Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FLORIILE, cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele. Ce semnificație are la români


Publicat

florii

Ortodocşii prăznuiesc în 12 aprilie,  Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori.

VEZI: MESAJE de FLORII 2021: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru MEDIAFAX, părintele Constantin Stoica.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Sâmbăta din ajunul sărbătorii este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletele celor decedaţi, încheindu-se acum Sărindarele, adică pomenirea morţilor făcută în fiecare sâmbătă din Postul Mare.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.

În fiecare an de Florii se fac procesiuni, acestea rememorând intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, după ce cu o zi înainte îl înviase pe Lazăr din morţi. Mulţimea era atât de uimită de minune, încât era convinsă că a venit vremea regelui prevestit de profeţi. „Osana!”, îi strigau pruncii, iar oamenii toţi adunaţi pe drum aşterneau în faţa Domnului hainele lor şi veneau să-L întâmpine cu ramuri de finic. Blând şi smerit, Iisus a intrat în cetate pe mânzul asinei. Acum, peste veacuri, pelerinii refac, pe jos, drumul triumfal, cu tristeţea care premerge Patimile Domnului, dar şi cu bucuria care prevesteşte Învierea Sa, mai spune părintele Stoica.

În prescripţiile iudaice se arăta că fiecare evreu trebuie să meargă măcar o dată pe an la Templul din Ierusalim, pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. Venirea lui Iisus cu o săptămână înainte de patimile sale şi de Învierea sa din morţi au fost profeţite cu mai bine de patru sute de ani înainte de sfântul proroc Zaharia, prin cuvintele „Bucură-te foarte fiica Sionului, veseleşte-te fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine drept şi biruitor, smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei”.

La început, Duminica Stâlpărilor a fost ţinută numai de comunitatea creştină din Ierusalim. Având un caracter local, nefiind cunoscută şi de alte biserici, sărbătoarea nu figurează în rândul celorlalte enumerate în „Constituţiile Apostolice”-document elaborat spre sfârşitul secolului al IV-lea. Este menţionată însă de Sfântul Ioan Gură de Aur (407), de Sfântul Epifanie de Salamina (403), de Sfântul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la această sărbătoare, precum şi de pelerina spaniolă, Egeria, care o descrie în jurnalul său de călătorie la Locurile Sfinte.

Din Ierusalim, sărbătoarea Duminicii Stâlpărilor a trecut mai întâi în Egipt, apoi în Siria şi în Asia Mică. În secolul al V-lea era celebrată deja în capitala imperiului, Constantinopol, când împăratul şi curtea sa participau la procesiunea solemnă ce avea loc în Duminica Intrării în Ierusalim. Cu acest prilej, mulţimea credincioşilor purta atât ramuri de finic, cât şi de măslin şi de liliac. Pe tot parcursul procesiunii care se desfăşura pe străzile oraşului, credincioşii intonau frumoase cântări compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul. Obiceiul ca însuşi conducătorul să participe la procesiunea din Duminica Floriilor a fost urmat şi de curţile domneşti din Ţările Române.

În timpul secolelor al VI-lea şi al VII-lea, sărbătoarea se răspândeşte şi în Occident, fiind menţionată de Isidor de Sevilia (636). Tot în această perioadă, se introduce şi binecuvântarea ramurilor de finic, aduse de credincioşi la biserică, iar procesiunea se mută dimineaţa.

Intrarea lui Iisus în Ierusalim este relatată de toţi cei patru evanghelişti, Ioan, Luca Matei şi Marcu. Noul Testament relatează faptul că apostolii au întins hainele lor pe asin, pe ele şezând Mântuitorul în timpul acestei procesiuni. Acest gest a fost interpretat de Sfinţii Părinţi ca fiind mărturisirea faptului că învăţătura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pământ. Hainele Sfinţilor Apostoli simbolizează noua haină pe care o îmbracă oamenii, haina Sfântului Botez.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrând în oraş călare pe un măgar fiind întâlnite frecvent în pictură.

Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.

În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post. Tot în sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numită „Lazăriţa”, se îmbraca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor unde erau primite. Lazăriţa se plimba cu paşi domoli, înainte şi înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazar sau „Lazărica”:plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunză, moartea neaşteptată prin căderea din copac, căutarea şi găsirea trupului neînsufleţit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc şi aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.

În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.

De asemenea, exista şi obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

De Florii, arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.

VEZI: URĂRI DE PAŞTE 2021 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

sursa: descopera.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Asfaltări la preț umflat într-o comuna din Alba. Fostul primar și trei angajați trimiși în judecată

Publicat

Fostul primar al comunei Meteș, alături de alți trei angajați au fost dați în judecată de actuala conducere a primăriei pentru recuperarea unei sume mari de bani. 

Mai exact este vorba despre peste 160.000 de lei, bani, care au fost dați de primărie pentru o asfaltare făcută în Lunca Ampoiței, în anul 2013, a explicat pentru alba24.ro, primarul Daniel Sânzâiana. 

Atunci, fostul primar, Traian Nicolae, alături de alți trei angajați ai primăriei cu funcții de decizie, Nicoale Hărăguș, Nicoleta Hărăguș și Paraschiva Gavrilă, ar fi calculat prețul total al lucrării la un indice greșit.

Adică, potrivit actualului primar, Daniel Sânzâiană, aceștia au plătit mai mult pentru asfaltare. Problema a fost descoperită în 2014 de către Curtea de Conturi, iar de atunci s-au desfășurat mai multe procese pe diferite instanțe de judecată.

Acum, Primăria Meteș i-a acționat în instanță pe cei patru și cere ca aceștia să plătească 160.615,52 lei, din care jumătate din sumă este valoarea lucrării, iar restul sumei reprezintă penalități.

Momentan, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba, în data de 3 decembrie, însă nu a primit un prim termen de judecată.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

O nouă materie pentru elevii din ciclurile primare și gimnaziale din anul școlar viitor. Legea, la vot final în Parlament

Publicat

O nouă materie ar putea fi introdusă, începând din anul școlar 2022-2023, în școlile din țară. Este vorba despre educația pentru mediu, o disciplină ce ar urma să fie predată elevilor din ciclurile primare și gimnaziale.

Un proiect de lege în acest sens este în dezbateri la Senat și va ajunge în curând la vot final. Inițiatorii actului normativ susțin că este recomandat ca educația pentru mediu să fie studiată încă din clasele primare ”întrucât la această vârstă copiii percep mediul mai mult instinctiv, natural, urmând ca în celelalte cicluri școlare să compartimenteze informațiile pe teme, să identifice probleme și soluții”.

Dacă va fi aprobat, proiectul va modifica din nou Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin introducerea în curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial a competențelor de mediu.

Noi materii deja introduse pentru anul școlar 2022-2023

Reamintim că începând cu anul școlar 2022-2023 au fost deja introduse două noi materii: Educație Financiară și Educație Juridică. Vor fi predate în cadrul orei de Antreprenoriat, pe care elevii o aveau deja cuprinsă în programa școlară.

Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului:

– competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;

– competențe de comunicare în limbi străine;

– competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;

– competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;

– competențe sociale și civice;

– competențe antreprenoriale, financiare și juridice

– competențe de sensibilizare și de expresie culturală;

– competența de a învăța să înveți.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Copiii din patru școli din Alba vor primi o masă caldă pe zi sau un pachet alimentar. Proiectul, aprobat de Camera Deputaților

Publicat

Peste 1.100 de elevi din Alba vor primi, în anul școlar 2021 – 2022, un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi, în limita unei valori de 10 lei/zi/beneficiar, cu TVA inclus.

Este vorba despre copiii din patru unități de învățământ din județ, aflate în comunele Bucerdea Grânoasă, Unirea, Roșia Montană și Cetatea de Baltă. 

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2021 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect, informează Agerpres. Mai departe, legea merge spre promulgare la Cotroceni.

„Programul urmăreşte să asigure premisele accesului egal şi nediscriminatoriu la educaţie al tuturor copiilor, indiferent de mediul rezidenţial de apartenenţă sau de situaţia socio-economică. (…) În anul şcolar 2021-2022, în perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 10 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, se arată în proiect.

Acesta mai prevede că, pe durata de implementare a programului, personalul necesar poate fi suplimentat, la solicitarea unităţilor-pilot, prin angajare, prin detaşare sau delegare din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificarea corespunzătoare a fişei postului.

Produsele care intră în componenţa pachetului alimentar/mesei calde trebuie să fie produse locale şi de sezon, provenite de la producătorii şi procesatorii locali, pe lanţul scurt de aprovizionare, se specifică în proiect.

Unităţile şcolare care participă la proiect au fost selectate de Ministerul Educaţiei.

Lista unităților din Alba în care se implementează programul – pilot de acordare a unui suport alimentar în anul școlar 2021 – 2022

– comuna Bucerdea Grânoasă – Școala Gimnazială „Ioan Maiorescu” – 257 beneficiari din care 161 preșcolari și elevi învățământ primar

– comuna Unirea – Școala Gimnazială „Avram Iancu” – 417 beneficiari din care 273 preșcolari și elevi învățământ primar

– comuna Roșia Montană – Școala Gimnazială „Simion Balint” Roșia Montană – 241 beneficiari din care 157 preșcolari și elevi învățământ primar

– comuna Cetatea de Baltă – Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Cetatea de Baltă – 246 de beneficiari din care 164 preșcolari și elevi învățământ primar

Total beneficiari: 1.161, din care 761 preșcolari și elevi învățământ primar

Suma alocată pe semestrul I, anul școlar 2021-2022: 776.000 lei

Suma alocată pe semestrul II, anul școlar 2021-2022:  1.128.000 lei

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cei ce vor să se căsătorească vor trebui să facă mai multe teste medicale. Legea cu noua listă de analize intră la vot la Senat

Publicat

Parlamentul urmează să se voteze un proiect de lege ce va aduce o schimbare importantă pentru românii care vor să se căsătorească.

Certificatele medicale prenupțiale vor conține mai multe teste decât în prezent, potrivit unui proiect de lege ce va ajunge în curând la primul vot din Parlament, cel al senatorilor, cu propunere de adoptare. Astfel, cei ce vor să se căsătorească ar urma să facă, în mod obligatoriu, pe lângă teste pentru sifilis sau tuberculoză (TBC), ca în prezent, și teste pentru hepatită sau pentru stabilirea grupei de sânge.

Înainte de a se prezenta în fața stării civile, cei care vor să se căsătorească trebuie să își facă, potrivit legii, o serie de analize medicale. Această etapă urmează să sufere unele modificări.

Un proiect de lege este pregătit pentru a ajunge în curând la primul vot în Parlament, al senatorilor. Documentul prevede o schimbare importantă pentru românii care vor să se căsătorească.

Astfel, certificatele medicale prenupțiale vor conține mai multe teste decât până acum. Pe lângă cele de sifilis și tuberculoză (TBC), partenerii vor face și teste pentru depistarea hepatitei și pentru stabilirea grupei de sânge, potrivit Avocatnet.

Proiectul de lege ce fi trimis la vot senatorilor vizează, în esență, modificarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Numărul testelor necesare obținerii certificatului medical prenupțial, document obligatoriu pentru cei ce vor să se căsătorească și care atestă starea de sănătate a celor doi parteneri, va crește.

Lista analizelor medicale pentru căsătorie incluse în noul act normativ:

  • virusul hepatitic B;
  • virusul hepatitic C;
  • grupul sanguin;
  • factorul Rh;
  • sifilis;
  • TBC.

În cazul în care medicul de familie consideră este necesar, viitorii miri ar putea fi obligați să facă și alte investigații pentru a obține un certificat medical prenupțial.

Până la votul din Parlament, documentul se eliberează de medicul de familie în urma prezentării rezultatelor unor analize medicale de sânge, și anume pentru depistarea infecției cu HIV sau a sifilisului și a radiografiei pulmonare pentru diagnosticarea tuberculozei.

În primă fază, scopul proiectului de lege era să se elimine complet certificatul medical prenupțial din dosarul necesar pentru căsătorie, însă comisiile de specialitate din Senat au introdus un amendament prin care lista testelor este extinsă, de fapt.

Pentru a putea ajunge să fie pus în aplicare, proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.

Ce analize medicale sunt necesare în prezent pentru căsătorie

Analizele medicale cerute prin lege sunt valabile 14 zile calendaristice, iar căsătoria nu se poate programa la Oficiul Stării Civile în absența lor. Cererea de căsătorie trebuie depusă cu fix 14 zile înainte de data cununiei pentru a evita expirarea analizelor şi pentru a preîntâmpina neplăcerile legate de găsirea unui interval orar disponibil în ziua aleasă de dvs.

Analizele de sânge au rol în depistarea infecţiei cu virus HIV şi a sifilisului (VDRL).

Ce conține dosarul de cununie civilă

  • Dosar cu acte căsătorie civilă
  • Analize medicale necesare depunerii la starea civilă
  • Prezența ambilor soți este necesara la starea civilă pentru a depune actele

Dosar cu acte căsătorie civila – Oficiul stării civile

  • – Actele de identitate (original+copii);
  • – Certificatele de naștere (original + copii);
  • – Certificatele medicale (au valabilitate 14 zile calendaristice de la data primirii și trebuie să conțină mentiunea potrivit căreia este în regula să vă căsătoriti);
  • – Timbre fiscale;
  • – Acte identitate pentru doi martori (copie)

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate