Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FLORIILE, cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele. Ce semnificație are la români


Publicat

florii

Ortodocşii prăznuiesc în 12 aprilie,  Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori.

VEZI: MESAJE de FLORII 2020: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru MEDIAFAX, părintele Constantin Stoica.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Sâmbăta din ajunul sărbătorii este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletele celor decedaţi, încheindu-se acum Sărindarele, adică pomenirea morţilor făcută în fiecare sâmbătă din Postul Mare.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.

În fiecare an de Florii se fac procesiuni, acestea rememorând intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, după ce cu o zi înainte îl înviase pe Lazăr din morţi. Mulţimea era atât de uimită de minune, încât era convinsă că a venit vremea regelui prevestit de profeţi. „Osana!”, îi strigau pruncii, iar oamenii toţi adunaţi pe drum aşterneau în faţa Domnului hainele lor şi veneau să-L întâmpine cu ramuri de finic. Blând şi smerit, Iisus a intrat în cetate pe mânzul asinei. Acum, peste veacuri, pelerinii refac, pe jos, drumul triumfal, cu tristeţea care premerge Patimile Domnului, dar şi cu bucuria care prevesteşte Învierea Sa, mai spune părintele Stoica.

În prescripţiile iudaice se arăta că fiecare evreu trebuie să meargă măcar o dată pe an la Templul din Ierusalim, pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. Venirea lui Iisus cu o săptămână înainte de patimile sale şi de Învierea sa din morţi au fost profeţite cu mai bine de patru sute de ani înainte de sfântul proroc Zaharia, prin cuvintele „Bucură-te foarte fiica Sionului, veseleşte-te fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine drept şi biruitor, smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei”.

La început, Duminica Stâlpărilor a fost ţinută numai de comunitatea creştină din Ierusalim. Având un caracter local, nefiind cunoscută şi de alte biserici, sărbătoarea nu figurează în rândul celorlalte enumerate în „Constituţiile Apostolice”-document elaborat spre sfârşitul secolului al IV-lea. Este menţionată însă de Sfântul Ioan Gură de Aur (407), de Sfântul Epifanie de Salamina (403), de Sfântul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la această sărbătoare, precum şi de pelerina spaniolă, Egeria, care o descrie în jurnalul său de călătorie la Locurile Sfinte.

Din Ierusalim, sărbătoarea Duminicii Stâlpărilor a trecut mai întâi în Egipt, apoi în Siria şi în Asia Mică. În secolul al V-lea era celebrată deja în capitala imperiului, Constantinopol, când împăratul şi curtea sa participau la procesiunea solemnă ce avea loc în Duminica Intrării în Ierusalim. Cu acest prilej, mulţimea credincioşilor purta atât ramuri de finic, cât şi de măslin şi de liliac. Pe tot parcursul procesiunii care se desfăşura pe străzile oraşului, credincioşii intonau frumoase cântări compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul. Obiceiul ca însuşi conducătorul să participe la procesiunea din Duminica Floriilor a fost urmat şi de curţile domneşti din Ţările Române.

În timpul secolelor al VI-lea şi al VII-lea, sărbătoarea se răspândeşte şi în Occident, fiind menţionată de Isidor de Sevilia (636). Tot în această perioadă, se introduce şi binecuvântarea ramurilor de finic, aduse de credincioşi la biserică, iar procesiunea se mută dimineaţa.

Intrarea lui Iisus în Ierusalim este relatată de toţi cei patru evanghelişti, Ioan, Luca Matei şi Marcu. Noul Testament relatează faptul că apostolii au întins hainele lor pe asin, pe ele şezând Mântuitorul în timpul acestei procesiuni. Acest gest a fost interpretat de Sfinţii Părinţi ca fiind mărturisirea faptului că învăţătura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pământ. Hainele Sfinţilor Apostoli simbolizează noua haină pe care o îmbracă oamenii, haina Sfântului Botez.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrând în oraş călare pe un măgar fiind întâlnite frecvent în pictură.

Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.

În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post. Tot în sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numită „Lazăriţa”, se îmbraca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor unde erau primite. Lazăriţa se plimba cu paşi domoli, înainte şi înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazar sau „Lazărica”:plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunză, moartea neaşteptată prin căderea din copac, căutarea şi găsirea trupului neînsufleţit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc şi aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.

În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.

De asemenea, exista şi obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

De Florii, arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.

VEZI: URĂRI DE PAŞTE 2019 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

sursa: descopera.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

ANAF a suplimentat documentele acceptate pentru aprobarea înregistrării de la distanță, în SPV

Publicat

anaf

ANAF anunță că a extins seria documentelor acceptate pentru aprobarea înregistrării în Spațiul Privat Virtual (SPV), serviciu destinat atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice sau entităţilor fără personalitate juridică.

Aprobarea înrolării în mediul electronic în Spațiul Privat Virtual a persoanelor fizice, care se înregistrează cu nume utilizator și parolă, se realizează prin identificarea cu numerele atribuite următoarelor noi documente:

1. Notificarea privind destinația sumei de 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult (emise începând cu data de 05.03.2018)

2. Notificare privind nedepunerea în termen a Declarației privind venitul asigurat la sistemul public de pensii (emise începând cu data de 09.10.2017)

3. Notificare privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă potrivit prevederilor art. 7 şi art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi de către persoana fizică sosită în România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)

4. Notificare privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă potrivit prevederilor art. 7 şi art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi de către persoana fizică plecată din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)

5. Notificare privind nedepunerea în termen a declarației de venit (emise începând cu data de 09.01.2017)

6. Notificare privind nedepunerea la termen a declarației de impunere (emise începând cu data de 09.01.2017).

Rămân valabile și următoarele documente:

a) decizie de impunere – emisă începând cu anul 2013

b) decizie referitoare la obligaţii de plată accesorii – emisă începând cu anul 2013

c) somație – emisă începând cu data de 01.01.2015.

d) numărul scrisorii primită în anul 2018 de la Ministerul Finanțelor Publice, referitoare la înrolarea în acest serviciu.

Serviciul Spaţiul Privat Virtual poate fi direct din site-ul www.anaf.ro și este gratuit.

SPV permite obţinerea informaţiilor privind situaţia fiscală, depunerea electronică a declaraţiilor fiscale şi primirea electronică a documentelor şi a actelor administrativ fiscale. Documentele comunicate prin Spaţiul Privat Virtual au aceeaşi putere juridică, asemenea celor comunicate prin poştă sau la ghişeu, precizează ANAF.

Contribuabilii, persoane fizice sau juridice, care dețin certificat digital calificat pot solicita înregistrarea ca utilizator SPV.

Persoanele fizice, care nu dețin un certificat digital calificat, pot solicita înregistrarea și pe bază de nume de utilizator și parolă. Acestea, pentru a se înregistra în Spațiul Privat Virtual fără a mai fi necesară deplasarea pentru autentificare la sediile  ANAF, au posibilitatea de a opta ca autentificarea să se realizeze în mediul electronic, în baza unor documente emise de Ministerul Finanțelor Publice și/sau ANAF.

Obligațiile fiscale se pot îndeplini utilizând metode de comunicare la distanță prin intermediul Spatiului Privat Virtual (pentru depunerea declarațiilor și obținerea de informații), iar plata poate fi efectuată prin internet banking sau ghiseul.ro.

Informații generale în domeniul fiscal și IT se pot obține prin apelarea Call-center-ului, la numărul de telefon 031.403.91.60. De asemenea, contribuabilii care nu sunt  înrolați în Spațiul Privat Virtual pot utiliza Formularul de contact de pe site-ul Agenției pentru a obține informații generale în domeniul fiscal și IT.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

APIA: Termen limită 15 iunie pentru depunerea cererilor unice de plată, fără penalități

Publicat

terenuri agricole

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește beneficiarilor că data limită de depunere, fără penalități, a cererilor unice de plată aferente Campanie 2020 este 15 iunie 2020.

APIA primește cererile unice de plată prin mijloace electronice (telecomunicații). Până marți, au fost depuse 746.625 cereri, pentru o suprafață de 7.277.670,64 ha.

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găsește în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență, transmite APIA.

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit de către fermieri, prin mijloace electronice, către Centrele județene/locale APIA de care aparțin.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE: ACCIDENT RUTIER pe DN 1, între Sântimbru și Teiuș, provocat de un tânăr de 25 de ani din Aiud

Publicat

politie noaptea

Un accident rutier a avut loc marți seara, în jurul orei 21.20, pe DN 1, sensul de mers Sântimbru-Teiuș, la kilometrul 389+800. Traficul este îngreunat în zona accidentului. 

UPDATE 21.50: Traficul a fost reluat, informează reprezentanții IPJ Alba.

UPDATE 21.30: Un tânăr de 26 de ani, din Aiud, ar fi intrat în depășire și a ajuns pe contrasens, și a intrat în coliziune cu un autotren care vinea din sens opus. Potrivit IPJ Alba, în urma incidentului s-au înregistrat doar pagube materiale.

Știre în curs de actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Reguli noi la pescuit: 10 metri distanță între pescari, iar consumul de alcool și gratarele sunt interzise

Publicat

Pescarii amatori sunt nevoiți să respecte o serie de reguli când ies la pescuit, potrivit noilor reglementări, pe toată perioada stării de alertă. 

Potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial, pescarii trebuie să păstreze o distanța de 10 metri între ei, nu au voie să facă gratare sau să consume băuturi alcoolice.

Mai mult, la intrarea în zona de pescuit acestora li se va lua temperatura.

Ce reguli trebuie să respecte pescarii dar și administratorii zonelor de pescuit

asigurarea unui flux de deplasare care să respecte distanțarea socială;

măsurarea temperaturii la intrarea pe baltă;

asigurarea de măști de protecție și substanțe dezinfectante pentru mâini și echipamentul de pescuit;

sunt interzise grătarele și consumul de băuturi alcoolice; cel mult două persoane pe același stand de pescuit cu o distanță de 10 metri între pescari;

pontoanele vor fi dezinfectate de administratori;

pescarii sunt obligați să poarte masca până la locul de pescuit;

pescarii nu au voie să socializeze între ei;

după purtare, masca se aruncă imediat, într-un coș de gunoi sau spațiu destinat în acest sens, preferabil cu capac, urmată de igienizarea mâinilor.

sursă: liberatatea.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate