DUMINICA Izgonirii lui Adam din Rai și Lăsata secului de Paşti. De ce este bine să-ţi ceri iertare în ASTĂZI. Tradiții

Lăsatul secului pentru Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști se ţine duminică. Este ultima zi înainte de această perioadă, în care se mai poate mânca „de dulce”. Se mai numește și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, când se lasă sec de ouă, pește și lactate sau Duminica Iertării.

Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de unul dintre cele patru posturi mari de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Postul Paştelui este chiar cel mai aspru post pentru creștini și durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post.

Vezi și Când începe POSTUL PAȘTELUI 2020. Duminică: Lăsata Secului de brânză. Zile de post și perioadele în care nu se fac nunți

Praznicul de duminică este însoțit de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

Ritualul halviţei

În foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halviței. În cadrul acestei ceremonii participă și copiii și adolescenții. Se obișnuieste ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participă la aceasta tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

Ritualul de „Legare a grânelor”

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru ca păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor. De asemenea, tradiţia trebuie urmată întocmai, aşa cum a fost lăsată din moşi-strămoşi: în acea zi, când se practică acest ritual, nimeni din gospodăria respectivă nu trebuie să pună mâna pe cereale şi nici să le dea păsărilor şi animalelor să mănânce. Se spune că, dacă se încalcă tradiţia, recolta va fi distrusă pe câmp de păsări şi de dăunători. Ritualul se încheie abia seara, când gospodina iese în curte ţinând în mână mai multe feluri de grăunţe. Cu ochii închişi, aceasta aruncă acele grăunţe păsărilor din ogradă şi spune: ”Cum eu nu văd acuma nimic, aşa să nu vadă nici păsările holda mea”.

Vergelul, o petrecere cu strigături satirice

În această zi, la sate, se desfăşoară vergelul sau refenelele, un ceremonial al Mascaţilor, care are loc la asfinţitul soarelui şi se referă şi se referă la un schimb de replici şi de strigături satirice (refenele) între fetele bătrâne şi feciorii ”tomnatici” care au rămas necăsătoriţi.

Focurile purificatoare

În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe înserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiției, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutând totodată și la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că prin savârşirea acestui ritual se asigură și perpetuarea renașterii la viață.

Plăcinte pentru soacre

În regiunea Munteniei, nurorile obişnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru ca relațiile lor să rămână „dulci” și în timpul Postului Mare.

Şapte sticle cu lapte pentru copiii săraci

Nu în ultimul rând, se mai practică și obiceiul ca mulți credincioși să ofere copiilor nevoiași câte șapte sticle cu lapte, simbolizând cele șapte săptămâni ale postului. Se crede că această tradiție va aduce hrană mai bună copiilor nevoiași pe parcursul Postului Paștelui.

Evanghelia duminicii Izgonirii lui Adam din Rai

”Zis-a Domnul: Dacă veţi ierta oamenilor greşelile lor, va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va va ierta greşelile voastre. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi întunecă feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală. Ca să nu te arăţi oamenilor că postesti, ci Tatălui tau, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură, ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta”. (Matei 6, 14-21)

Evanghelia acestei Duminici, a Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lăsatului sec de brânză, este o lumină pentru sufletul nostru în toată perioada Postului Sfintelor Paști în care intrăm acum. Duminica aceasta are o importanță majoră, deoarece îndată după ea începe o perioada lungă de urcuş duhovnicesc interior spre Înviere.

Duminică, există rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscută sub denumirea de “Duminica iertării”.

POSTUL PAȘTELUI 2020

Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Anul acesta, Postul Paştelui începe în 2 martie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 19 aprilie, potrivit calendarului ortodox. În această perioadă nu se fac nunți. Conform calendarului ortodox, pe 1 martie are loc Lăsatul secului în Postul Mare.

Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Aşa cum bine se ştie, postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

În 2020, Paștele Ortodox va fi sărbătorit pe 19 aprilie și cu o săptămână mai devreme, pe 12 aprilie, pentru romano-catolici. Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 12 aprilie, iar de către catolici în 5 aprilie.

Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Postul Sfintelor Paști în acest an va fi în perioada 2 martie – 18 aprilie.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie 2020), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie 2020) și duminicile din post. Anul acesta, dezlegare la ulei și vin este și în 11 aprilie (sâmbăta lui Lazăr)

De BunaVestire (25 martie și de Florii (12 aprilie) este dezlegare la pește.