Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

DUMINICA Izgonirii lui Adam din Rai și Lăsata secului de Paşti. De ce este bine să-ţi ceri iertare în ASTĂZI. Tradiții


Publicat

Lăsatul secului pentru Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști se ţine duminică. Este ultima zi înainte de această perioadă, în care se mai poate mânca „de dulce”. Se mai numește și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, când se lasă sec de ouă, pește și lactate sau Duminica Iertării.

Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de unul dintre cele patru posturi mari de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Postul Paştelui este chiar cel mai aspru post pentru creștini și durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post.

Vezi și Când începe POSTUL PAȘTELUI 2020. Duminică: Lăsata Secului de brânză. Zile de post și perioadele în care nu se fac nunți

Praznicul de duminică este însoțit de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

Ritualul halviţei

În foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halviței. În cadrul acestei ceremonii participă și copiii și adolescenții. Se obișnuieste ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participă la aceasta tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

Ritualul de „Legare a grânelor”

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru ca păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor. De asemenea, tradiţia trebuie urmată întocmai, aşa cum a fost lăsată din moşi-strămoşi: în acea zi, când se practică acest ritual, nimeni din gospodăria respectivă nu trebuie să pună mâna pe cereale şi nici să le dea păsărilor şi animalelor să mănânce. Se spune că, dacă se încalcă tradiţia, recolta va fi distrusă pe câmp de păsări şi de dăunători. Ritualul se încheie abia seara, când gospodina iese în curte ţinând în mână mai multe feluri de grăunţe. Cu ochii închişi, aceasta aruncă acele grăunţe păsărilor din ogradă şi spune: ”Cum eu nu văd acuma nimic, aşa să nu vadă nici păsările holda mea”.

Vergelul, o petrecere cu strigături satirice

În această zi, la sate, se desfăşoară vergelul sau refenelele, un ceremonial al Mascaţilor, care are loc la asfinţitul soarelui şi se referă şi se referă la un schimb de replici şi de strigături satirice (refenele) între fetele bătrâne şi feciorii ”tomnatici” care au rămas necăsătoriţi.

Focurile purificatoare

În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe înserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiției, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutând totodată și la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că prin savârşirea acestui ritual se asigură și perpetuarea renașterii la viață.

Plăcinte pentru soacre

În regiunea Munteniei, nurorile obişnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru ca relațiile lor să rămână „dulci” și în timpul Postului Mare.

Şapte sticle cu lapte pentru copiii săraci

Nu în ultimul rând, se mai practică și obiceiul ca mulți credincioși să ofere copiilor nevoiași câte șapte sticle cu lapte, simbolizând cele șapte săptămâni ale postului. Se crede că această tradiție va aduce hrană mai bună copiilor nevoiași pe parcursul Postului Paștelui.

Evanghelia duminicii Izgonirii lui Adam din Rai

”Zis-a Domnul: Dacă veţi ierta oamenilor greşelile lor, va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va va ierta greşelile voastre. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi întunecă feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală. Ca să nu te arăţi oamenilor că postesti, ci Tatălui tau, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură, ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta”. (Matei 6, 14-21)

Evanghelia acestei Duminici, a Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lăsatului sec de brânză, este o lumină pentru sufletul nostru în toată perioada Postului Sfintelor Paști în care intrăm acum. Duminica aceasta are o importanță majoră, deoarece îndată după ea începe o perioada lungă de urcuş duhovnicesc interior spre Înviere.

Duminică, există rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscută sub denumirea de “Duminica iertării”.

POSTUL PAȘTELUI 2020

Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Anul acesta, Postul Paştelui începe în 2 martie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 19 aprilie, potrivit calendarului ortodox. În această perioadă nu se fac nunți. Conform calendarului ortodox, pe 1 martie are loc Lăsatul secului în Postul Mare.

Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Aşa cum bine se ştie, postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

În 2020, Paștele Ortodox va fi sărbătorit pe 19 aprilie și cu o săptămână mai devreme, pe 12 aprilie, pentru romano-catolici. Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 12 aprilie, iar de către catolici în 5 aprilie.

Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Postul Sfintelor Paști în acest an va fi în perioada 2 martie – 18 aprilie.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie 2020), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie 2020) și duminicile din post. Anul acesta, dezlegare la ulei și vin este și în 11 aprilie (sâmbăta lui Lazăr)

De BunaVestire (25 martie și de Florii (12 aprilie) este dezlegare la pește.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

16 aplicații Facebook au fost prinse distribuind în secret datele utilizatorilor. 9 au recunoscut că trimiteau date către terți

Publicat

facebook utilizatori

O echipă de cadre academice au prezentat săptămâna aceasta o metodă prin se poate identifica dacă dezvoltatorii de aplicații Facebook distribuie datele utilizatorilor către diferiți terți, potrivit siteului Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică.

Echipa a testat 1024 de aplicații Facebook și a reușit să identifice un număr de 16 aplicații ce au distribuit adresele de mail ale utilizatorilor către diferiți terți, aceștia primind diferite email-uri de la expeditori necunoscuți.

Din cele 16 aplicații, doar dezvoltatorii a 9 dintre ele au recunoscut faptul că distribuiau datele utilizatorilor, de obicei cu un site afiliat neoficial sau cu parteneri de business.

Dezvoltatorii celorlate 7 aplicații nu au confirmat distribuirea datelor către terți, iar echipei de cercetare i-a fost greu să determine dacă datele au fost distribuite intenționat sau din cauza unor incindete de securitate.

Sursă: Cert.ro, zdnet.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

CoronAlegeri locale 2020: Cum se depun dosarele de candidatură și cum se strâng semnăturile de susținere

Publicat

Candidaturile pentru alegerile locale din 27 septembrie pot fi depuse şi în format electronic, se va face o singură listă de susţinători pentru primar şi consilieri locali şi una pentru consilierii judeţeni şi pentru preşedintele consiliului judeţean, iar semnăturile de susţinere pentru candidați pot fi strânse şi prin e-mail – sunt câteva dintre măsurile propuse, în contextul pandemiei de COVID-19, îmtr-un proiect de hotărâre al Autorității Electorale Permanente.

AEP a anunțat vineri, într-un comunicat de presă, că a elaborat proiectul de hotărâre prin care stabilește metodologia depunerii dosarelor de candidatură şi a listelor de susţinători la alegerile locale preconizate pentru 27 septembrie.

”Având în vedere faptul că procedura întocmirii şi depunerii electronice a documentelor de candidatură şi a listelor de susţinători nu poate fi tratată distinct de reglementarea întocmirii şi depunerii acestora pe suport de hârtie, prin prezentul proiect de act normativ se propune reglementarea procedurii de depunere a acestora pe suport de hârtie şi/sau în format electronic”, precizează reprezentanții AEP.

Cele mai importante prevederi ale actului normativ:

*Listele de susţinători şi candidaturile pot fi depuse pe suport hărtie sau informatic. Prin suport informatic se înţelege orice tip de suport electronic de tip CD, DVD, stick USB sau HDD extern.

*La rubrica ”având funcţia de…” din formularele declaraţiilor de avere şi de interese, candidaţii vor menţiona calitatea de candidat la una dintre funcţiile de primar, consilier local, consilier judeţean sau preşedinte al consiliului judeţean

*Pentru depunerea candidaturilor la birourile electorale de circumscripţie pe suport de hârtie se constituie patru dosare

În cazul depunerii dosarelor de candidatură pe suport informatic, acestea trebuie să conțină:

a) pentru consiliul local şi consiliul judeţean, lista de candidați, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, semnată cu semnătură electronică calificată de către persoanele prevăzute la art. 47 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

b) pentru primar şi preşedintele consiliului judeţean, propunerea de candidatură, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, semnată cu semnătură electronică calificată de către persoanele prevăzute la art. 47 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

c) copiile actelor de identitate ale candidaților;

d) declaraţiile de acceptare a candidaturii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, semnate cu semnătură electronică calificată de către candidaţi;

e) declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, conform modelelor prevăzute de anexele nr. 1 şi 2 la Legea nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, semnate cu semnătură electronică calificată de către candidaţi;

f) declaraţiile pe propria răspundere în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnate cu semnătură electronică calificată de către candidaţi, conform modelului prevăzut în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, cu modificările și completările ulterioare;
Dosarele de candidatură pe suport informatic vor fi însoțite de un formular, în două exemplare originale, semnat şi datat olograf de către persoana desemnată să depună candidaturile de către conducerea partidului, a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, a alianţei politice sau a alianței electorale care a propus candidaturile, respectiv de către candidatul independent.

*Datele susținătorilor și semnăturile acestora pot fi colectate pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice, acestea din urmă incluzând platforme on-line specifice și serviciile de poștă electronică.

*Listele de susținători întocmite în format electronic pot fi semnate de către susținători cu semnătură electronică.

*Lista de susținători poate conține datele unui singur susținător.

*Listele de susținători în format electronic sunt valabile numai dacă veridicitatea datelor este atestată prin declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 51 alin. (1) ultima teză din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, întocmită în format electronic, dată conform legii și modelului prevăzut în anexa nr. 5 la prezenta metodologie și semnată cu semnătură electronică calificată de către persoana care a colectat datele și semnăturile susținătorilor.

Proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul www.roaep.ro la data de 03.07.2020 şi poate fi consultat la secţiunea Legislaţie electorală – Transparenţă decizională.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Filmul ”Colectiv”, prezentat în ultima zi a Music and Film Festival de la Alba Iulia. Programul zilei de duminică

Publicat

colectiv

Două documentare sunt printre atracțiile serii de duminică, 5 iulie. Regizorii Lucian Mircu, Mircea Gherase l-au urmărit pe alpinistul Horia Colibășanu timp de 3 ani pentru a realiza Superhombre, prezentat, în premieră, la Alba Iulia, de la 21:45.

Spectatorii pot vedea Colectiv (r. Alexandru Nanau), primul documentar românesc selectat la Festivalul de la Veneția, spune povestea primului an de după tragicul incendiu din clubul omonim, în urma căruia și-au pierdut viața 64 de tineri. Filmul poate fi urmărit de la 21:45, în Piața Cetății.

Pentru cei care vor să încheie festivalul într-o altă epocă, cine-concertul Der Golem asigură o călătorie imaginară direct în secolul XVI, pentru a descoperi povestea rabinului ce își salvează comunitatea cu ajutorul magiei. Danaga va crea live coloana sonoră a filmului produs, acum un secol, de Carl Boese și Paul Wegener.

Pentru ca bucuria regăsirii filmelor și muzicii live de calitate să poată fi trăită în deplină siguranță, organizatorii au elaborat un set de reguli, adaptate actualului context și elaborate împreună cu autoritățile. Accesul în spațiile dedicate evenimentelor va fi permis cu 2 ore înainte de ora stabilită în program.

Toți spectatorii sunt rugați să ajungă din timp pentru a putea trece prin triajul observațional necesar accesului. Spectatorii sunt rugați să păstreze distanța socială inclusiv pe perioada proiecțiilor și să consume doar băuturi și alimente sigilate. Purtarea măștii este obligatorie.

PROGRAM Duminică, 5 iulie

Piața Cetății

21:45- FILM: Colectiv, 2019, România, Regia: Alexander Nanau/ 109 min

Piața Vestică

21:45- FILM: Superhombre, 2019, România, Regia: Mircea Gherase, Lucian Mircu/ 69 min

Esplanada Obeliscului

21:45- CINE-CONCERT Der Golem, accompaniment live Danaga, Der Golem, wie er in die Welt kam, 1920, Germania, Regia: Carl Boese, Paul Wegener

Grădina Cetății

16:00- Music & Film Quiz
16:00- ABOVE AND BEYOND by Andra Purdea, expoziție interactivă 18:00 RECITAL:  trupa ex:hale
21:45- FILM: Yesterday, 2019, SUA, Regia: Danny Boyle/ 116 min

Alba Iulia Music & Film Festival este prezentat de TIFF, în organizarea Asociației Film și Cultură Urbană (AFCU) și a Primăriei Municipiului Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ecologie cu forța: UE vrea să elimine pesticidele de pe un sfert din culturi. Impactul asupra agriculturii din România

Publicat

Până în 2030, peste trei milioane de hectare de teren agricol din România ar trebui să devină suprafețe destinate agriculturii ecologice, conform unui proiect lansat de Comisia Europeană cu scopul de a în curaja un sistem alimentar sănătos, bazat pe lanțuri scurte.

Executivul de la Bruxelles vrea ca 25% din terenurile agricole din Europa să devină terenuri agricole ecologice, contribuind astfel la accelerarea dezvoltării unui lanț alimentar bio, arată o analiză a publicației G4Media.ro.

Pe scurt, Comisia Europeană vrea eliminarea pesticidelor și a celorlalte substanțe folosite de fermieri pentru a crește producția, unele dintre ele având impact asupra sănății consumatorilor și mediului – de exemplu asupra populațiilor de albine.

„Reducerea acestor cantități de pesticide și stimularea vânzării unor produse care nu conțin aceste substanțe potențial nocive va duce la cantități mai mici de produse obținute și, evident, o cantitate mai mică are un preț mai mare. Acesta va fi reculul. Însă din punct de vedere al sănătății, foarte multe persoane vor accepta un preț mai mare. Cât anume din prețul unui produs va crește, este foarte greu de spus, întrucât nu vom ști prețul de achiziție al noilor substanțe”, spune consultantul Adrian Bența.

Nevoia de acțiune inițiată de UE are la bază crearea unui lanț alimentar care funcționează pentru trei actori: pentru consumatori, producători, dar și pentru mediu. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat, în a doua jumătate a lunii mai, două mari strategii, pentru care alocă un buget de 20 de miliarde de euro, una care vizează biodiversitatea și una care ar trebui să apropie producătorii de consumatori.

Strategia „De la fermă la consumator” are în vedere menținerea unui lanț alimentar durabil și ecologic, prin consolidarea relațiilor dintre producători și consumatori. Ca parte a Pactului Verde European, inițiativa își propune să contribuie la redresarea economică și la implementarea unor practici durabile pentru sectorul agricol. La nivel de implementare, acest lucru presupune reducerea cu cel puțin 20% a îngrășămintelor utilizate, precum și o reducere cu 50% a pesticidelor, până în 2023, arată documentul elaborat de UE. Astfel, în perioada de producție la ferme, se va limita la jumătate utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizanților și a pesticidelor de sinteză.

Cele mai recente date disponibile la Eurostat arată că România avea 12,5 milioane de hectare de teren agricol în 2016, ceea ce înseamnă că Bruxelles-ul vrea ca peste 3 milioane de hectare din suprafața agricolă a României să fie utilizat pentru cultivarea produselor ecologice.

România, penultima din UE la agricultura bio

Mai multe state din blocul european au făcut deja primii pași spre construirea unui lanț alimentar sănătos. În Vest, francezii, au implementat un proiect care prevede ca cel puțin jumătate din produsele care ajung la copiii din școlile publice franceze să fie bio. Inițiativa din Franța are la bază un program amplu de educație prin care populația este informată cu privire la beneficiile tranziției către un astfel de sistem alimentar.

„Este o strategie bună și foarte utlilă, chiar binevenită care nu prea s-a promovat în România, deși la nivel european există de mai mulți ani, în state precum Italia, Franța, Spania sau Elveția”, explică Lucian Cuibus, unul din liderii organizației Slow Food Cluj Transilvania.

În plan local, aplicabilitatea acestei politici agricole comune rămâne, deocamdată, dificil de estimat. În 2018, doar 2,4% din suprafața agricolă a României era reprezentată de culturi ecologice, acesta fiind unul dintre cele mai reduse procente de teren dedicat cultivării produselor bio din UE, potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat.

La acest capitol excelează state precum Austria (24,1%), Estonia (20,6%), Suedia (20,3%) și Italia (un procent estimat la 15,2%), în timp ce România și Malta se regăsesc la coada clasamentului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate