Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FLORII: Tradiţii şi superstiţii legate de cea mai importantă sărbătoare, înainte de Învierea Domnului


Publicat

Cea mai importantă sărbătoare care vestește Învierea Domnului, dar şi ziua în care sunt sărbătoriți toți românii care poartă nume de flori mai poartă denumirea populară de Duminica Stâlpărilor. În acest an, pe 1 aprilie, la sate şi nu numai, se respectă o serie de obiceiuri.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii. Este una dintre cele 12 praznice împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Citește și MESAJE de FLORII: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Stâlpările sunt ramurile de salcie sau măslin, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim.

La început, Duminica Stâlpărilor a fost ţinută numai de comunitatea creştină din Ierusalim. Având un caracter local, nefiind cunoscută şi de alte biserici, sărbătoarea nu figurează în rândul celorlalte enumerate în “Constituţiile Apostolice” – document elaborat spre sfârşitul secolului al IV-lea. Este menţionată însă de Sfântul Ioan Gură de Aur (407), de Sfântul Epifanie de Salamina (403), de Sfântul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la această sărbătoare, precum şi de pelerina spaniolă, Egeria, care o descrie în jurnalul său de călătorie la Locurile Sfinte.

În timpul secolelor al VI-lea şi al VII-lea, sărbătoarea se răspândeşte şi în Occident, fiind menţionată de Isidor de Sevilia (636). Tot în această perioadă, se introduce şi binecuvântarea ramurilor de finic, aduse de credincioşi la biserică, iar procesiunea se mută dimineaţa.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrând în oraş călare pe un măgar fiind întâlnite frecvent în pictură.

Obiceiuri religioase

În sâmbăta Floriilor, în toate bisericile ortodoxe, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie, care au fost sfinţite la slujba de dimineaţă, simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor. Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în Săptămâna Patimilor, care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. În urma minunii săvârșite, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Citește și Nume de care NU ŞTIAI că se sărbătoresc de FLORII: 1,4 români își celebrează onomastica în Duminica Floriilor

Semnificaţii populare şi superstiţii

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“. După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, sunt puse pe morminte sau într-un loc curat. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi „Moşii de Florii” sau „Lazărul”, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze. Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei. În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea. În popor se crede ca Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primavară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama-sa să facă plăcinte. Urcând într-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei care spune că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, există obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților, împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit „Lazărita”, care era structurat dupa modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că „Lazărita” era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se imbraca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazăr sau Lazărica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbracarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare. Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

Se spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paști.

În unele sate (mai ales din sudul țării), se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbăta Floriilor, copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi sănătate. Aşa cum îşi amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte. Numai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti. Oamenii puneau uneori aceste crenguțe de salcie și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta sa rodească. De aceea, nu se plantau pomi inainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămâna fără rod.

Totodată, de Florii îşi sărbătoresc ziua onomastică toti cei care la botez, au primit nume de flori, precum Narcisa, Garofița, Florin, Florina, Florica, Floare, Iris, Margareta, Camelia, Lăcrămioara, Hortensia și altele.

 

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până DUMINICĂ: Averse în fiecare zi, temperaturi în creștere. Prognoza meteo de weekend, 29-31 mai

Publicat

ploaie umbrela

Vremea se încălzește ușor la finalul acestei săptămâni, însă sunt anunțate ploi în fiecare zi. Duminică, ar putea fi și furtuni.

Temperaturile maxime vor fi de 18-19 grade în zonele mai joase și de 8-13 grade la munte.

Sunt anunțate averse, vineri și sâmbătă, iar duminică sunt posibile manifestări de instabilitate atmosferică.

Vă prezentăm condiții meteo în perioada 29-31 mai, în localități din Alba:

Vineri, 29 mai

Alba Iulia: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; câteva averse

Sebeș: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; câteva averse

Șugag: minime de 4 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; câteva averse

Oaşa: minime de 1 grad Celsius, maxime de 8 grade Celsius; câteva averse

Aiud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Blaj: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Ocna Mureş: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Zlatna: minime de 7 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; câteva averse

Abrud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Cîmpeni: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Arieşeni: minime de 2 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; câteva averse

Cugir: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; câteva averse

Sâmbătă, 30 mai

Alba Iulia: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Sebeș: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Șugag: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; câteva averse

Oaşa: minime de 1 grad Celsius, maxime de 8 grade Celsius; câteva averse

Aiud: minime 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Blaj: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Ocna Mureş: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Zlatna: minime de 6 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Abrud: minime de 4 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Cîmpeni: minime de 4 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Arieşeni: minime de 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; câteva averse

Cugir: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Duminică, 31 mai

Alba Iulia: minime de 9 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Sebeș: minime de 9 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Șugag: minime de 5 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Oaşa: minime de 3 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Aiud: minime de 9 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Blaj: minime de 9 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Ocna Mureş: minime de 9 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Zlatna: minime de 9 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Abrud: minime de 7 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Cîmpeni: minime de 7 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Arieşeni: minime de 5 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Cugir: minime de 9 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă/furtună

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Cămin cultural cu muzeu și dispensar medical la Pâclișa. Primăria Alba Iulia vrea să continue investiția oprită acum 4 ani

Publicat

Primăria Alba Iulia vrea să continue lucrările la noul cămin cultural din Pâclișa, ce va găzdui și dispensar și muzeu etnografic, o investiție ce a fost aprobată în 2012 și oprită patru ani mai târziu. Contractul cu constructorul a fost reziliat, din cauza întârzierii lucrărilor și calității acestora.

Acum au fost actualizate cifrele investiției, prețul urcând cu circa 1,2 milioane lei și se propune continuarea lucrărilor ce au rămas la stadiul de structură de rezistență, pentru clădirea proiectată să aibă patru niveluri.

În ședința de vineri, consilierii locali vor avea de aprobat indicatorii tehnico-economici actualizați, faza proiect tehnic pentru obiectivul de investiții ”Construire cămin cultural, cabinete medicale și muzeu etnografic” – localitatea Pâclișa – municipiul Alba Iulia.

Imobilul se află pe strada Carpenului 129 A, are suprafața desfășurată de 979,10 mp și cea construită de 157.50 mp, iar valoarea totală actualizată a investiției este de 4.351.699,52 lei (inclusiv TVA),din care lucrări construcții-montaj 3.431.194,53 lei. Comparativ, valoarea aprobată inițial, în 2012, era de 3.140.747,97 lei (inclusiv TVA).

Durata de realizare a investiției este de 12 luni.

Regimul de înălțime al clădirii este demisol – 3 niveluri și parter.

Studiul de fezabilitate a fost aprobat în 2012. Proiectul prevedea construirea unui imobil nou în Pâclișa, în care să funcționeze căminul cultural, un muzeu etnografic, dar și cabinete medicale. Clădirea ce adăpostea căminul cultural era veche, în stare avansată de degradare și a fost demolată.

În 2014, Fininvest SRL Alba Iulia a început lucrările și a realizat structura de rezistență, o parte din închiderile perimetrale și hidroizolații – toate în proporție de 75%.

”Deoarece execuția lucrărilor avansa greoi, nu au fost respectate termenele contractuale și având probleme din punct de vedere calitativ”, Primăria Alba Iulia a decis în 2016 rezilierea contractului de execuție, iar lucrările au rămas în stadiul de acum patru ani, potrivit documentației.

Lucrările neconforme nu au fost decontate, iar acestea trebuie remediate.

Ulterior, documentația tehnică inițială a fost completată și a fost nevoie de o nouă autorizație de construire.

În 2018, au fost actualizate prețurile și recalculate cantitățile ”rest de executat”.

Lucrările propuse în continuare sunt la structura de rezistență, compartimentare clădire, finisaje interioare și exterioare, racordare la utilități și amenajări exterioare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Numele a 40 de prizonieri din Alba, făcute publice de ambasadorul român la Moscova. Vezi dacă strămoșii tăi sunt pe LISTĂ

Publicat

Ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare, a reușit să recupereze, în premieră, după o muncă titanică în arhive, numele a 800 de prizonieri români din cel de-al doilea război mondial, morți în lagărul NKVD nr. 99 de la Spassk, Karaganda, Kazahstan.

Este un demers unic realizat în memoria celor care și-au dat viața pentru această țară, uitați într-un lagăr de exterminare dintr-o țară ”prietenă”

Dintre aceștia, 40 de prizonieri sunt din județul Alba. Este vorba despre oameni despre care familiile lor nu au mai știut nimic, niciodată, considerâdu-i decedați în război. Lista lor, mai jos.

Unele dintre sate nu mai fac astăzi parte din județul Alba, iar altele au denumiri schimbate. Cercetarea a fost făcută pe baza arhivelor și a datelor de atunci.

Acum revine urmaşilor prizonierilor români sarcina de a-şi identifica bunicii şi străbunicii în această listă” a scris Vasile Soare, pe contul său de Facebook.

Lista nominală completă a celor 800 de prizonieri români decedați în lagărul NKVD de la Spassk (Kazahstan), poate fi vizualizată aici.

Ambasadorul Vasile Soare, a postat pe contul său de Facebook, informații importante legate de aceste liste.

Acesta a realizat cercetările de unul singur și chiar s-a dus de mai multe ori în zona lagărului, unde a realizat o serie de fotografii în care se observă gropi de înhumare sau obiecte personale ale deținuților.

”Cele 800 de nume de prizonieri români de război din listă au fost identificate de subsemnatul în 2002-2003 în Arhivele din or. KARAGANDA, în timpul primului mandat de ambasador al României în Kazahstan, şi grupate pe judeţele României, de unde proveneau prizonierii noştri.

Numele şi prenumele, prenumele tatălui, anul naşterii lor sunt relativ corect redactate, însă la denumirile localităţilor/judeţelor natale din România de la acea vreme s-au strecurat multe greşeli, înregistrarea prizonierilor români în registrele lagărelor fiind făcută în limba rusă de organele sovietice, necunoscătoare ale limbii române.

Când am întocmit Lista (2003), eu am retranscris în limba română ceea ce s-a consemnat în anii 1941-1950 în limba rusă în registrele lagărului…

Aşadar, acum revine urmaşilor prizonierilor români sarcina de a-şi identifica bunicii şi străbunicii în această listă! Trebuie să se ţină cont şi de faptul că în vremea aceea, unele localităţi se aflau în alte judeţe/vecine astăzi (ex.unele localităţi din jud.Râmnicu Sărat din anii 40-50 se află în prezent în jud.Vrancea).

Important de menţionat este că, după cercetarea în Arhivele din or.Karaganda/Kazahstan (unde făceam deplasări periodic aprox. 1000 km de la Alma-Ata, fosta capitală a Kazahstanului, unde se afla Ambasada României la acea vreme) şi identificarea datelor preţioase despre detenţia în Lagărul nr.99 de la Spassk a peste 7000 de prizonieri români care au ajuns, mulţi dintre ei, după Stalingrad-Cotul Donului la muncă în minele de cărbuni din regiune, Dumnezeu m-a luminat şi m-a determinat să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru cinstirea memoriei celor peste 900 de prizonieri români care au murit în acel lagăr între 1941-1950 (din păcate, atunci găsisem în arhive în clar aprox. 800 de nume).

Aşa se face că, după complicate aventuri, subsemnatul a reuşit să realizeze PRIMUL MONUMENT ROMÂNESC DIN SPAŢIUL FOSTEI URSS DEDICAT PRIZONIERILOR ROMÂNI MORŢI ÎN LAGĂRELE SOVIETICE, care a fost amplasat în cimitirul prizonierilor străini de peste drum de fostul lagăr SPASSK 99 şi dezvelit, în cadrul unei ceremonii emoţionante, la 9 septembrie 2003, de însuşi preşedintele României de la acea vreme, dl.Ion Iliescu, aflat în vizită oficială în Kazahstan. Monumentul a fost sfinţit atunci de un preot roman după tradiţia noastră” a scris ambasadorul, pe Facebook.

”Am sentimentul unei noi misiuni îndeplinite pentru că astăzi, de Înălţare-Ziua Eroilor României 2020, la 75 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, aduc o veste nesperată altor 800 de familii de români despre destinul şi locul de înhumare a taţilor, bunicilor, străbunicilor şi rudelor acestora – foşti prizonieri români de război, care nu s-au mai întors nicodată Acasă din lagărele din Kazahstan şi URSS. Sunt convins că regăsirea va fi o veritabilă sărbătoare în aceste familii.

Fie ca astăzi şi sufletele ostaşilor români căzuţi pe front sau morţi ca prizonieri de război în lagăre în URSS şi nu numai să se înalţe, noi toţi având datoria să nu-I uităm şi să le cinstim memoria cum se cuvine!!!” a mai adăugat acesta.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: O conductă de gaz de pe o stradă din Sebeș a fost fisurată după ce un perete s-a prăbușit

Publicat

O conductă de gaz metan a fost fisurată în Sebeș, pe strada Cloșca, după ce un perete dintr-o construcție s-a prăbușit și deteriorat conducta. 

La fața locului au intervenit pompierii din Sebeș.

Potrivit ISU Alba, mai multe persoane ce locuiesc în apropierea conductei de gaz lucrau la o construcție, iar  un perete din construcție s-a prăbușit și elementele componente ale acestuia au deteriorat conducta de gaz.

Știre în curs de actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate