Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ECHINOCŢIUL de primăvară 2017: Moment de armonie și echilibru. Tradiţii şi obiceiuri din luna martie


Publicat

meteo, soareDupă „Mărțișor”, „Babe” și „Moşi”, după „zăpada mieilor”, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. Se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.

Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară, conform astro-urseanu.ro

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

În 2017, Echinocţiul de primăvară este pe 20 martie, la ora 12.29.

Obiceiuri, tradiţii

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primăvară spun că orice forma de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar.

Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanţa sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaş de cult în grotă, se vor fi adus desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totuşi, după convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transmutaţie, chiar dacă s-au păstrat în subconştientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii.

Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Vezi şi POSTUL PAŞTELUI 2017. Semnificaţii pentru credincioşi, obiceiuri şi perioadele cu dezlegare la peşte

Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

Ehinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice evenimentul marca reîntoarcerea la belşug – adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.

În cultură amerindiană se ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer şi Pământ.

În fiecare an, în această zi sanctuarul de la Teotihuacan din Mexic este luat cu asalt de sute de turişti dornici să celebreze echinocţiul de primăvară.

Chinezii credeau că în ziua în care cade echinocţiul de primăvară ouăle (simboluri ale fertilităţii) pot să stea în echilibru, deoarece gravitaţia este egală în toate părţile. Ştiinţa a arătat că acest lucru nu este adevărat.

Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Luna martie

Numele lunii martie vine din latinescul „martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter și al Junonei, fiind una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului și al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ”Elaphebolion”.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se ”retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă și mobilă, în special Mucenicii sau Sfinții, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi și de o mare frumusețe.

Tradiția populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paște, și în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde și poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.

Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, și de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfințit, scăpătatul Soarelui.

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m și apune la ora 18 h 04 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 6 h 00 m și apune la ora 18 h 41 m.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peștilor și sfârșește în semnul Berbecului.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peștilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 26 martie, ora 3.00 devine ora 4.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29).

Citeşte şi ORA de VARĂ 2017: Când vor fi date ceasurile cu o oră înainte şi care va fi cea mai scurtă zi din an. Motivaţia acestei practici

surse: realitatea.net, romaniatv.net



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Transport gratuit la școală pentru elevii din învățământul primar, de anul viitor. Proiect adoptat la Camera Deputaților

Publicat

elevi

Elevii din învăţământul primar vor putea beneficia de transport specializat de la/până la unitatea de învăţământ, cheltuielile fiind asigurate din bugetul de stat, prin transfer, către unităţile administrativ-teritoriale.

Proiectul care completează Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011 a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților, în calitate de prim for sesizat, cu 277 de voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi 17 abţineri. Trei deputaţi nu au votat.

„În municipii şi oraşe, elevii din învăţământul primar care frecventează cursurile unei unităţi de învăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate pot beneficia de transport specializat de tipul curse şcolare, pentru transportul de la/până la unitatea de învăţământ.

Acoperirea cheltuielilor pentru transportul specializat se asigura din bugetul de stat, prin transfer, către unităţile administrativ-teritoriale”, prevede un amendament la proiect care aparţine deputaţilor Natalia-Elena Intotero (PSD) şi Szabo Odon (UDMR).

Prevederile vor intra în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar 2022 – 2023.

Proiectul urmează să fie supus dezbaterii Senatului.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Incendiu de vegetație la Șeușa, comuna Ciugud. Câțiva oameni din sat au ieșit să stingă focul

Publicat

Un puternic incendiu de vegetație a izbucnit miercuri seară, în jurul orei 22:30, la Șeușa, comuna Ciugud. 

Iarba uscată și tufele de pe un deal din apropierea satului, au luat foc pe o zonă extinsă. 

Câțiva oameni din localitate au ieșit afară, încercând să stingă incendiul. Flăcările sunt departe de zona locuită a satului, nefiind pericol ca focul să ajungă la case.

Foto: Cititor Alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

România, în top 10 mondial la creșterea și penetrarea plăților cu telefonul mobil. ”Este ușor, nu mai avem nevoie de parole”

Publicat

Românii au devenit tot mai interesați să plătească la magazine cu telefonul mobil, cu ceasul sau brățările. Astfel, România a ajuns în top 10 mondial la creșterea și penetrarea plăților cu telefonul mobil.

Anunțul a fost făcut de Cătălin Crețu managerul general al Visa Europe pentru Romania, Croatia, Slovenia și Malta, la DCNews unde a vorbit despre alternativele plăților cu cardul: plățile cu telefonul, ceasul sau brățările.

„Am vorbit până acum despre plata cu cardul, dar foarte interesant e saltul făcut de plățile cu telefonul mobil, cu ceasuri, cu brățări. Anul trecut, în România, creșterea plăților cu mobilul era de 10% de la lună la lună.

Deja, și aici, România e în top 10 mondial pentru creșterea și penetrarea plăților cu telefonul mobil.

Am intrat în utilizarea amprentei sau a recunoașterii cu ajutorul irisului, deci odată ce începem să utilizăm telefonul mobil e mult mai ușor, nu mai avem nevoie de parole.

E mult mai ușor, nu mai trebuie să luăm portofelul.

Luăm doar telefonul mobil sau, când ieșim la alergat, putem plăti cu anumite ceasuri unde dorim. Rețeaua de comercianți, de terminale, este eminamente contactless, peste 90 – 95%.

Anul acesta credem că vom termina cu aproape de 100% din terminalele POS care vor accepta plățile contactless.

Practic, fenomenul este de noua normalitate”, a declarat Cătălin Crețu

Schimbări majore în comerțul online

Segmentul online a beneficiat masiv, mai ales magazinele de amenajare a locuinței, magazinele alimentare și bineînțeles magazinele pentru haine și accesorii.

Știm foarte bine că schimbarea a venit nu doar din partea deținătorilor de carduri, dar a venit și din partea comercianților. Mulți dintre ei, pentru a supraviețui, au deschis și comerțul online, și vânzările online.

Alții, efectiv au fost puși pe hartă. Gândiți-vă că înaintea acestei perioade, care era prezența sau vizibilitatea firmelor de livrare la domiciliu? Foarte redusă. În această perioadă efectiv au crescut exponențial.

Sau dacă ne gândim la aceste firme noi care activează în zona de mobilitate urbană. Este un concept nou și poate puțin metaforic pentru toate firmele acelea care au distribuit scuterele electrice în țară, prin orașele mari.

Înainte foarte puțină lume le folosea. Iată că odată cu restricțiile acestea, din ce în ce mai mulți oameni au apelat, și-au înregistrat cardurile, și au început să facă aceste tranzacții fără să simtă efectiv. „, a declarat Cătălin Crețu

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Mai puțin de jumătate dintre bolnavi au anticorpi, la șase luni de la trecerea prin COVID. Studiu

Publicat

Mai puțin de jumătate dintre cei care au trecut prin infecția SARS-CoV-2 mai prezintă anticorpi la 180 de zile de la vindecare, arată un studiu. 44% dintre persoanele care au trecut prin infecție au continuat să prezinte simptome post-vindecare.

Studiul făcut de Regina Maria, demarat în august 2020, în București și Cluj, s-a bazat pe folosirea testului de anticorpi IgG anti-Nucleocapsidă – anticorpii specifici bolii.

În timp ce faza I a studiului a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR, faza a II-a examinează gradul de protecție după o perioadă de timp mai mare, de 180 de zile de la depășirea fazei acute a bolii.

În faza II a studiului au fost testați doar pacienții care aveau un răspuns imun detectabil la prima testare, pentru a observa evoluția în timp a anticorpilor post COVID.

Studiul arată că, la jumătate de an, foștii pacienți sunt și mai puțin protejați: doar 47% au mai prezentat anticorpi detectabili.

Anterior, faza I evidențiase anticorpi la 79% dintre persoane, la mai puțin de 3 luni de la testarea RT-PCR pozitivă. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între femei și bărbați.

Studiul a remarcat că 17% dintre cei vindecați, care au realizat un test RT-PCR după faza acută a bolii, au prezentat rezultate pozitive. Un singur pacient a înregistrat un test RT-PCR pozitiv în contextul apariției de noi simptome sugestive COVID-19. Cazuistica internațională cuprinde puține descrieri care să indice faptul că, în astfel de cazuri, este vorba despre o reinfectare, limitarea certificării acestora fiind impusă de necesitatea secvențierii suplimentare și a integrării într-un context epidemiologic bine documentat.

„Deși azi știm mult mai multe despre acest virus și afectarea pe care o poate produce, studiile sunt în continuă desfășurare și metodele de protejare eficientă sunt permanent testate. Impactul imediat al acestor concluzii se răsfrânge asupra protecției suplimentare pe care trebuie să o oferim cadrelor medicale implicate în tratarea pacienților COVID-19 și expuse riscului infectării recurente, dar și a societății per ansamblu”, declară dr. Teodora Ionescu, medic specialist epidemiolog.

Simptome persistente după vindecare

44% dintre persoanele din studiu au prezentat simptome post vindecare, dintre care cele mai frecvente au fost: tuse, oboseală, lipsa gustului, lipsa mirosului, dificultăți respiratorii, căderea părului, dureri musculare sau insomnii. Un studiu The Lancet Psychiatry lansat recent anunța sechele neurologice și psihiatrice cu o incidență de 34% a pacienților care au avut COVID-19, în primele 6 luni de la vindecare. Alte studii internaționale confirmă persistența simptomelor post vindecare, în diferite grade de afectare și necesități de reinternare.

59% dintre pacienții cu rezultat de anticorpi detectabili la 180 de zile de la vindecare nu au prezentat simptomatologie persistentă după ieșirea din izolare. Așadar, persistența simptomelor post-COVID nu pare să se coreleze cu persistența anticorpilor IgG detectabili.

Numeroase alte studii internaționale au arătat că, după vindecare, pacienții nu mai sunt contagioși, în ciuda unei eventuale persistențe a unor teste RT-PCR pozitive. Excepțiile se înscriu în categoria unor situații specifice, de pacienți imunodependenți sau cu forme severe de boală.

Vaccinare sau imunitate dobândită natural?

Diferitele mutații are virusului implică reluarea epuizantă a cercetărilor de fiecare dată, pacienții vindecați se pot reinfecta, iar populația continuă să fie la risc, guvernele impunând gradual noi măsuri de protecție.

Cel mai mare studiu desfășurat până acum referitor la riscul de reinfectare, derulat în Danemarca, a arătat că, deși infecția inițială era asociată cu un grad general de protecție la reinfectare de 80%, pe segmentul de vârstă de peste 65 de ani, această protecție a fost revizuită dramatic la 47%.

Studiul imunității post-vaccinare demarat de Regina Maria, încă în derulare, evidențiază rezultate promițătoare: 80% dintre persoanele care au trecut prin infecție și ulterior s-au vaccinat au prezentat valori ridicate ale anticorpilor protectori. De asemenea, persoanele cu vârsta peste 50 de ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au prezentat un titru mediu al anticorpilor dobândiți post-vaccinare semnificativ mai mare decât cel al persoanelor care nu au trecut prin boală.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate