Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO: Chestorul principal Ioan Nicolae Căbulea a revenit pe funcția de șef al Inspectoratului Județean de Poliție Alba


Publicat

Chestorul principal Ioan Nicolae Căbulea a revenit în funcția de șef al Inspectoratului Județean de Poliție Alba. Acesta își va relua atribuțiile la conducerea IPJ Alba prin ordin al ministrului Administrației și Internelor.

Ca urmare a revenirii pe funcție a lui Căbulea, Laurențiu Crișan, împuternicit până în prezent ca șef al IPJ Alba, se va întoarce pe fotoliul de inspector șef adjunct al Inspectoratului.

Ioan Căbulea a fost numit în funcţia de secretar de stat MAI în mai 2012, părăsind astfel poziţia de şef IPJ Alba, pe care o ocupase din martie 2011. La IPJ Alba s-a întors tot din  MAI, unde a ocupat, anterior, funcţia de adjunct al şefului Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. De la IPJ Alba a plecat în 2005, de la conducerea Poliţiei Transporturi, ocupând, până în 2009, postul de inspector şef la IPJ Mureş. Din octombrie 2009, a devenit adjunctul inspectorului general al Poliţiei Române, până în luna decembrie a aceluaşi an, când a avansat la Departamentul de Ordine şi Siguranţă Publică din MAI.

În perioada 2000-2001, a ocupat funcţia de inspector şef la IPJ Hunedoara, respectiv IPJ Gorj. La începutul carierei, a fost, începând cu 1978, ofiţer operativ la Poliţia Judiciară din Alba, urmând apoi ocuparea unor funcţii de şef al Poliţiei Cugir (1982 – 1985), al Poliţiei Alba Iulia (1985-1990), ofiţer specialist la Serviciul de Investigare a Fraudelor (IPJ Alba, 1990-1991), revenind la conducerea Poliţiei Alba Iulia în 1993. A fost, de asemenea, inspector şef al IPJ Alba, în perioada 1997-1999.

Ioan Căbulea s-a născut la 5 noiembrie 1956, în comuna Lupşa, judeţul Alba. Este căsătorit şi are doi copii. A absolvit Academia de Poliţie, în 1978 şi Facultatea de Drept, la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca, în 1981. Este absolvent al mai multor cursuri de specializare, de profil, dar şi al al Colegiului Şefilor de Poliţie din Marea Britanie „Police Staff College”, în 1996.

IPJ Alba a oferit următoarele precizări:

„Azi, 11 februarie a.c., în Sala Festivă a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, a avut loc festivitatea de învestire în funcţie a noului şef al inspectoratului – domnul chestor principal de poliţie Ioan-Nicolae Căbulea.

Începând cu data de 08.02.2013, prin ordin al Ministrului Afacerilor Interne, Radu Stroe, domnul chestor principal de poliţie Ioan-Nicolae Căbulea a fost eliberat, la cererea sa, din funcţia de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne şi numit în funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba.

Începând cu data de 15 mai 2012, prin decizia primului ministru, domnia sa a fost numit în funcţia de Secretar de Stat şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi a ocupat această funcţie până în luna noiembrie 2012 când, tot prin decizie a primului ministru, a fost numit secretar general adjunct în cadrul aceluiaşi minister.

Ordinul de numire în funcţia de inspector şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba a fost prezentat de domnul chestor principal Pârvu Dumitru, adjunct al inspectorului general al Poliţiei Române, în cadrul unei şedinţe organizată la sediul Inspectoratului, la care au participat conducerea inspectoratului, şefii de servicii, şefii poliţiilor municipale şi orăşeneşti, şefii birourilor şi compartimentelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba.

Domnia sa a mulţumit domnului comisar şef Crişan Laurenţiu care începând cu luna mai 2012 a fost împuternicit la conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, pentru modul în care a asigurat conducerea efectivelor de poliţie, dovadă fiind faptul că judeţul Alba continuă să fie unul dintre cele mai sigure judeţe ale ţării şi şi-a exprimat convingerea că experienţa şi profesionalismul domnului chestor principal Ioan Nicolae Căbulea reprezintă un câștig pentru inspectorat, iar rezultatele obţinute în continuare vor fi pozitive.

La festivitatea de învestire în funcţie a domnului chestor principal Ioan Nicolae Căbulea au mai participat prefectul Judeţului Alba, domnul Gheorghe Feneşer, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, domnul Ion Dumitrel şi domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dr. Augustin Lazăr. În intervenţiile pe care le-au avut, domniile lor i-au urat succes domnului chestor principal Ioan Nicolae Căbulea în actuala funcţie şi şi-au exprimat convingerea că, în continuare, colaborarea dintre instituţiile pe care le reprezintă şi poliţie va fi una foarte bună, în interesul cetăţeanului.

În alocuţiunea ţinută în acest cadru festiv, domnul chestor principal de poliţie Ioan-Nicolae Căbulea a prezentat obiectivele Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba pentru anul 2013, respectiv:

– creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni prin protejarea persoanei, protejarea patrimoniului, siguranţa stradală, siguranţa rutieră şi siguranţa transporturilor,

– destructurarea grupărilor infracţionale ocazionale şi a celor care generează conflicte stradale;

– asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri în domeniile de referinţă: evaziunea fiscală, achiziţiile publice, contrafacerea de mărfuri, contrabanda, corupţia şi protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene;

– asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale şi financiare necesare dezvoltării şi menţinerii capacităţii operaţionale a Poliţiei Române.

– consolidarea şi diversificarea parteneriatului cu comunitatea;

Domnia sa a ţinut să adreseze un mesaj de siguranţă şi încredere cetăţenilor, asigurându-i că, alături de colegi şi de echipa sa managerială, cu seriozitate, transparenţă şi bună credinţă, va depune toate eforturile necesare pentru ca cetăţenii din judeţul Alba să se simtă în permanenţă protejaţi.”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. darius

    luni, 11.02.2013 at 12:51

    Gandul, august 2012:
    „Ioan Nicolae Căbulea a dispis ca şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Manoloiu Constantin, să întocmească actul oficial, conform căruia MAI nu-şi poate „asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, informează PICCJ.

    Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au dispus, la data de 8 august 2012, începerea urmăririi penale faţă de Ioan Nicolae Căbulea sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificată prevăzută de art.248 raportat la art.248 indice 1 Cod penal, informează Ministerul Public.

    „Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reţinut faptul că, învinuitul, la data de 1 august 2012, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, respectiv de asigurare a continuităţii conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu ştiinţă, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile ce îi reveanu în temeiul funcţiei deţinute”, precizează sursa citată.

    Astfel, învinuitul Ioan Nicolae Căbulea ar fi dispus învinutului Manoloiu Constantin – chestor de poliţie şi director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date – să întocmească un act oficial, respectiv adresa nr.3479199, conform căreia MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente. De asemenea, în data de 2 august 2012 învinuitul Ioan Nicolae Căbulea a semnat adresa oficială nr.74619/VPD către Curtea Constituţională a României prin care a transmis înscrisul menţionat, care a fost întocmit din dispoziţia sa, prin încălcarea legislaţiei în materie.

    „Încălcările dispoziţiilor legale în materie sunt evidente, întrucât potrivit art.5 din HG 682/07.07.2012, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente actualizate, în două exemplare, şi copii de pe acestea, în 3 exemplare, iar învinuitul Ioan Nicolae Căbulea, chestor principal de poliţie, secretar de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor a făcut parte, pe întreaga desfăşurare a referendumului naţional, din Comisia Tehnică Centrală înfiinţată prin hotărârea Guvernului României sus-menţionată”, arată sursa citată.

    Căbulea a fost audiat miercuri, fiind pus ofiocial sub acuzare.”
    Asta e cabulea…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Situație dificilă în Republica Moldova din cauza COVID. Persoanele care intră țară în trebuie să se autoizoleze pentru 14 zile

Publicat

Autoritățile din Republica Moldova au revizuit condițiile de intrare pe teritoriul statului. Astfel, toate persoanele care intră în țara vecină vor trebui să se autoizoleze timp 14 zile, cu câteva excepții, printre care se numără și cei vaccinați sau cei care prezintă un test PCR negativ.

Ministerul Afacerilor Externe au anunțat astăzi că autoritățile din Republica Moldova au revizuit condițiile de intrare în țară, în contextul pandemiei de Covid-19.

Astfel, începând cu data de 5 martie 2021, toate persoanele care sosesc în acest stat vor efectua, în mod obligatoriu, o perioadă de autoizolare de 14 zile, într-o locație declarată de persoanele în cauză.

Totodată, acestea vor completa o fișă epidemiologică și o declarație pe proprie răspundere privind respectarea măsurii de autoizolare.

Măsura autoizolării se poate încheia înainte de termenul de 14 zile, în baza rezultatului negativ al unui test molecular tip PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat după a 10-a zi de izolare.

Următoarele categorii de persoane sunt exceptate de la măsura autoizolării și, implicit, a completării fişei epidemiologice și a declarației pe proprie răspundere:

• copiii cu vârsta de până la 5 ani;

• persoanele care dețin un test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior îmbarcării (pentru persoanele care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul Republicii Moldova (pentru persoanele care călătoresc cu mijloace de transport proprii). Rezultatul testului trebuie să fie redactat în limba română, engleză, franceză sau rusă;

• conducătorii auto şi personalul de deservire a vehiculelor rutiere de transport marfă şi persoane, care au mai mult de 9 locuri pe scaun, inclusiv locul conducătorului, echipajele şi personalul de deservire a aeronavelor, navelor şi trenurilor;

• persoanele care călătoresc din motive de sănătate sau umanitare, inclusiv însoțitorul acestora (cu prezentarea documentelor justificative);

• elevii/ studenţii care urmează să susţină examene, care merg la studii în unităţi/ instituţii de învăţământ pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotare sau care se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/ organizarea/ desfășurarea studiilor/ participarea la concursuri sau olimpiade internaționale, cu prezentarea documentelor justificativ. Excepţia se aplică şi pentru reprezentantul legal sau însoţitorul desemnat prin declaraţie de către reprezentantul legal;

• persoanele care se deplasează în scop profesional, motivul deplasării fiind justificat prin viză, permis de şedere sau un alt document aferent (inclusiv invitația şi/sau contractul încheiat cu o persoană juridică rezidentă în Republica Moldova);

• lucrătorii transfrontalieri care intră în Republica Moldova din România sau Ucraina, precum şi cei din Republica Moldova angajaţi ai unor companii din statele menţionate și care fac dovada raporturilor contractuale cu aceste companii;

• posesorii de paşapoarte diplomatice, de serviciu, oficiale şi speciale şi alte documente asimilate, precum şi titularii documentelor de călătorie tip Laissez-Passer eliberate de către Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv membrii familiilor personalului misiunilor diplomatice şi consulare şi organizaţiilor/misiunilor internaţionale acreditate în Republica Moldova şi/sau personalul implicat în asigurarea ajutorului umanitar;

• sportivii care se deplasează în scopul participării la competiții sportive internaționale și cantonamente, precum și membrii delegațiilor sportive sau însoțitorii acestora (părinții sau reprezentații legali ai copiilor minori);

• persoanele aflate în tranzit. Itinerarul tranzitului va fi stabilit de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră;

• persoanele care atestă prin documente justificative prezența la proceduri judiciare în Republica Moldova, precum şi reprezentanţii legali ai acestora;

• persoanele care deţin un document justificativ care atestă efectuarea vaccinului anti- Covid-19, redactat în limba română, engleză sau rusă.

Cu privire la tranzit, autoritățile din Republica Moldova au precizat că acesta este permis, în următoarele condiții:

– durata tranzitului să nu fie mai mare de 48 de ore;

– se vor utiliza exclusiv următoarele culoare de tranzit și puncte de trecere a frontierei: Giurgiulești – Galați rutier, Giurgiulești – Reni rutier; Aeroportul Internațional Chișinău aerian, Leușeni – Albița rutier; Aeroportul Internațional Chișinău aerian, Criva – Mamalîga rutier; Aeroportul Internațional Chișinău aerian, Palanca – Maiaki – Udobnoe rutier.

Sunt deschise următoarele puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova, pe cale rutieră: Sculeni-Sculeni; Albița-Leușeni; Galați-Giurgiulești; Stânca-Costești.

Situație critică în Republica Moldova din cauza COVID

Situaţia în domeniul sănătăţii este critică în acest moment în Republica Moldova din cauza COVID-19, trag un semnal de alarmă experţi în sănătate de la Chişinău, citaţi vineri de publicaţia Ziarul de Gardă de peste Prut, anunță AGERPRES.

Aproape toate locurile din spitalele de pe întreg teritoriul republicii sunt ocupate, iar secţiile de reanimare şi terapie intensivă sunt arhipline cu pacienţi în stare gravă şi foarte gravă, au atenţionat ei în cadrul unei emisiuni televizate joi seara la JurnalTV.

„Centrul pentru bolnavii de COVID-19 de la Moldexpo nu mai primeşte ambulanţe la această oră. Timpul de deplasare a unei ambulanţe la o solicitare durează mai mult de o oră.

Mi-a telefonat o persoană care mi-a spus că are o rudă cu o saturaţie de oxigen sub 40% şi îmi semnalează că ambulanţa nu vine la solicitare. Dar ambulanţa, din păcate, nu mai poate să vină, sistemul este suprasolicitat”, a afirmat consiliera prezidenţială în domeniul sănătăţii Ala Nemerenco.

Ea spune că bolnavii nu mai sunt transportaţi la centrul de triere, ci direct la spital, unde mai poate fi găsit un pat. „Situaţia este destul de critică”, a recunoscut Nemerenco.

Ninel Revenco, coordonatoarea Programului naţional de imunizări, a declarat în aceeaşi emisiune că aproape toate locurile din spitalele de pe întreg teritoriul Republicii Moldova sunt ocupate, iar secţiile de reanimare şi terapie intensivă sunt arhipline cu pacienţi în stare gravă şi foarte gravă.

„La nivel de ţară situaţia este la fel de îngrijorătoare. Practic toate locurile din spitale sunt ocupate, dar şi mai grav este că şi secţiile de reanimare şi terapie intensivă sunt arhipline cu pacienţi gravi şi foarte gravi. În fiecare zi înregistrăm decese.

Se înregistrează decese şi în rândul lucrătorilor medicali”, a adăugat Revenco.

Potrivit ei, „dacă anul trecut erau mai multe persoane cu vârsta de peste 60, 70, 80 de ani, din februarie avem persoane tinere, cu vârsta de 29, 32, 42, 52 de ani”.

„Anul trecut au fost multe forme asimptomatice. Acum, după o perioadă de relaxare, se înregistrează această situaţie. Spre exemplu, la Spitalul Clinic Republican, când se eliberează un pat, este imediat ocupat”, mai spune Ninel Revenco.

Chişinăul a raport vineri alte 1.788 de cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore în Republica Moldova, dintre care 77 în rândul lucrătorilor medicali, şi 22 de decese. Astfel, bilanţul îmbolnăvirilor a ajuns la 192.985, iar cel al deceselor, la 4.071, relatează Radio Chişinău.

Primul lot de 14.400 de doze de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19 livrate gratuit prin intermediul platformei globale COVAX a ajuns joi seara în Republica Moldova, care a devenit astfel prima ţară din Europa care primeşte doze de vaccin prin acest mecanism, potrivit MOLDPRES.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat prima livrare COVAX către Republica Moldova.

„O primă livrare COVAX de vaccinuri a sosit în această seară (joi) la Chişinău. 14.400 de vaccinuri vor fi date populaţiei. Vor veni mai multe. Mă bucur că Echipa Europa, unul dintre ce mai mari contribuitori COVAX, poate face parte din acest exerciţiu.

Asta înseamnă solidaritate globală în acţiune”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter, potrivit Ziarului de Gardă de la Chişinău.

Anterior, România a trimis 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca la Chişinău, făcând posibilă începerea campaniei de vaccinare marţi în Republica Moldova.

Sursa: Mediafax, Agerpres

Foto: pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

6 martie 2021: Moșii de iarnă sau Sâmbăta morților. Creștinii ortodocși fac pomenirea celor trecuți la cele veșnice

Publicat

Moșii de iarnă / Sâmbăta morților: Sâmbătă, 6 martie 2021, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Această sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea „Moșii de iarnă”.

Morții sunt pomeniți pentru că Biserica nu vede în moarte sfârșitul existenței omului.

Potrivit crestinortodox.ro, biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existența în alt mod de existența.

Mântuitorul, când ajunge în casă lui Iair a cărui fiica de numai 12 ani murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Moșii de iarnă: Sfânta Liturghie în fiecare biserică

Sâmbătă, 6 martie, în fiecare biserica se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți. În ziua în care se săvârșește Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți.

Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agneț – partea din prescură care reprezintă pe Hristos, că dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agnețul se preface în Trupul și Sângele Domnului.

Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participa la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

În Postul Sfintelor Paști există și rânduiala sarindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioșii le aduc la biserica, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile.

Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbătă lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.

Moșii de iarnă: Cine poate fi pomenit?

Se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserica. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu.

Crestinortodox.ro precizează că orice slujba a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos.

De aceea nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.

Moșii de iarnă / Sâmbăta pomenirii morților

În Sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea morților, pentru că în duminică următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoșată Judecată și A doua venire a Domnului la care ne vom înfățișa toți.

Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau fără pocăință necesară, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, că să se bucure de fericirea veșnică.

Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vieții”, „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”.

Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei.

Din zilele de Moși amintim: „Mosii de primăvară” (de Macinici), „Moșii de vara” (sâmbătă dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamna” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Sâmbătă, zi de pomenire a celor adormiți

Sfinții Părinți au rânduit că sâmbătă să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, că să-i elibereze pe drepții adormiți.

Pe de altă parte sâmbătă e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminică este numită și ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârșit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.

Ce înseamnă Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă

În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.

Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!

La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.

Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de iarnă 2021

În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

În Sâmbăta Morților nu se lucrează, iar la cimitir se aprind cel puțin două lumânări

Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Când se mai face pomenirea morților la români

  • Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
  • Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
  • Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
  • Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

Nu se fac parastase

  • – duminicile de peste an;
  • – perioada dintre Nașterea și Botezul Domnului;
  • – de la lăsatul secului de carne până la sâmbătă întâi din Postul Mare, sâmbătă Sfântului Teodor;
  • – din sâmbătă Floriilor până în Duminica Tomei;
  • – zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri, din Postul Sfintelor Paști, pentru că în aceste zile este săvârșită Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

MOȘII DE IARNĂ 2021: Când pică, anul acesta, Sâmbăta Morților. Tradiții și obiceiuri care se respectă de zeci de ani

Publicat

lumanari

Moșii de Iarnă reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Moșii de iarnă sunt celebrați în calendar ortodox 2021 la începutul anului.

În această zi importantă se face pomenirea morților. Moșii de iarnă marchează începutul celor șapte Sâmbete ale Morților, care se încheie înainte de Săptămâna Mare a Paștelui.

Când sunt Moșii de iarnă 2021

Anul acesta, Moșii de iarnă se prăznuiesc la începutul lunii martie, mai exact pe 6 martie, atunci când Biserica Ortodoxă face prăznuirea celor adormiți. Moșii de iarnă 2021 sunt celebrați în martie, deoarece Paștele 2021 este pe 2 mai, iar Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, care se încheie în Săptămâna Mare.

După Moșii de iarnă 2021, la câteva zile, urmează Moșii de primăvară 2021, pe data de 9 martie.

Ce înseamnă Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă

În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.

Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!

La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.

Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de iarnă 2021

În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

În Sâmbăta Morților nu se lucrează, iar la cimitir se aprind cel puțin două lumânări

Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Când se mai face pomenirea morților la români

  • Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
  • Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
  • Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
  • Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lista țărilor din zona galbenă, actualizată. Persoanele care vin din Spania nu mai intră în carantină. Bulgaria, în zona de risc

Publicat

52 de țări și teritorii sunt incluse „în zona galbenă”, potrivit listei actualizate astăzi de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Cei care revin din aceste zone trebuie să intre în carantină pentru 14 zile, dar și să prezinte un test PCR negativ pentru a li se permite îmbarcarea în avioane sau autocare.

Faț de ultima situația prezentată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, au ieșit de pe listă Spania și Portugalia,

Cei care se întorc din cele 52 de țări incluse pe listă sunt nevoiți să prezinte și un test negativ PCR, efectuat cu 72 de ore înainte. În caz contrar, nu li se permite îmbarcarea în avion sau în autocar.

Sunt exceptate de la măsura carantinei mai multe categorii care nu prezintă simptome COVID, printre care șoferi, piloți, personal navigant, lucrători transfrontalieri.

De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru cei care au efectuat vaccinul, inclusiv rapelul, copiii sub 3 ani sau persoanele care au avut COVID.

Și șoferii care revin în țară cu mașinile personale pot să nu prezinte un test PCR negativ, urmând să fie carantinați pentru 14 zile.

Statele și zonele de risc epidemiologic din noua listă sunt: Cehia, San Marino, Muntenegru, Estonia, Seychelles, Insulele Turks si Caicos, Monaco, Israel, Bahrain, Slovacia, Serbia, Malta, Liban, Slovenia, Letonia, Albania, Iordania, Suedia, Saint Lucia, Andorra, Ungaria, Aruba, Emiratele Arabe Unite, Franța, Luxemburg, Republica Moldova, Palestina, Maldive, Olanda, Italia, Brazilia, Antigua si Barbuda, Puerto Rico, Polonia, Kuweit, Barbados, Austria, Peru, Belgia, Macedonia de Nord, Statele Unite ale Americii, Kosovo, Uruguay, Chile, Spania, Bulgaria, Cipru, Qatar, Lituania, Paraguay, Marea Britanie, Africa de Sud.

În listă a reintrat Bulgaria. Au ieșit Elveția și Portugalia.

Documentul poate fi consultat AICI: Hot 15 și Lista statelor cu risc epidemiologic AICI: Anexa Hot – Lista State cu risc epidemiologic ridicat 04.03.2021

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate