2,1% atât în trimestrul precedent, cât și în perioada similară a anului trecut.

La nivel european, cele mai mari rate ale posturilor vacante pe domenii de activitate au fost în construcții – 2,8%, activități de servicii administrative și suport – 2,8%, cazare și alimentație publică – 2,5%, urmate de sectorul IT&C și activitățile profesionale, științifice și tehnice, ambele cu 2,2%.

Publicitate

România avea 26.500 de locuri de muncă vacante în trimestrul II

Datele europene sunt confirmate de evoluția înregistrată la nivel național.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică pentru trimestrul II 2026, în România existau aproximativ 26.500 de locuri de muncă vacante, cu 1.800 mai puține față de trimestrul precedent.

Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, numărul posturilor vacante s-a redus cu aproximativ 4.900.

INS a calculat pentru trimestrul II o rată a locurilor de muncă vacante de 0,52%, cu 0,03 puncte procentuale sub cea din trimestrul precedent și cu 0,09 puncte procentuale mai mică decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Domeniile cu cea mai mare cerere de angajați în România

Cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante din România au fost înregistrate în trimestrul II în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 1,41%.

Publicitate

Au urmat:

  • intermedierile financiare și asigurările – 1,03%, transportul și depozitarea – 0,94% și activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative – 0,90%.

Din perspectiva numărului efectiv de posturi disponibile, industria prelucrătoare avea aproximativ 5.600 de locuri de muncă vacante, fiind unul dintre principalii angajatori aflați în căutare de personal.

Peste 19% dintre posturile vacante erau în sectorul bugetar

O parte importantă a locurilor de muncă disponibile se regăsea în sectorul public.

Potrivit statisticilor INS, sectorul bugetar concentra peste 19% din totalul locurilor de muncă vacante din România.

În sănătate și asistență socială existau aproximativ 2.700 de posturi vacante, în administrația publică – 1.400, iar în învățământ – aproximativ 1.000 de posturi.

Publicitate

Cele mai puține locuri de muncă vacante se înregistrau în industria extractivă și în tranzacțiile imobiliare, cu aproximativ 100 de posturi pentru fiecare dintre cele două domenii.

Ce arată, de fapt, rata mică a locurilor de muncă vacante

Eurostat precizează că statisticile privind locurile vacante oferă informații despre nivelul și structura cererii de forță de muncă. Indicatorul poate reflecta cererea nesatisfăcută a angajatorilor, dar și eventualele neconcordanțe dintre competențele persoanelor disponibile pentru muncă și cele căutate de companii.

În cazul României, reducerea simultană a ratei și a numărului efectiv de posturi vacante indică faptul că angajatorii aveau mai puține poziții disponibile în trimestrul II 2026 decât cu un an înainte.

Publicitate