FOTO | ”Mândri” că suntem români: Zeci de milioane de euro băgați în Cetatea austriacă, NICIUN LEU în SALA UNIRII din ALBA IULIA

Clădirea în care se află Sala Unirii din Alba Iulia, simbol al unității românilor, un monument istoric de valoare națională și universală, ce face parte din categoria A, conform legii de protejare a monumentelor istorice, are probleme de ani buni. În timp ce pe toate gardurile stau afișate solganuri cu ”Mândri că suntem Români”, de pe zidurle clădirii în care s-a votat Unirea Transilvaniei cu România, tencuiala exterioară și zugrăveala interioară cad mâncate de igrasie, îar ușile sunt crăpate atât de tare încât personalul care supravehează clădirea nu le deschid de teamă că se rup.  Peste 7o de milioane de euro s-au investit în reabilitarea Cetății Alba Carolina – o fortificație austriacă, în timp ce pentru singura clădire-simbol a Marii Uniri a românilor – Sala Unirii din Alba Iulia, guvernul nu a dat nici măcar un leu pentru reparații sau restaurare.

Directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Tiberiu Rustoiu a dezvăluit detalii despre Sala Unirii, subiect „sensibil” pentru autorităţile judeţene și ignorat de cei de la Ministerul Culturii.

Potrivit directorului Rustoiu, clădirea  aparține domeniului public al județului Alba, iar muzeul o administrează. Consiliul Județean Alba a făcut o întâmpinare prin Uniunea Județeană a Consiliilor din România către Guvernul României pentru a primi o finanțare pentru a restaura și a pune în valoare Sala Unirii. A solicitat suma de 6,5 milioane lei, iar directorul Rustoiu consideră că nu este mult „în comparație cu monumentul Unirii de exemplu, care urma să se facă în fața Catedralei și pentru care parlamentarii au aprobat în urmă cu două săptămâni 15 milioane lei. Cam de trei ori mai mult decât valoarea necesară pentru renovarea Sălii Unirii”.

Citeşte şi FOTO: CJ Alba cere 6,5 milioane lei pentru restaurarea Sălii Unirii de la Alba Iulia. Clădirea, monument istoric, a început să se degradeze

Lucrările care ar urma să se facă cu aceşti bani ar fi de refacere a învelitorii clădirii, a șarpantei, înlocuirea rețelei electrice, de termoficare, centrală proprie și refacerea expoziției din aripile laterale, deci nu intervenţii la sala propriu-zisă. Ulterior, ar fi refacerea zugrăvelii din Sala Unirii şi eliminarea infiltrației de apă de la subsol, a spus Gabriel Rustoiu.

„Pentru învelitoare, șarpantă și tâmplărie, vom primi bani la anul de la Consiliul Județean. Deocamdată, avem doar banii pentru proiectare. Orice execuție trebuie să aibă la bază o proiectare, desigur să aibă și avizul Ministerului Culturii, sala fiind un monument de grupa A. Anul acesta vom face licitația pentru proiectare, nu știu dacă avizele se vor primi. Și la anul se va executa schimbarea învelitorii, șarpantei și tâmplăria pentru că, nu știu dacă ați văzut, se poate băga mâna înspre-afară, printre uși. Și nu prea permite o bună menținere a climatului în Sala Unirii și a unei temperaturi ideale pentru a desfășura anumită activitate, mai ales iarna”, a declarat Gabriel Rustoiu.

Directorul muzeului susţine că abia în 2018, când se vor sărbători 100 de ani de la Marea Unire, clădirea-monument Sala Unirii îşi va schimba cu siguranță aspectul, devenind atunci, cu adevărat, un simbol naţional.

Posibile proiecte pentru promovarea monumentului-simbol al oraşului Marii Uniri

Întrebat despre activitățile de promovare a Sălii Unirii ca simbol naţional, Rustoiu a menționat numărul de vizitatori, care a crescut simțitor, doar anul acesta 65.000 de oameni trecând pragul acesteia și faptul că intrarea este gratuită. În plus, despre Sala Unirii şi importanţa acesteia în contextul evenimentului de la 1918 știe toată lumea, din manualele de istorie.

Lipsa resurselor financiare imediate pentru investiţii de amploare pune piedici unor posibile idei de promovare, spre exemplu, prin înfiinţarea unei gărzi româneşti, care să completeze „oferta” pentru turiştii care vizitează Cetatea şi care acum „prinde viaţă” prin spectacole oferite de garda cu soldaţi în uniforme austriece şi reenactorii voluntari din trupele de „daci” şi „romani”.

Pentru înfiinţarea unei asemenea gărzi romanești, directorul a estimat „cam 5o de mii” de lei necesari și ar trebui să înainteze un proiect în acest sens, cel mai probabil finanţat cu fonduri europene. „Vom depune când se va deschide cererea de finanțare. Să sperăm că vom câștiga”, spune Rustoiu.

Vorbind de cultură, banii sunt foarte puțini comparativ cu posibilităţile de promovare, iar Muzeul desfașoară și alte activități: arheologie, conservare, activități culturale, proiecte de cercetare. Până acum au câştigat însă proiecte importante, cum sunt Garda romană – Legiunea XIII Gemina, garda dacică  – Lupii Apoulonului.

Revenind la Sala Unirii, aceasta este deocamdată împărțită în două secţiuni: sala propriu-zisă și expoziția de etnografie și artă religioasă. „Arta religioasă am duce-o în celălalt muzeu, sper că vom primi finanțare prin Museikon, proiect depus de Consiliul Județean împreună cu muzeul nostru. Partea de etnografie, trebuie să-i găsim un spațiu, iar în Sala Unirii să fie doar ceea ce înseamnă lupta pentru Unire, lupta de emancipare a românilor din Ardeal, acolo i-aș aduce pe Horia, Cloșca și Crișan, pe Avram Iancu”, a explicat Rustoiu.

Museikon este un proiect de amenajare a unui muzeu cu expoziţii de artă sacră, un departament suplimentar al Muzeului Naţional al Unirii ce va găzdui două colecţii de icoane. Este un proiect derulat de CJ în parteneriat cu specialiştii Muzeului Universităţii din Bergen, Norvegia.

Promovare turistică deficitară: Brandul de oraș al Marii Uniri nu există

Am putea spune că Sala Unirii, ca simbol al unităţii naţionale româneşti și nici Alba Iulia, ca oraș al Marii Uniri nu sunt suficient promovate, în cadrul acţiunilor de atragere a turiştilor din Cealaltă Capitală. Autoritățile locale organizează doar o dată pe an, de 1 Decembrie, o ”petrecere câmpenească” dedicată Unirii de la 1 decembrie 1918. Deocamdată, prin orașul Marii Uniri a românilor defilează o gardă austriacă, vedem niște lupte între daci și romani. Nimic care să scoată în evidență că Alba Iulia este capitala de suflet a românilor, orașul Marii Uniri unde să avut loc cel mai important eveniment din istoria noastră, ca popor.

Brandul ”Alba Iulia – oraşul Marii Uniri” ar putea reprezenta o atracţie pentru un alt fel de segment de turişti, cei care apreciază valorile naţionale.

Despre Sala Unirii

Sala Unirii a fost construită în anii 1898-1900. Inițial, clădirea a fost cazino al militarilor austrieci. Clădirea era numită și Cazina Militară, aici organizându-se baluri și petreceri pentru protipendada militară austro-ungară.

Sala Unirii a găzduit banchete cu ocazia evenimentului Încoronării Regilor României Mari, Ferdinand şi Maria, la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 și a dezvelirii Obeliscului Horea, Cloșca și Crișan la 14 octombrie 1937. A fost restaurată în 1922 şi în perioada 1967-68.

Este simbolul Unității tuturor românilor. Aici s-a adoptat Declarația de Unire a Transilvaniei cu România în 1918, care a fost citită celor prezenți: 1228 de delegați oficiali și peste 100.000 de români din toată Transilvania.

Rezoluția Unirii citită de episcopul Iuliu Hossu:

„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”