Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Generația care a înfăptuit Marea Unire, exterminată în beciurile comuniste. ”Răsplată” pentru părinții României Mari


Publicat

Marea Unire n-a fost un eveniment public de două zile, ci a fost posibilă datorită multor ani de muncă politică, internă și externă, a unei generații de politicieni extraordinari. Cum i-a răsplătit țara pentru ce au făcut: i-a pedepsit.

Liderii politici care simbolizau Marea Unire au fost arestați și condamnați, cu proces sau fără, au făcut ani grei de temniță, au fost torturați și cei mai mulți dintre ei au murit în închisori.

 

iuliu maniu

Centrul International de Studii asupra Comunismului a reconstituit ”destinul concentraționar al acestor părinți ai democrației.

Fotografiile și textele pe care Alba24 vi le prezintă mai jos sunt parte a unui documentar realizat de această instituție, prezentat pe www.memorialsighet.ro.

O galerie tăcută a unor victime care au fost pedepsite pentru ”vina” de a crede în țara lor.

Iuliu Maniu
(1873-1953)
Iuliu-Maniu

Organizator și participant la Marea Adunare de la Alba Iulia care a proclamat la 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România. A fost apoi ales președinte al Consiliului Dirigent (guvernul de tranziție al Transilvaniei până la 4 aprilie 1920), fruntaș al Partidului Național Român, președinte al Partidului Național Țărănesc (din 1926), președinte al Consiliului de Miniștri (1928-1930). Între 1938 și 1944, se manifesta ca ferm opozant fata de regimurile de esență totalitară ce s-au succedat în fruntea țării: autoritarismul carlist, legionarismul și dictatura militară a lui Antonescu.

Joacă un rol important în preliminariile și actul de la 23 august 1944, devenind într-o primă etapă ministru fără portofoliu în primul Cabinet Sanatescu. După preluarea puterii de către comuniști, la 6 martie 1945, aceștia și-au propus distrugerea lui Iuliu Maniu și a PNȚ, considerați ca principal obstacol în calea comunizării României. În iulie 1947, partidul este scos în afara legii, iar Maniu, Mihalache și ceilalți conducători sunt arestați, judecați și condamnați. În etate de aproape 75 de ani la data arestării, Maniu este condamnat, la 11 noiembrie 1947, la temniță grea pe viață pentru „înalta trădare și spionaj în favoarea anglo-americanilor”. Este întemnițat întâi în Penitenciarul Galați, iar din august 1951 la Sighet. Aici va fi exterminat la 5 februarie 1953 și aruncat într-o groapă anonimă.

În Occident, s-a aflat despre moartea lui Maniu, ca și despre cea a lui Dinu Brătianu, abia în octombrie 1955. Radio „Europa Libera” a redat atunci emoția profundă pe care această veste a trezit-o în străinătate. Salvador de Madariaga, președintele Internaționalei Liberale, declara: „Maniu a murit în închisoare. Brătianu a murit în închisoare. Regimului care se lauda cu cinism și ipocrizie că este eliberatorul popoarelor i-a fost atât de teamă de Maniu, s-a temut atât de mult de Brătianu, încât a trebuit să-i îngroape de vii pentru ca poporul să nu le mai audă vocea”. Paul Reynaud, fost prim-ministru al Franței, deplângea „aceste timpuri în care libertatea oamenilor a dispărut de pe o jumătate a feței pământului. Figura lui Iuliu Maniu, spunea el, se înălța, ca una din cele mai mărețe printre rezistenții Europei. Maniu a fost unul dintre creatorii Națiunii Române. A luptat întreaga viață pentru libertatea popoarelor. A pierit odată cu libertatea”.

Ion Mihalache 
(1882-1963)
ion mihalache

Combatant în primul război mondial, decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”, învățătorul Ion Mihalache înființează după Unire Partidul Țărănesc, care, prin fuziunea cu Partidul Național din Transilvania, formează în 1926 Partidul Național Țărănesc. Mihalache participa în guvernele din anii 1928-1933 ca ministru al Agriculturii și ministru de Interne. Împreună cu Iuliu Maniu se opune dictaturii regale și Frontului Renașterii Naționale, când PNȚ este dizolvat. După război se opune sovietizării țării, fiind arestat în iulie 1947, după înscenarea de la Tămădău, și condamnat în noiembrie la muncă silnică pe viață. După regimul exterminator din penitenciarele Galați și Sighet, este transferat în 1955 în arestul Ministerului de Interne, unde refuza orice fel de tranzacție cu anchetatorii. Transferat în închisoarea de la Râmnicu Sărat, moare, la 5 martie 1963, după 16 ani de detenție, la vârsta de 81 de ani.

Iuliu Hossu
(1885-1970)
fise_hossu_fisa 1

Episcop greco-catolic de Gherla (din 1917) și apoi de Cluj-Gherla (din 1930), militant pentru Unire, este cel care a citit la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia „Proclamația de Unire cu țara”. Membru al Consiliului Dirigent, a făcut parte din delegația care a prezentat Hotărârea de Unire Regelui Ferdinand, la București. Senator de drept în Parlamentul României.

După dictatul de la Viena, rămâne în Transilvania ocupata de horthyști, protestând în numeroase rânduri împotriva represiunii la care era supusă populația românească, dar și cea evreiască, de către autoritățile maghiare. Arestat la 28 octombrie 1948, va rămâne privat de libertate timp de 22 de ani, trecând prin diverse închisori și locuri de domiciliu obligatoriu.

Intre 25 mai 1950 si 4 ianuarie 1955 a fost inchis impreuna cu alti 50 de preoti si episcopi greco si romano-catolici in penitenciarul Sighet.

I s-a stabilit apoi domiciliu obligatoriu pe termen nelimitat, intai la manastirea Ciorogarla, apoi la manastirea Caldarusani. Grav bolnav, a murit la 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din Bucuresti. In martie 1969, Papa Paul al VI-lea il declarase cardinal „in pectore” al Bisericii Catolice.

Silviu Dragomir
(1888-1962)
Istoric, participant la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 si secretar al acesteia, profesor la Universitatea din Cluj, membru titular al Academiei Romane (1928), fost ministru de stat, apoi ministru al Minoritatilor; autorul unor importante lucrari despre istoria Europei de Sud-Est, despre legaturile dintre tarile romane in epoca medievala, despre revolutia de la 1848 din Transilvania, precum si al monografiei conducatorului acesteia, Avram Iancu.

Arestat la 1 iulie 1949, a fost internat la Sighet in mai 1950 pe timp de 24 luni, detentia fiindu-i „justificata” abia peste un an, prin Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa i-a fost majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI nr. 559/1953. Eliberat in 1955, a trait la Cluj, pana la moartea sa, in 1962.

Ioan Lupaș 
(1880-1967)
Academician-Ioan-LupasIstoric, participant la Marea Adunare Nationala de la 1 decembrie 1918, demnitar in Consiliul Dirigent, deputat in Parlamentul Romaniei, ministru in mai multe guverne interbelice, membru corespondent al Academiei Romane (1914), apoi membru titular (1916), presedintele Sectiei de Istorie a Academiei Romane (1932-1935), fondator, alaturi de Alexandru Lapedatu, al Institutului de Istorie Nationala din Cluj (1920); lucrari fundamentale despre istoria Transilvaniei.
Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 559/1953. A fost eliberat la 5 mai 1955.

Ion Nistor 
(1876-1962)
Istoric si militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare al Adunarii Nationale de la Cernauti care a hotarat unirea cu Romania, in cadrul caruia a redactat actul Unirii. Profesor la universitatile din Viena si Cernauti, rector al universitatii din Cernauti, profesor universitar la Bucuresti, membru al Academiei Romane (1911), director al Bibliotecii Academiei Romane, fruntas al Partidului National Liberal, fost ministru de stat, reprezentand Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrarilor Publice, al Muncii si, in final, al Cultelor si Artelor.

Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr.334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, prin Decizia MAI nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.
Mihai Popovici 
(1879-1966)
Demnitar in Consiliul Dirigent, fruntas al Partidului National Taranesc, ministru – succesiv – al Lucrarilor Publice, al Finantelor, de Interne si al Justitiei. Arestat la 21 august 1947, pentru „activitate intensa in Partidul National Taranesc”, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, prin Decizia MAI nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.

George Grigorovici
(1871-1950)
Membru fondator al Partidului Social-Democrat din Bucovina, deputat in Parlamentul austro-ungar inainte de 1918, a militat pentru unirea Bucovinei cu Romania. Presedinte al CC al PSDR (1936-1938). Dupa instaurarea regimului comunist, liderii social-democrati, care se pronuntasera in 1921 contra transformarii miscarii social-democrate in partid comunist, printre care a fost si Grigorovici, au fost arestati.

A murit in inchisoarea Vacaresti la 18 iulie 1950.

Pantelimon Halippa
(1883-1979)
fise_halippa_fisa 1Publicist si om politic, vicepresedinte (1917) si presedinte (1918) al Sfatului Tarii de la Chisinau, promotor al Unirii cu Romania, ministru al Basarabiei in mai multe guverne de dupa 1918, ministru al Lucrarilor Publice, al Comunicatiilor, al Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, senator si deputat (1918-1934), membru corespondent al Academiei Romane (1918).
Arestat in 1950 si intemnitat la Sighet fara a fi judecat, a fost predat in 1952 autoritatilor sovietice, care l-au condamnat la 25 ani munca silnica.

A fost readus in tara, fiind de asta data inchis la Penitenciarul Aiud pana in 1957.

Ilie Lazăr
(1895-1976)
Doctor in Drept al Universitatii din Cluj. La sfarsitul razboiului, organizeaza impreuna cu alti fruntasi romani administratia romaneasca in comitatul Maramures, organizeaza Garzile Nationale si reprezinta Maramuresul la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, apoi insoteste delegatia ardelenilor la predarea actului Unirii la Bucuresti. Dupa 1918, a fost deputat, membru in delegatia permanenta a Partidului National Taranesc, organizator al garzilor taranesti „Iuliu Maniu”, sef al organizatiilor muncitoresti centrale.
In timpul dictaturii carliste a fost internat in lagarul de la Turnu (Valcea), iar in timpul celei antonesciene la Targu-Jiu. Arestat prima oara la 27 mai 1946, a fost condamnat la 7 luni inchisoare corectionala, pentru „omisiunea denuntarii complotului” in procesul „Miscarii Nationale de Rezistenta”, fiind eliberat conditionat la 8 decembrie 1946. Implicat in „inscenarea de la Tamadau”, este arestat a doua oara, la 14 iulie 1947. Anchetat la Ministerul de Interne, a refuzat orice cooperare cu cei care-l anchetau. A fost condamnat la 12 ani de temnita grea, in procesul conducatorilor Partidului National Taranesc, pentru „complot in scop de tradare” (noiembrie 1947). Incarcerat la Galati, Sighet, Ramnicu Sarat, Periprava, a fost eliberat abia la 9 mai 1964. Dupa eliberare a trait la Cluj, unde a murit in 1976.

Ion Flueraș
(1882-1953)
ion fluerasLider al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), presedinte al Confederatiei Generale a Muncii (1926-1938). A fost retinut timp de 3 luni, in 1945, de catre autoritatile comuniste pe motiv ca a raspandit „manifeste interzise”.

A fost rearestat in iunie 1948 si condamnat la 15 ani de temnita grea pentru „crima de inalta tradare”. A murit in Inchisoarea Gherla la 7 iunie 1953.

 

 

Gheorghe I. Brătianu 
(1898-1953)
BratianuLa 18 ani, dupa ce debutase ca elev in „Revista Istorica” a lui Nicolae Iorga, Gheorghe Bratianu se inroleaza voluntar, avand consimtamantul scris al tatalui sau, Ion I.C. Bratianu, si pleaca pe front. In 1917 este ranit in luptele de pe Valea Trotusului si trimis in spatele frontului. In 1918 revine pe frontul din Bucovina si este ranit din nou.
Studiaza Istoria la Paris, trece prin arhivele de la Geneva si Napoli, obtine doctoratul sub indrumarea lui Nicolae Iorga si, mai tarziu, a lui Ferdinand Lot. Dupa performante istorice stralucite, devine la 30 de ani membru corespondent al Academiei. In noiembrie 1940 condamna public asasinarea magistrului sau, Nicolae Iorga. Va deveni in anul urmator, la 1 martie, director al Institutului de Istorie Universala fondat de acesta cu cativa mai inainte. In 1943 devine membru al Academiei Romane. In 1947 i se stabileste arest la domiciliu in Bucuresti, str. Biserica Popa Chitu, unde revizuieste si termina patru din lucrarile sale de istorie. In 1948 este exclus din Academia Romana.
In mai 1950 este arestat fara mandat si dus la Penitenciarul Sighet, unde va muri in 1953. Memoriile unui camarad de suferinta spun ca, in inchisoare, Bratianu desenase pe un perete un plan de istorie universala.
Opera lui Gheorghe Bratianu, fragmentata in scrierea ei de razboi si intrerupta definitiv de anii de detentie, este una din cele mai obiective si convingatoare pledoarii despre unitatea poporului roman in spatiul carpato-pontic.

Aurel Vlad
(1875-1953)
Promotor al Unirii din 1918, membru in Consiliul Dirigent, membru al Partidului National Roman si apoi fondator si fruntas PNT, ministru al Finantelor, ulterior al Cultelor si Artelor. Arestat de Securitatea din Sibiu in noaptea de 5/6 mai 1950, la 75 ani, a fost internat fara forme legale la Penitenciarul Sighet, unde a murit la 2 iulie 1953. Pedeapsa administrativa i-a fost majorata dupa moarte cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 559 din 6 august 1953.

Daniel Ciugureanu
(1885-1950)
Fruntas al Partidului National Moldovenesc si unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu Romania. A fost presedinte al Consiliului de Ministri al Republicii Independente Moldovenesti, apoi ministru de stat, reprezentand Basarabia, in patru guverne interbelice.
Arestat la 5/6 mai 1950, ar fi murit – potrivit memoriilor lui C.C. Giurescu – la 6 mai 1950, la Turda, in timpul transportarii fostilor demnitari spre Penitenciarul Sighet. Potrivit evidentelor fostei Securitati, a decedat la 19 mai 1950, in Penitenciarul Sighet, actul de moarte fiindu-i intocmit abia in 1957.

Sever Bocu 
(1874-1951)
Om politic si ziarist banatean. Studii la Academia Comerciala din Viena si Hautes …tudes din Paris. A fost unul dintre promotorii activismului politic in sustinerea cauzei nationale in Banat. In perioada Primului Razboi Mondial s-a ocupat de organizarea detasamentelor de voluntari pentru a lupta impotriva Imperiului Austro-Ungar. Ia parte, la Paris, la tratativele care au premers Conferinta de Pace, aducand argumente de ordin politic, social, etnic, demografic in favoarea unirii Banatului istoric cu Romania. Din 1921 este deputat in Parlamentul Romaniei din partea PNR; unul din fruntasii PNT din Banat in perioada interbelica. La alegerile din noiembrie 1946 devine singurul deputat al PNT din judetul Timis-Torontal, dar va refuza sa participe la lucrarile Parlamentului in semn de protest fata de falsificarea scrutinului. Este arestat in noaptea de 5/6 mai 1950 si incarcerat la Sighet, unde a si murit la 21 ianuarie 1951. Certificatul sau de deces a fost emis abia la 20 iulie 1957.

Ghiță Popp
(1883-1967)
Om politic si publicist transilvanean, cu studii de Drept la Viena si Budapesta. In 1915, condamnat la munca de Curtea Martiala din Cluj pentru ca a cerut guvernului de la Bucuresti intrarea in razboi pentru eliberarea Transilvaniei si Banatului. Se inroleaza in Armata Romana si contribuie la formarea regimentelor de voluntari romani dintre prizonierii Armatei Austro-Ungare aflati in Rusia. Participant cu drept de vot la Marea Adunare de la Alba Iulia. Trimis de Consiliul Dirigent la Paris, ca ziarist, pe langa misiunea romana de la Conferinta de Pace. Deputat in Parlamentul Romaniei in perioada interbelica, este apoi delegat in august-septembrie 1944 la Moscova, in Comisia de Armistitiu. Este condamnat in ianuarie 1948 la 10 ani de inchisoare pentru „insurectie armata”. Dupa ce executa pedeapsa, este internat alti 5 ani in domiciliu obligatoriu la Latesti, in Baragan.

Onisifor Ghibu
(1883-1972)
fise_ghibu_fisa 1Pedagog, doctor in filozofie si pedagogie la Jena, militant pentru unire, demnitar in Consiliul Dirigent, profesor la Universitatea din Cluj, unul dintre fondatorii scolii de pedagogie romanesti; lucrari privind istoria invatamantului, membru corespondent al Academiei Romane (1919). Dupa o prima arestare in 1945, este rearestat la 10 decembrie 1956 si condamnat la 2 ani inchisoare corectionala pentru ca „a intreprins actiuni impotriva regimului democrat-popular al RPR”. A fost eliberat la 13 ianuarie 1958.

Zenovie Pâclișanu
(1886-1957)
Teolog greco-catolic, istoric, secretar al Marii Adunari Nationale de la 1 decembrie 1918, membru al Comisiei de incheiere a Concordatului cu Vaticanul, consilier in Ministerul Afacerilor Externe pentru problemele Ardealului, membru al delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris, membru corespondent al Academiei Romane (1919). Arestat la 6 decembrie 1949, eliberat in 1953 si rearestat in aprilie 1957, a murit in arestul „A” MAI Bucuresti la 31 octombrie 1957, cu o saptamana dupa condamnarea sa la 12 ani de temnita grea (recursul declarat a fost respins la 15 saptamani dupa moarte).

Emil Hațieganu 
(1878-1959)
Membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, fruntas al Partidului National Roman si apoi al PNT, ministru al Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, apoi ministru de stat, reprezentand Transilvania, in guvernele national-taraniste. Ministru fara portofoliu, reprezentand PNT, in Guvernul Petru Groza (1946). Arestat pentru „activitate PNT” la 6 noiembrie 1948, a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru „sabotaj”. Internat la Sighet pe timp de 36 luni, conform Deciziei MAI numarul 638/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 671/1953. Eliberat la 15 iunie 1955.

Iosif Jumanca

(1893-1949)

Membru al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), deputat în Parlamentul României. În 1921 s-a pronunţat împotriva aderării Partidului Socialist Român la Internaţionala a III-a (comunistă). Arestat de autorităţile comuniste, a murit la Jilava în 1949.

surse: www.memorialsighet.ro, romanialibera.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Dan Motreanu despre congresul PNL de sâmbătă: ”Este un congres ratat”, ”Ce înseamnă echipa câștigătoare? Pe cine au învins?”

Publicat

p

Preşedintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, a anunţat vineri că nu va candida pentru nicio funcţie la Congresul PNL, menţionând că este un „congres ratat” şi că nu este normal ca în conducerea naţională a PNL să fie oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe, relatează Agerpres.

„Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins?”, a afirmat Motreanu, vicepreşedinte PNL, adăugând că acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare, notează DCnews.ro

Motreanu: Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL

„Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL, deşi organizaţia pe care o conduc, PNL Giurgiu, a obţinut cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare din 2020 – 47%, aproape dublul mediei naţionale.

Este şi cazul colegului meu, Ilie Bolojan, care conduce cea mai puternică organizaţie PNL şi este un model pentru administraţia publică românească. Performanţa, rezultatele, leadership-ul nu sunt confirmate de funcţii, ci funcţiile ar trebui să le aibă la bază şi să vină firesc ca urmare a îndeplinirii acestora. Bunul simţ ne cere asta. Asta este regula în orice organizaţie, nu doar în politică.

Sunt liberal de 30 de ani şi voi fi aici şi peste un an, şi peste doi, şi peste zece, alături de PNL, în bătăliile PNL, cu rezultate doar pentru PNL, cu sau fără funcţii. Am câştigat toate bătăliile electorale pe care le-am dus pentru PNL şi tot aici voi fi, indiferent de funcţiile trecătoare”, a scris Motreanu pe Facebook.

El a menţionat că, la alegerile parlamentare, PNL a ieşit pe primul loc în doar 12 judeţe şi, cu siguranţă, ar fi obţinut un rezultat mai bun „dacă unii colegi s-ar fi implicat cu aceeaşi pasiune, cum au făcut-o în lupta pentru funcţii în partid”.

„Nu este normal să avem în conducerea naţională a PNL oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe. Cum nu este normal ca vicepreşedintele regional să nu provină din prima sau a doua dintre cele mai performante filiale ale regiunii. Ce model poate reprezenta pentru celelalte organizaţii, altul decât al eşecului şi al „combinagiilor”?! Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins? Câştigă în disputa cu colegii lor mai buni din filiale precum Giurgiu, considerat fief roşu, sau câştigători consacraţi în numeroase bătălii precum Caraş-Severin sau Bihor?! Se clamează democraţia şi meritocraţia şi nu le practicăm în propriul partid?”, a mai scris Motreanu.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de șeful partidului”

Dan Motreanu a susţinut că în urma fuziunii PNL cu PDL s-a luat „ce este mai rău de la cele două partide”.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de şef/preşedintele partidului, faptul că i se permite orice, chiar şi când acesta ia decizii controversate, lipsa spiritului critic, punerea la îndoială şi dezbaterea unor decizii, caracteristica „politicii de gaşcă” – toate atât de străine de spiritul PNL şi de cel al unei organizaţii democratice. Un partid în care loialitatea se manifestă faţă de persoană şi din ce în ce mai puţin faţă de principii, valori, reguli şi care se plasează departe de electorat nu este pe un drum bun!

De la vechiul PNL am luat lipsa de apreciere a performanţei electorale, mentalitatea de partid balama, lipsa evaluării rezultatelor filialelor mulţumite să fie în planul doi. Unii şefi de filiale cred sincer că „dacă nu curge pică” şi nu îi deranjează dacă pierdem alegători, ei speră că şeful îi va pune pe primul loc în judeţul lor, chiar dacă suntem „mai mici”, a adăugat Motreanu.

„Este un congres ratat”

În opinia lui Motreanu, Congresul PNL este „ratat”.

„Acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare. Este un congres ratat. Aveam nevoie să analizăm scăderea din sondajele de opinie, problemele reale de guvernare, reformele mult aşteptate, creşterea preţurilor în energie şi efectele acesteia, măsurile rapide pentru oameni şi mediul de afaceri. Ar trebui să ne îngrijoreze reacţia întârziată în gestionarea valului IV sau promovările controversate”, a adăugat liderul PNL Giurgiu.

El a punctat că timpul irosit în campania internă pentru congres va crea dificultăţi în procesul de elaborare de soluţii pentru România.

„Ceea ce nu s-a înţeles de către liderii partidului este că PNL nu îşi mai permite să rămână în paradigma actuală, „că lucrurile pot merge la fel”, iar timpul irosit acum, în campania internă pentru congres, va crea dificultăţi şi mai mari în procesul de elaborare şi comunicare de soluţii pentru România. În lipsa unei oferte moderne de politici publice, de funcţionare instituţională internă bazată pe performanţă, loialitate şi meritocraţie, generaţiile noi, cetăţenii activi care se raportează la alte referinţe îşi vor modifica opţiunile şi se vor îndepărta de PNL”, a mai afirmat Motreanu.

„Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL”

Dan Motreanu a transmis că speră ca viitoarea conducere care se va alege nu va include oameni cu probleme penale sau controversaţi.

„Luni, 27 septembrie, acest congres se va încheia. Ce rămâne în urma acestuia? Rămâne măcar speranţa că PNL este o opţiune a unui alt mod de a face politică? Oferă PNL certitudine sau măcar speranţă mai multă decât până acum că lucrurile se vor schimba în bine? Şi încă ceva…

Din 2014, PNL a făcut progrese importante pentru a se reforma şi pentru a atinge aşteptările cetăţenilor, prin decizii grele, uneori dureroase.

Am primit încrederea oamenilor pentru asta. Trebuie să continuăm acest parcurs, nu trebuie să renunţăm la el, iar mâine şi duminică trebuie să dovedim asta. Un exemplu ar fi faptul PNL avea o regulă a pasului în spate din partea celor cu probleme penale. De aceea sper ca viitoarea conducere care se va alege mâine nu va include oameni cu probleme de acest gen sau controversaţi.

Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL şi, mai ales, pe al preşedintelui Iohannis, a cărui părere pe acest subiect o ştim clar şi răspicat toţi liberalii!”, a subliniat Motreanu.

sursă: Dcnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cele mai mari venituri, în sectorul IT, cu 92,4% peste media pe economie, anul trecut. Cât s-a câștigat în alte domenii

Publicat

Domeniul informaţii şi comunicaţii a consemnat cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare în anul 2020, acestea situându-se cu 92,4% peste media pe economie, în timp ce sectorul hoteluri şi restaurante a consemnat câştiguri salariale medii nete lunare cu 45,2% sub medie.

„Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%)”, arată Institutul Naţional de Statistică.

Unde au fost venituri mai mici

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Salariu mediu net: 3.217 lei, în creștere față de 2019

Potrivit datelor INS, câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale anul trecut a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent.

Pentru anul trecut, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câștigat mai puțini bani decât bărbații

Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (faţă de 5244 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3144 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei faţă de 3283 lei al salariaţilor bărbaţi).

Salariaţilor bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17,2%).

Județele cu salarii mai mici față de media pe economie

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

Cele mai mari venituri, în București și Cluj

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (4408 lei, cu 37% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) şi Iaşi (3327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut în producția și furnizarea de energie

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%), informaţii şi comunicaţii (+9,9%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+8,3%), sănătate şi asistenţă socială (+8%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

Scăderile costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost determinate, în principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri), precizează INS.

Activităţile economice în care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost hoteluri şi restaurante (-10,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%), respectiv tranzacţii imobiliare (-1,4%).

„Spre deosebire de anii precedenţi, în anul 2020, în principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variaţii importante pe activităţi economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi s-au regăsit în activităţile de hoteluri şi restaurante (12,4%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,9%), alte activităţi de servicii (3,2%), industria prelucrătoare (2,5%), tranzacţiile imobiliare (1,7%) şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,5%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+89,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+53,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,2%), administraţie publică (+37,4%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-51,2%), alte activităţi de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,3%), construcţii (-21,7%), respectiv tranzacţii imobiliare (-20,4%).

Sectoarele cu mai puțini angajați

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2020 a fost 5,032 milioane persoane, în scădere cu 132.700 persoane faţă de anul precedent. Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), hoteluri şi restaurante (-17.400 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-16.100 persoane), transport şi depozitare (-13.800 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7.100 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-4.700 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4.500 persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3.600 persoane).

La polul opus, creşteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au consemnat în activităţile economice de construcţii (+11.500 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8.800 persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+6.100 persoane).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost 5,411 milioane persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent. Efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: “PrimAGlam Studio”, prima alegere pentru frumusețe. Cum arată cel mai nou salon de beauty din Alba Iulia (P)

Publicat

O echipă profesionistă, aparatură de ultimă oră, o locație în mijlocul orașului, ușor de accesat și, nu în ultimul rând, o atmosferă excelentă sunt elementele-cheie care fac din PrimAGlam Studio noua destinație pentru femeile care doresc să fie răsfățate într-un salon de beauty cu servicii complete.

PrimAGlam Studio se află în Alba Iulia, în zona centrală a orașului. Salonul îl veți găsi vizavi de noul Lidl, chiar lângă Unicredit Bank, cu acces din parcarea publică, unde vă puteți lăsa mașina personală.

Povestea PrimAGlam

”PrimAGlam Studio” este un proiect inițiat de Andreea Gherman. Și-a investit toate forțele și resursele și nu a renunțat până nu și-a realizat visul de a avea unul dintre cele mai frumoase și mai moderne saloane de frumusețe din Alba Iulia.

Ideea s-a conturat din 2007, din timpul cursurilor de nail design, pe care le-a urmat în Germania cu Anna Millay. Atunci, era doar o aspirantă a titulaturii de “nail trainer”. Acum, își întâmpină cu un zâmbet propriile cliente și are propria afacere.

Salonul ”PrimAGlam”, care își primește clientele într-un spațiu cu design în culori pastelate, cu plante și flori și, nu în ultimul rând, cu toate serviciile de înfrumusetare integrate, s-a conturat chiar la debutul pandemiei. Atunci a fost o perioadă dificilă, cu restricții care au afectat și acest domeniu, însă echipa PrimAGlam nu s-a descurajat și s-a pregătit mai bine pentru ca totul să fie perfect pentru clientele care le trec pragul.

Andreea, Iuliana, Maria, Elena și Ionela sunt echipa ”PrimAGlam”.

Misiunea lor, să îndeplinească dorințele oricărei femei, în materie de frumusețe.

Serviciile ”PrimAGlam”

Doamnelor și domnișoarelor, pregătiți-vă să fiți răsfățate. PrimAGlam Studio vă așteaptă cu:

  • servicii de manichiură și pedichiură oferite de două profesioniste în domeniu

  • servicii de cosmetică cu proceduri inovative și aparatură de ultimă generație

  • servicii de coafor cu două posturi complet utilate

Atuurile PrimAGlam Studio

Salonul ”PrimAGlam” este locul în care așteptările Dvs. sunt îndeplinite, dar și mai mult de atât.

Aveți acces la servicii personalizate, profesioniste, într-o atmosferă plăcută.

Toate acestea, oferite de o echipă care știe ce este important în materie de frumusețe și care vă dă oportunitatea să descoperiți noi modalități de a experimenta arta de îngrijire și beauty.

Câteva dintre atuurile PrimAGlam:

  • manichiură și pedichiură: design personalizat – lăsați-vă în seama celor două profesioniste în manichiură și veți avea rezultate de invidiat
  • cosmetică: proceduri inovative și aparatură de ultimă generație pentru tratamente faciale – “Astrodome” și pentru epilare definitivă – “Derma Laser”; una dintre specialitățile cabinetului de cosmetică este procedeul de aplicare de gene false “fir cu fir”; aici găsiți și singurul dispozitiv “Bioptron” din Alba Iulia, un cunoscut aparat elvețian de terapie cu lumină polarizată cu ajutorul căruia se pot trata atât probleme dermatologice la nivelul feței, cât și dureri musculare sau de articulații; razele emise de Bioptron accelerează vindecarea, îmbunătățind circulația sanguină și reducând inflamațiile

  • coafor: produse profesionale și mult talent; cele mai bune soluții și idei pentru ca părul Dvs. să atragă privirile și să vă încarce cu energie pozitivă.

Vă așteptăm la PrimAGlam. Nu doar un salon de beauty. Prima alegere pentru frumusețe. O experiență creată special pentru Dvs.

Detalii despre programări, AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Angajări la Poliția Română: Se caută instructori pentru pregătirea polițiștilor, din sursă externă. Care sunt condițiile

Publicat

Poliția Română angajează din sursă externă persoane care să devină instructori pentru pregătirea polițiștilor.

La nivel național sunt scoase la concurs posturi pentru ofițeri ce vor fi angajați în structurile de pregătire profesională, în specialitățile conducere defensivă, instrucția tragerii și pregătire fizică și autoapărare.

Citește și Poliția Română face angajări. Peste 1.800 de posturi disponibile prin încadrare directă. Câte sunt în ALBA. Înscrieri și probe

Înscrierile se fac online, în perioada 23 septembrie – 5 octombrie. Detalii mai jos, la fiecare dintre posturile scoase la concurs.

LISTA posturilor scoase la concurs:

– 36 posturi de ofiţer, specialitatea conducere auto în regim prioritar şi defensiv. AICI, detalii.

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază – studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna)
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 luni adeverinţă/ certificat/ diplomă/ atestat de instructor/ formator în domeniul conducerii autovehiculelor şi/ sau motocicletelor cu regim de circulaţie prioritară şi defensivă şi a altor categorii de autovehicule aflate în folosinţa poliţiştilor
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul conducerii autovehiculelor şi/sau motocicletelor cu regim de circulaţie prioritară şi defensivă şi a altor categorii de autovehicule aflate în folosinţa poliţiştilor şi să le poată  aplica în procesul de formare a poliţiştilor

– 46 posturi vacante de ofiţer, specialitatea educaţie fizică şi autoapărare. AICI, detalii

Posturile vacante sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, existente la nivelul Direcţiei Pregătire Profesională, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază: studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din următoarele domenii/profile/specializări/specialităţi: educaţie fizică şi sport, educaţie fizică militară şi sport sau sport şi performanţă motrică; sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna) în domeniul de licenţă educaţie fizică şi sport.
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 luni diplomă/ atestat/ carnet/ brevet/ certificat de absolvire a unui curs/ stagiu/ program de formare/ specializare/ perfecţionare ca antrenor/ instructor într-unul dintre următoarele sporturi de luptă: arte marţiale sau arte marţiale mixte
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul pregătirii fizice şi autoapărării şi să le poată aplica în procesul de formare a poliţiştilor

43 posturi de ofiţer, specialitatea instrucţia tragerii. AICI, detalii

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, existente la nivelul Direcţiei Pregătire Profesională, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază:  studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna).
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 de luni diplomă/ atestat/ carnet/ brevet/ certificat de absolvire a unui curs/ stagiu/ program de formare/ specializare/ perfecţionare ca instructor de tragere/tir
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul pregătirii tragerilor cu armamentul din dotare şi să le poată aplica în procesul de formare a poliţiştilor.

8 posturi vacante de ofiţer, specialitatea pregătire de specialitate. AICI, detalii

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Călăraşi, Constanţa, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Olt, Sălaj

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază:  studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna).

Condiții generale de înscriere:

Pot participa la concurs/examen, candidaţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România
  • să cunoască limba română, scris şi vorbit
  • să aibă capacitate deplină de exerciţiu
  • să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic (aptitudinea/ inaptitudinea se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu, exclusiv pentru candidatul declarat ”admis”).
  • să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi
  • să aibă studii corespunzătoare cerințelor postului
  • să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist
  • să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea
  • să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni
  • să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă   pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani
  • să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege
  • să nu aibă, la încadrarea ca poliţist, calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic
  • să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentație, în ţinuta de vară (condiție ce va fi verificată cu ocazia examinării medicale, în cazul candidatului declarat ”admis”)
  • dacă prin încadrare directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate nu dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă
  • să dețină permis de conducere, categoria ”B”
  • să deţină/obţină autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul prevăzut în fişa postului.

Anterior organizării acestor concursuri pentru angajare din sursă externă, Poliția Română a derulat o selecție internă, însă doar o parte dintre polițiști au fost avizați pe posturi, în urma probelor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate