Echinocțiul de toamnă: Luni, ziua va fi egală cu noaptea și va descrește până la solstițiul de iarnă. Tradiții și superstiții

Echinocţiul de toamnă din acest an este pe 23 septembrie, la ora 10.50 ți marchează începutul toamnei astronomice. La echinocțiul de toamnă Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele două puncte în care ecliptică intersectează ecuatorul ceresc. Că urmare, ziua va fi egală cu noaptea și va descrește până la solstițiul de iarnă. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până în decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinocţiul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, de la 21 decembrie.

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

Aflându-se în dreptul ecuatorului ceresc,  Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții sunt în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primăvară.

Tradiții și superstiții  pentru 23 septembrie

La țară, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor. legumele și fructele din recoltă se duc la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că acestea  capătă puteri tămăduitoare.

Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarna trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.

 Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.

Alte fenomene astronomice în anul 2019

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionide (ZHR = 20);

27 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonide (ZHR = 15);

24 noiembrie – Planetele Venus şi Jupier în conjuncţie (seara);

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120);

22 decembrie – Solstiţiul de iarnă.