Dosarul ”Oilor Fantomă”: Cum au motivat judecătorii de la Tribunalul Alba, achitarea unui fost director adjunct OJFIR

Florian Farcaș, fost director adjunct al OJFIR Alba, a fost achitat de magistrații Tribunalului Alba, în data de 18 ianuarie, pentru infracțiunile de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false și luare de mită.

Judecătorii de la Tribunal au constatat că niciuna dintre cele două infracţiuni de care este acuzat Farcaș Florian nu sunt susţinute de probele existente la dosar.

În același dosar medicul veterinar Dorin Dumitru a fost condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false.

 Giurgiu Gheorghe Ioan a primit 2 ani și o lună de închisoare cu suspendare pentru folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false.

CITEȘTE ȘI: Achitare și condamnări la închisoare cu suspendare, în Dosarul ”Oilor Fantomă”. Decizie la Tribunalul Alba

În ceea ce privește fapta de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri UE, magistrații au constatat că starea de fapt reţinută în actul de sesizare, sub aspectul acestei infracţiuni, nu este confirmată de probele existente la dosarul cauzei.

”Hotărârea inculpatului G. G. I. (Giurgiu Gheorghe Ioan – n. r.) de a încălca legea penală, prin depunerea unui proiect ce nu conţinea date reale, nu îi poate fi imputată inculpatului F. F. (Farcaş Florian – n.r.), atâta timp cât nu există date din care să rezulte faptul că i-ar fi solicitat expres inculpatului să procedeze într-un anumit mod” se arată în motivarea instanței.

Judecătorul afirmă că, potrivit legii penale, complicitatea reprezintă o contribuţie indirectă, mediată, la comiterea unei infracţiuni.

”În cauza de faţă, activitatea de natură penală ce i-a fost imputată inculpatului F. F. a constat în ajutorul oferit autorului infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prin faptul că l-a susţinut şi încurajat, în demersul acestuia de a depune un proiect în vederea obţinerii de fonduri europene, deşi ştia că documentaţia folosită de inculpatul G. G. I. pentru fundamentarea proiectului cuprinde aspecte nereale.

Împrejurarea că inculpatul G. G. I. i-a prezentat anexele la formularul de mişcare, în varianta completată cu datele de naştere a oilor în cauză, ocazie cu care inculpatul F. F. a observat că datele introduse ulterior sunt scrise cu o grafie diferită şi cu o culoare, de asemenea, diferită, context în care acesta a cerut explicaţii inculpatului G. G. I., nu poate conduce la concluzia că inculpatul F. F. a cunoscut că documentaţia folosită de G. G. I. conţine aspecte nereale, astfel cum s-a reţinut în rechizitoriu. Or, în cauză, nu s-a dovedit şi nici rechizitoriul nu a descris, dacă inculpatul F. F. i-ar fi solicitat inculpatului G. G. I. să depună documente nereale, probele administrate ned emonstrând că inculpatul a cunoscut modalitatea completării formularului de mişcare şi anexele cu datele de naştere ale animalelor.

Totodată, cu toate că în actul de sesizare s-a reţinut, ca aspecte caracteristice participării inculpatului, în calitate de complice, la săvârşirea faptei de către autor, faptul că l-a susţinut şi încurajat pe inculpatul G. G. I., în demersul de a depune un proiect în vederea obţinerii de fonduri europene, nu se descrie în ce constau actele materiale de încurajare şi susţinere a inculpatului.

Împrejurarea că urmare a prezentării documentelor de către inculpatul G G. G. I., a întocmit proiectul de accesare fonduri europene, nu prezintă caracteristicile unui act material de încurajare sau susţinere, astfel încât să se reţină că prin atitudinea avută inculpatul F. F. a înlesnit realizarea faptei prin întărirea şi menţinerea hotărârii autorului de a săvârşi infracţiunea” se mai arată în motivarea Tribunalului Alba.

De asemenea, în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită, fostului director i s-a imputat faptul că, în calitate de director adjunct al OJFIR Alba (fostul Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), a pretins şi a primit, în mod direct şi pentru sine suma de 7.400 de lei de la inculpatul G. G. I., imediat după ce l-a înştiinţat pe acesta din urmă că prima tranşă de finanţare aferentă proiectului a fost virată.

”Din economia actelor şi pieselor dosarului privitor la această infracţiune, Tribunalul reţine, ca stare de fapt, că între inculpatul F. F. şi inculpatul G. G. I. a intervenit o înţelegere potrivit căreia pentru serviciile de consultanţă şi întocmire a documentaţiei aferente proiectului, inculpatul G. G. I. să-i achite suma de 900 lei, iar restul sumei de până la 4% din valoarea eligibilă a proiectului, să-i fie remisă după aprobarea şi implementarea proiectului. Astfel, în virtutea acestei înţelegeri, după finalizarea proiectului, inculpatul G. G. I. i-a remis inculpatului F. F. suma de 900 lei, reprezentând preţul serviciilor de consultanţă oferite până la momentul depunerii cererii de finanţare.

Privitor la această infracţiune, în cursul urmăririi penale, inculpatul F. F. a declarat că între el şi inculpatul G. G. I. a intervenit o înţelegere potrivit căreia potrivit căreia p entru serviciile de consultanţă oferite şi pentru întocmirea documentaţiei necesare depunerii proiectului inculpatul G. G. I.să-i achite suma de 900 lei.

Inculpatul F. F., cu ocazia audierii în prima instanţă, şi-a menţinut aceeaşi poziţie procesuală, declarând că după finalizarea documentaţiei aferente proiectului, i-a cerut inculpatului G. G. I.suma de 800 lei, reprezentând consumabile, iar restul sumei de până la 4% din valoarea eligibilă a proiectului, să-i fie remisă de inculpat după aprobarea şi implementarea proiectului.

Aceeaşi stare de fapt, este confirmată şi de declaraţia inculpatului G. G. I., care a învederat instanţei că a existat o înţelegere între el şi inculpatul F. F., potrivit căreia pentru serviciile consultanţă şi întocmirea proiectului să-i achite acestuia din urmă, iniţial suma de 900 lei, iar ulterior după aprobarea şi implementarea proiectului, suma de 1600 euro.

(…) Materialul probator administrat în cauză nu confirmă că suma de bani a fost pretinsă de către inculpatul F. F. în legătură cu îndeplinirea unui act ce ţine de atribuţiile de serviciu, argumentat de împrejurarea că, la data de 13.01.2012, data depunerii cererii de finanţare şi a proiectului de dezvoltare a exploataţiei de către inculpatul G. G. I. la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, inculpatul avea calitatea de expert evaluator şi nu avea printre atribuţiile de serviciu verificarea sub aspectul conformităţii şi al eligibilităţii a proiectelor aferente măsurii 112.

Împrejurarea că la data solicitării sumei de 7.400 lei, inculpatul F. F. deţinea calitatea de director adjunct al OJPDRP, nu prezintă relevanţă juridică, raportat la infracţiunea de luare de mită, atâta vreme cât la acea dată proiectul depus de inculpatul G. G. I. era deja aprobat”, se mai afirmă în motivarea instanței.

Atât procurorii DNA cât și cei doi inculpați condamnați au făcut apel la decizia Tribunalului Alba și dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare.