Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FLORIILE, cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele. Ce semnificație are la români


Publicat

florii

Ortodocşii prăznuiesc în 12 aprilie,  Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori.

VEZI: MESAJE de FLORII 2020: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru MEDIAFAX, părintele Constantin Stoica.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Sâmbăta din ajunul sărbătorii este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletele celor decedaţi, încheindu-se acum Sărindarele, adică pomenirea morţilor făcută în fiecare sâmbătă din Postul Mare.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.

În fiecare an de Florii se fac procesiuni, acestea rememorând intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, după ce cu o zi înainte îl înviase pe Lazăr din morţi. Mulţimea era atât de uimită de minune, încât era convinsă că a venit vremea regelui prevestit de profeţi. „Osana!”, îi strigau pruncii, iar oamenii toţi adunaţi pe drum aşterneau în faţa Domnului hainele lor şi veneau să-L întâmpine cu ramuri de finic. Blând şi smerit, Iisus a intrat în cetate pe mânzul asinei. Acum, peste veacuri, pelerinii refac, pe jos, drumul triumfal, cu tristeţea care premerge Patimile Domnului, dar şi cu bucuria care prevesteşte Învierea Sa, mai spune părintele Stoica.

În prescripţiile iudaice se arăta că fiecare evreu trebuie să meargă măcar o dată pe an la Templul din Ierusalim, pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. Venirea lui Iisus cu o săptămână înainte de patimile sale şi de Învierea sa din morţi au fost profeţite cu mai bine de patru sute de ani înainte de sfântul proroc Zaharia, prin cuvintele „Bucură-te foarte fiica Sionului, veseleşte-te fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine drept şi biruitor, smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei”.

La început, Duminica Stâlpărilor a fost ţinută numai de comunitatea creştină din Ierusalim. Având un caracter local, nefiind cunoscută şi de alte biserici, sărbătoarea nu figurează în rândul celorlalte enumerate în „Constituţiile Apostolice”-document elaborat spre sfârşitul secolului al IV-lea. Este menţionată însă de Sfântul Ioan Gură de Aur (407), de Sfântul Epifanie de Salamina (403), de Sfântul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la această sărbătoare, precum şi de pelerina spaniolă, Egeria, care o descrie în jurnalul său de călătorie la Locurile Sfinte.

Din Ierusalim, sărbătoarea Duminicii Stâlpărilor a trecut mai întâi în Egipt, apoi în Siria şi în Asia Mică. În secolul al V-lea era celebrată deja în capitala imperiului, Constantinopol, când împăratul şi curtea sa participau la procesiunea solemnă ce avea loc în Duminica Intrării în Ierusalim. Cu acest prilej, mulţimea credincioşilor purta atât ramuri de finic, cât şi de măslin şi de liliac. Pe tot parcursul procesiunii care se desfăşura pe străzile oraşului, credincioşii intonau frumoase cântări compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul. Obiceiul ca însuşi conducătorul să participe la procesiunea din Duminica Floriilor a fost urmat şi de curţile domneşti din Ţările Române.

În timpul secolelor al VI-lea şi al VII-lea, sărbătoarea se răspândeşte şi în Occident, fiind menţionată de Isidor de Sevilia (636). Tot în această perioadă, se introduce şi binecuvântarea ramurilor de finic, aduse de credincioşi la biserică, iar procesiunea se mută dimineaţa.

Intrarea lui Iisus în Ierusalim este relatată de toţi cei patru evanghelişti, Ioan, Luca Matei şi Marcu. Noul Testament relatează faptul că apostolii au întins hainele lor pe asin, pe ele şezând Mântuitorul în timpul acestei procesiuni. Acest gest a fost interpretat de Sfinţii Părinţi ca fiind mărturisirea faptului că învăţătura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pământ. Hainele Sfinţilor Apostoli simbolizează noua haină pe care o îmbracă oamenii, haina Sfântului Botez.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrând în oraş călare pe un măgar fiind întâlnite frecvent în pictură.

Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.

În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post. Tot în sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numită „Lazăriţa”, se îmbraca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor unde erau primite. Lazăriţa se plimba cu paşi domoli, înainte şi înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazar sau „Lazărica”:plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunză, moartea neaşteptată prin căderea din copac, căutarea şi găsirea trupului neînsufleţit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc şi aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.

În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.

De asemenea, exista şi obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

De Florii, arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.

VEZI: URĂRI DE PAŞTE 2019 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

sursa: descopera.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Ioan Lazăr – ALDE Alba a votat pentru schimbul de generații la Primăria Alba Iulia și revitalizarea satului românesc

Publicat

Ioan Lazăr, președintele ALDE Alba și candidantul formațiunii politice pentru șefia Consiliului Județean Alba, a votat duminică pentru schimbarea de generații la Primăria Alba Iulia, iar la Consiliul Județean Alba, în  speranța că satul tradițional românesc va fi revitalizat. 

Fiul președinteului ALDE Alba, Bogdan Lazăr este candidatul din partea formațiunii politice pentru Primăria Alba Iulia.

Am votat îm primul rând pentru o schimbare de generații la Municipiul Alba Iulia, iar la Consiliul Județean pentru revitalizarea satului românesc”, a declarat Ioan Lazăr la ieșirea de la urne.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO Beniamin Todosiu, USR Alba: „Am votat pentru educație de calitate și dezvoltare economică”

Publicat

Președintele USR Alba, Beniamin Todosiu, a votat duminică, împreună cu soția, la Școala Gimnazială Avram Iancu. 

„Am votat, astăzi, cu încredere și speranță. Am votat cu responsabilitate gândindu-mă la băiețelul meu și la toți copiii din Alba, care îmi doresc să crească într-un județ prosper.

Am votat cu sufletul curat și cu gândul la un viitor mai bun pentru fiecare locuitor al județului Alba.

Am votat pentru educație de calitate, dezvoltare economică, măsuri serioase pentru oprirea depopulării grave din zona rurală a județului Alba.

Am votat pentru viziune, transparență, cheltuirea corectă a banilor publici și respect pentru tine, cetățeanul”, a transmis Beniamin Todosiu.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Momente dramatice pe Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia. Un bărbat s-a prăbușit pe stradă. Se încearcă resuscitarea

Publicat

Momente dramatice pe Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia. Un bărbat și-a pierdut cunoștința și a căzut pe stradă, duminică dimineață.

Potritiv unor martori oculari, acesta ar fi fost descoperit de o polițistă care a anuțat incidentul prin stație apoi a fost transmis spre  serviciu 112. Imediat, la fața locului a sosit o ambulanță SMURD și mai mulți polițiști.

Potrivit reprezentanților ISU Alba, bărbatul se află în stop cardio-respirator și se încearcă resuscitarea lui.

Potrivit reprezentanților ISU Alba, bărbatul ar fi avut probleme medicale.

UPDATE: Surse aflate la fața locului au declarat că bărbatul a decedat, iar medicii au părăsit locul incidentului.

La fața locului au sosit criminaliștii.

Știre în actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ALEGERI locale 2020: PREZENȚA la vot în ALBA, ora 11.00 – 11,19%. Aproape 200 de alegători au votat deja cu urna mobilă

Publicat

 Peste 11% dintre alegători au mers la vot, până la ora 11.00, în județul Alba. Prezența la vot este ușor mai mică față de acum 4 ani (11,34%), la aceeași oră de referință.

Secțiile de vot s-au deschis de la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00.

În judeţul Alba, sunt 310.563 cetăţeni cu drept de vot, care au acces la 439 de secţii de votare organizate în localităţi, potrivit potrivit prezenta.roaep.ro. Aproximativ 62.000 dintre ei sunt din Alba Iulia, care are 50 de secţii de votare.

Vezi VOT ALEGERI locale 2020. TOT ce trebuie să ştii despre scrutinul de ASTĂZI, pentru alegerea primarilor şi consilierilor

La ora 11.00, prezența la vot era de 11,19% (față de 11,34% în 2016). Au votat 34.754 de alegători în Alba (32.552 pe liste permanente, 2.013 pe liste suplimentare, 189 cu urna mobilă).

Prezența la vot pe orașe și municipii – județul Alba (ora de referință 11.00):

Alba Iulia – 8,66%

Aiud – 8,14%

Sebeș – 9,03%

Blaj – 9,33%

Ocna Mureș – 7,87%

Cugir – 9,92%

Câmpeni – 18,17%

Abrud – 12,6%

Baia de Arieș – 11,07%

Teiuș – 13,31%

Zlatna – 12,62%

La ora 10.00, prezența la vot era de 7,28% (față de 7,48% în 2016). În mediul urban, au fost la urne 11.667 de locuitori, iar în mediul rural – 10.954. În total, în județ, au votat 22.621 alegători (20.935 pe liste permanente, 1.676 pe liste suplimentare, 10 cu urna mobilă).

La ora 9.00, prezența la vot era de 3,94% (3,96% în 2016). Au votat 12.263 persoane din care, 10.912 alegători pe liste permanente/complementare, 1.350 pe liste suplimentare, o persoană cu urna mobilă. În mediul urban au votat 6.425 alegători, în cel rural, 5.838.

Până la ora 8.00, votaseră 5.737 de alegători (3.033 urban / 2.704 rural), din care 4.799 înscriși pe liste permanente și complementare și 938 pe liste suplimentare. Prezența la vot era de 1,84%, mai mare ca acum 4 ani (1,78% în 2016).

În jurul orei 8.40, prezența la vot era de 3,20%.

Spre deosebire de alte scrutine la care alegătorii pot vota şi în altă localitate decât de cea de domiciliu, la alegerile locale, se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa.

Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.

Vedeți AICI secția de vot la care sunteți arondați.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român.

Alegătorii vor primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

Cetăţenii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După aplicarea ştampilei de vot, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară. Cele patru buletine de vot astfel îndoite se introduc în urne.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Ce se votează la alegerile locale din 2020

Consiliile locale, consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene se aleg direct, prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, fiind declarat câştigător acel candidat care a obţinut majoritatea simplă a voturilor din circumscripţia electorală locală (cel mai mare număr de voturi dintre toţi competitorii electorali), fără să se mai organizeze un al doilea tur de scrutin.

Viceprimarii, precum şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile judeţene

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.

Comparativ, la alegerile locale din 2016 prezența la vot în județul Alba era următoarea:

– ora 8.00, 5.640 de alegători votaseră deja. Prezenţa la vot era de 1,78%

– ora 9.00, 12.529 de alegători – la urne, în judeţul Alba. Prezenţa la vot era de 3,96%

– ora 10.00, 23.685 de persoane din Alba la secţiile de vot; prezenţa la vot era de 7,48%

– ora 11.00, 35.894 (11,34%) dintre cetăţenii cu drept de vot din judeţul Alba se prezentaseră la urne

– ora 12.02, 50.044 de cetăţeni din judeţul Alba era înregistraţi că au votat; reprezentau 15,82% dintre alegătorii cu drept de vot. 48.116 dintre ei pe listele permanente

– ora 13.00 – votaseră 66.724 de alegători în judeţul Alba. Prezenţa la vot, 21,09%. La nivel naţional, erau 3.874.875 alegători înregistraţi că au votat (21%)

– ora 14.00 – votaseră 80.379 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 25,41%, în judeţul Alba şi 24,84% la nivel naţional

– ora 15.08 – votaseră 94.056 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 29,74% în Alba, 28,82% la nivel naţional

– ora 16.00 – votaseră 104.325 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 32,98% în Alba, 33,1% la nivel naţional

– ora 17.00 – votaseră 117.066 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 37,01% în Alba, 35,34% la nivel naţional (6.475.118 alegători la urne)

– ora 18.00 – votaseră 132.206 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 41,8% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 39,17% (7.177.770 alegători la urne)

– ora 19.00 – votaseră 147.913 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 46,76% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 42,93%

– ora 20.00 – votaseră 160.663 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 50,79% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 46,24%

– ora 21.00 – votaseră 168.780 de cetăţeni din Alba, din 315.280 pe liste. Prezenţa la vot, 53,21% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 48,27%.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate