Actualitate
FOTO: „Înmormântarea Fărșangului” la Rimetea. Sute de oameni au participat la „înmormântarea chefului de peste ani”
Pentru o zi, populația localității Rimetea a fost dublată. Sute de oameni au participat la „înmormântarea chefului de peste an” sau a Fărșangului. Autoritățile locale, cele județene, Guvernul, oamenii de vază au fost criticați, în public și în gura mare de către „preotul Fărșangului”. Fetele nemăritate au fost însemnate pentru a se ști că „sunt disponibile”.
La Rimetea, un sat unde Dumnezeu a uitat măsura frumosului în ceea ce privește natura și nu numai, pentru două zile populația a fost dublată. Sâmbătă, 23 februarie, sute de cetățeni ai localității, der și alți peste 600 de oaspeți au asistat la una dintre cele mai pitorești sărbători a comunității maghiare din zonă. Înmormântartea Fărșangului sau, într-o traducere liberă, lasarea secului la credincioșii ortodoxi.
Sărbătoarea specifică celor de rit unitarian dăinuiește, transmisă din generație în generație, din prioada schismei bisericii catolice, în anul 1542, când a luat ființă biserica unitariană și simbolizează pentru locuitorii comunității încetarea (înmormântarea) tuturor distracțiilor pentru șase săptămâni premergătoare Sfintelor Paști și în același timp sfârșitul iernii, anotimp în care locuitorii zonei, având în vedere clima aspră, nu pot face altceva decât să mănânce, să bea și să se odihnească.
Potrivit declarațiilor locuitorilor satului, după înmormântarea Fărșangului începe un ciclu nou în viața lor, începe campania agricolă de primăvară.
Pentru ceremonialul desfășurat la Rimetea, tinerii satului s-au pregătit din timp, confecționându-și costume special concepute sau aranjându-și meticulos costumele populare tradiționale specifice etnicilor maghiari din zoneă. Totodată, înainte ca sicriul ce poartă Fărșangul (cheful, bancurile, petrecerile de tot soiul) să fie îngropat, preotul, un tânăr îmbrăcat în costum negru ce amintește de cel al preoților oficiaali, citește criticile tuturor celor care au greșit în anul precedent. Momentul este unul dintre cele mai gustate de participanți. Sunt criticați „gospodarii” codași, bețivii, primarul, dar și cei din conducerea județului și a țării, care au uitat ce au promis, dar și fetele care „nu sunt în stare să se mărite”.
Pentru fete, regimul aplicat de ceata care însoțește Fărșangul este unul mai special. Cu cremă neagră, vaselină sau ruj sunt mânjite toate tinerele „mai bătrâne” care nu s-au măritat, nu au scăpare de „alifiile” cetașilor, dar nici cele ce au vârsta adecvată măritișului și „sunt disponibile”. Toată ceremonia se petrece în aer liber, pe ulițele satului, care sunt străbătute de carul mortuar tras de un măgar și însoțit de catre preotul Fărșangului, mireasa bocitoare, draci, ofițeri, mooartea cu coasa în mână și flăcăii care pocnesc din bice vestind sfârșitul iernii și al petrecerilor, dar și de o ceată de prichindei ce strâng donații oferite de spectatori, donații ce se folosesc la încheierea ceremonialului pentru organizarea ultimei petreceri îngăduite înainte de intrarea în perioada de post și balul ce se organizează seara la căminul cultural din centrul satului.
Pe lângă ineditul ei, sărbătoarea Fărșangului prilejuiește și legarea unor prietenii, dar și reunirea familiilor sau vizita prietenilot de pretutindeni.
Sâmbătă și duminică, la Rimetea pot fi văzute delegațiile celor cinci primării ale localităților înfrățite cu comuna, precum și alții veniți din comunele în care comunitatea maghiară are o populație semnificativă, dar și oficialități, cum ar fi Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, deputatul Ioan Dîrzu, Liviu Octavian Rusu, viceprimarul municipiului Aiud, dar și Andras Nyilvai, vicepreședintele Consiliului Județean Bacs-Kisckum din Ungaria, un vechi prieten și colaborator al județului Alba.
Pe lângă oficialitățile și delegațiile enumerate, la Rimetea au putut fi văzuți vizitatori, iubitori ai datinilor și peisajului din zoneveniți de pretutindeni din România, din Ungaria, dar și din Germania, Austria, Polonia.
Revenim cu imagini de la evenimente.
Dorel LAZĂR
FOTO, Vali CIONTEA
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
Pingback: „Satul cu casele albe”, Rimetea, ar putea deveni prima localitate din România aflată integral în patrimoniul UNESCO | Alba24