Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Monetăria de la Alba Iulia, izvor de bani şi putere. Cum a devenit orașul unul dintre centrele monetare ale Europei Centrale


Publicat

05_01Statutul de capitală a Principatului Transilvaniei timp de un secol și jumătate a conferit oraşului Alba Iulia şi un important rol în domeniul monetar. Astfel, secvenţele importante ale istoriei oraşului Alba Iulia se leagă de activitatea monetăriei. Alba Iulia a fost unul dintre centrele monetare importante ale Europei Centrale, aici fiind bătute inclusiv monede de aur.

Activitatea monetăriei a acoperit două mari perioade: cea a principatului şi cea de după anul 1700, până la 1871. Primele monede au fost bătute în timpul principelui Gabriel Báthory, începând cu anul 1611, însă apogeul vechii monetării este atins sub principele Gabriel Bethlen, care a emis între anii 1618-1622 o mare masă monetară, incluzând şi piese de aur. O parte a acestor piese era bătută clandestin.

„<Noua monetărie> a fost deschisă după cucerirea cetăţii de către austrieci, fiind dotată cu utilităţi moderne. Ea a funcţionat în clădirile aflate între arsenalul cetăţii şi intendenţă. Astăzi, doar câteva ruine mai amintesc de monetăria oraşului.

Statutul de capitală a Principatului Transilvaniei, pe care oraşul Alba Iulia l-a deţinut timp de un secol şi jumătate, a fost dublat şi prin faptul că a devenit unul dintre centrele monetare ale Europei Centrale. După cucerirea habsburgică monetăria reuşeşte să se impună la nivelul imperiului, dobândindu-şi curând statutul de monetărie de primă mână a monarhiei austriece.

Alegerea oraşului a fost înlesnită şi de prezenţa minelor din Zlatna şi a celor din Apuseni, unde se extrăgeau metalele folosite la baterea monedelor. La Alba Iulia au funcţionat de-a lungul timpului două monetării: cea <veche> şi cea <nouă>, prima activând cu mai multe întreruperi”, precizează Cristian Ioan Popa, expert în reconstituiri istorice.

Prima monetărie de la Alba Iulia (epoca Principatului)

Datele despre o monetărie medievală nu se cunosc. Cel care a bătut primele monede la Alba Iulia a fost principele Gabriel Báthory. Monedele emise în ultimii săi ani de domnie, între 1610-1611 şi 1613, au fost în tiraj mic, iar atelierul monetar nu era unul oficial, întrucât nu a primit acceptul monarhiei ungare.

„Odată cu venirea pe tronul Transilvaniei a lui Gabriel Bethlen (1613-1629) monetăria de la Alba Iulia va juca un rol extrem de important în planul său de guvernare. Anii săi de domnie corespund „epocii de aur” a Principatului Transilvaniei, echivalenţi unei intense activităţi financiare, economice şi edilitare. Măreţul său proiect renascentist a fost susţinut şi cu ajutorul monetăriei care funcţiona în cetatea princiară, a cărei activitate se reia în perioada 1618-1622. Clandestinitatea monetăriei nu dispăruse în totalitate. Falsificarea s-a făcut cu concursul direct al principelui, din cei cinci ani de emisiuni ale acestuia, în primii doi ani monedele s-au bătut ilegal. Tacit, susţinut şi de nobilii apropiaţi, principele îşi procurase venituri apreciabile de pe urma acestei activităţi. O mare cantitate de monedă din aur a fost destinată, apoi, plăţii tributului sau unor favoruri către Poarta Otomană. Deşi obligat de rege să stopeze fenomenul falsificării monedelor, Bethlen se va rezuma la câteva măsuri puse în practică de prea puţine ori, şi nu întotdeauna şi în cazul său. Astfel, în anul 1619, Dieta Transilvaniei se vede nevoită să ia măsuri de eradicare a acestei practici”, afirmă Cristian Ioan Popa.

Monetăria Principatului a bătut o masă monetară extrem de diversă, cuprinzând piese mărunte, dar şi ducaţi şi taleri. Multe erau de aur, având caracter jubiliar. O astfel de monedă este cea emisă în 25 august 1620, prilejuită de urcarea pe tron a lui Gabriel Bethlen ca rege al Ungariei. Unele monede albaiuliene ilustrează nivelul ridicat al artei monetare atins în capitala Principatului. Cele cu valoarea nominală cea mai mare, de 100 ducaţi, considerate adevărate rarităţi numismatice, au fost emise sub principele Mihai Apafi (1661-1690).

„Clădirea vechii monetării nu a putut fi localizată; se ştie doar că funcţiona anterior în aşa-numita <casă Báthory>, probabil sub corpurile viitorului Liceu Mailáth. Ea se pare că a dispărut în urma distrugerii cetăţii din timpul invaziei tătaro-turce din anii 1658 şi 1662. Ulterior, monetăria va funcţiona în clădirea fostei mănăstiri benedectine, unde se afla probabil şi după redeschiderea atelierelor monetare după anul 1699”, explică expertul.

A doua monetărie de la Alba Iulia („Noua monetărie”)

Reînfiinţarea monetăriei se datorează noilor condiţii politice impuse în urma cuceririi Transilvaniei de către austrieci. Reamenajarea cazonă a cetăţii din Alba Iulia includea şi edificarea unei monetării noi, într-un moment în care vechi ateliere monetare transilvănene, cu tradiţie (Cluj, Sibiu), nu mai funcţionau.

„Monetăria a activat, după cum s-a văzut, în locuri diferite celui unde se află încă ruinele ultimului ansamblu, aflat între clădirea Arsenalului şi Intendenţă. După redeschiderea acesteia, în jurul anului 1700, monetăria se pare că a ocupat spaţiile dezafectate ale unei foste mănăstiri de călugăriţe. Construcţia clădirilor acesteia a fost realizată între anii 1714-1717, luând aspectul unui pătrat, cu etaj, înconjurat de ateliere şi locuinţe, ce beneficiau şi de două fântâni interioare. Spre drum se deschideau două porţi mari. Corpul principal era masiv, sprijinite parţial de contraforturi. Aici se afla şi una dintre cele două porţi de acces, prevăzută cu un fronton simplu. De monetărie ţineau şi grajdurile pentru cai, o remiză pentru căruţe, pivniţe şi parcele de grădini. Inventarele atelierelor sau camerelor păstrate până la noi, din perioada 1718-1823, ne ajută să cunoaştem amănunte foarte precise, de la dimensiunile încăperilor, utilarea monetăriei, până la cele mai mici detalii (cum ar fi tipul geamurilor, feronerie, tipul de sobe sau chiar lenjeria de pat!). Ca să oferim, de pildă, un singur exemplu, din anul 1823, maistrul monetar beneficia de 8 camere, din care două folosite ca laborator, ce dispuneau în total de 14 uşi, 6 sobe, 25 balamale şi 13 lacăte. Monetăriei îi aparţinea şi un laborator de sublimare a mercurului şi un laminor ridicate în anii 1761 şi 1799 la Miceşti. Din păcate, din vechile clădiri ale monetăriei moderne azi mai sunt vizibile doar ruinele zidurilor exterioare, cu golurile de ferestre renascentiste şi ale celor două porţi mari de pe latura nordică”, susține Cristian Ioan Popa.

Adalbert Cserni

Adalbert Cserni

Clădirea poligonală cu plan neregulat – cunoscută din mai multe fotografii realizate de către Adalbert Cserni, interpretată în mod greşit drept capelă – reprezintă crivacul acţionat de cai utilizat pentru laminarea lingourilor. Arhitectura sa, de influenţă barocă, se dezvoltă pe două/trei niveluri, fiind acoperită cu un acoperiş ascuţit.

Veniturile monetăriei erau foarte mari iar prestigiul acesteia s-a consolidat în timp. Alba Iulia s-a situat de multe ori pe locul al doilea în Imperiu, imediat după Viena, în privinţa baterii monedelor de aur. Siglele cele mai întâlnite ale monetăriei din Alba Iulia sunt: C-A, C, E, Gy.F.

„Ultima monetărie a funcţionat până în anul 1871, an în care se decide închiderea şi transferul bunurilor sale la monetăria din Kremnica (Slovacia) sau la uzinele din Zlatna. În jur de 50 de cutii cu documente din arhiva monetăriei au ajuns aici în anii 1871-1872, formând o arhivă necunoscută, în mare măsură, despre o secvenţă importantă a istoriei Alba Iuliei. Ulterior dezafectării sale, în clădirile fostei monetării va funcţiona Tribunalul (Curtea de Apel, Judecătoria de Ocol şi Penitenciarul Oraşului), urmând ca în anul 1903 complexul să fie demolat.

De-a lungul existenţei sale, activitatea monetăriei oraşului s-a împletit într-un mod extrem de strâns cu puterea princiară, regală sau imperială. Interese urzite aici sau nu au alimentat permanent spusele potrivit cărora banii înseamnă putere, iar puterea este susţinută cu bani. Negrii sau nu. De care un principe abil precum Gabriel Bethlen a reuşit să se folosească la Alba Iulia în ridicarea celebrului palat, invidiat chiar şi de prădătorii care-l vor arunca în ruină”, mai susține Cristian Ioan Popa.

sursa: imagini-istorie.apulum.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

4.064 de cazuri noi de COVID, raportate în România, în ultimele 24 de ore

Publicat

În ulitmele 24 de ore, în România, au fost raportate 4.064 de cazuri noi de COVID. Până astăzi, 6 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 824.995 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

754.335 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 20.854 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 05.03.2021 (10:00) – 06.03.2021 (10:00) au fost raportate 69 de decese (33 bărbați și 36 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Timiș și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 10-19 ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 14 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 21 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 26 decese la categoria de peste 80 de ani.

66 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.306. Dintre acestea, 1.070 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.158.995 de teste RT-PCR și 351.100 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.191 de teste RT-PCR (14.555 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.636 la cerere) și 8.604 teste rapide antigenice.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 90 de noi cazuri de COVID în ultimele 24 de ore. INCIDENȚA la 14 zile, transmisă de DSP Alba

Publicat

În ultimele 24 de ore, în județul Alba s-au înregistrat 90 de noi cazuri de COVID-19, potrivit datelor transmise de DSP Alba, sâmbătă 6 martie. 

De asemenea, DSP Alba a transmis și incidența cazurilor de COVID la 14 zile. De la începutul pandemiei, în județul Alba, 16083 de persoane au fost confirmate pozitiv. Dintre acestea,  14746 au fost declarate vindecate. De asemenea, s-au înregistrat 432 decese.

Vineri, în Alba au fost prelucrat 497 probe (268 la SJU si 229 la DSP). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 174800

Lista localităților din care provin persoanele confirmate pozitiv

Mediul urban

Alba Iulia 33

Sebeș 10

Aiud 5

Blaj 4

Ocna Mureș 4

Cugir 2

Teiuș 1

Mediul rural

Șona 8

Meteș 3

Unirea 3

Doștat 2

Galda de Jos 2

Pianu 2

Săsciori 2

Valea Lungă 2

Livezile 1

Mihalț 1

Roșia Montană 1

Săliștea 1

Șpring 1

Incidența la 14 zile

JUDETLOCALITATECAZURI LA 1000 DE LOCUITORI IN ULTIMELE 14 ZILE (DEPABD)     
ALBAMIHALŢ7.98     
ALBAŞONA6.40     
ALBADOŞTAT5.87     
ALBAMUNICIPIUL ALBA IULIA4.89     
ALBAUNIREA4.25     
ALBACRICĂU3.49     
ALBALUNCA MUREŞULUI3.48     
ALBAŞPRING3.43     
ALBAMUNICIPIUL SEBEŞ2.89     
ALBAVALEA LUNGĂ2.85     
ALBACRĂCIUNELU DE JOS2.80     
ALBAPIANU2.51     
ALBALIVEZILE2.47     
ALBAŞIBOT2.47     
ALBARĂDEŞTI2.31     
ALBASĂLIŞTEA2.11     
ALBABERGHIN2.09     
ALBARIMETEA2.00     
ALBAORAŞ TEIUŞ1.93     
ALBAOCOLIŞ1.79     
ALBAIGHIU1.71     
ALBAORAŞ OCNA MUREŞ1.64     
ALBAMUNICIPIUL AIUD1.58     
ALBACIUGUD1.53     
ALBAMIRĂSLĂU1.51     
ALBAMETEŞ1.43     
ALBAGALDA DE JOS1.34     
ALBAORAŞ CUGIR1.32     
ALBASÂNTIMBRU1.32     
ALBAMUNICIPIUL BLAJ1.16     
ALBALOPADEA NOUĂ1.15     
ALBASÂNCEL1.15     
ALBANOŞLAC1.10     
ALBABLANDIANA1.09     
ALBASĂSCIORI1.07     
ALBAŞUGAG1.04     
ALBADAIA ROMÂNĂ0.96     
ALBACIURULEASA0.87     
ALBAORAŞ ABRUD0.76     
ALBAORAŞ ZLATNA0.76     
ALBAVADU MOŢILOR0.74     
ALBABISTRA0.66     
ALBAGÂRDA DE SUS0.65     
ALBAVIDRA0.65     
ALBAROŞIA DE SECAŞ0.62     
ALBACERGĂU0.61     
ALBASOHODOL0.59     
ALBAVINŢU DE JOS0.54     
ALBAHOREA0.51     
ALBAALBAC0.50     
ALBACÂLNIC0.50     
ALBAGÂRBOVA0.47     
ALBABUCERDEA GRÂNOASĂ0.44     
ALBAORAŞ CÂMPENI0.41     
ALBAJIDVEI0.38     
ALBAROŞIA MONTANĂ0.36     
ALBALUPŞA0.34     
ALBAORAŞ BAIA DE ARIEŞ0.26     
ALBAALMAŞU MARE0.00     
ALBAARIEŞENI0.00     
ALBAAVRAM IANCU0.00     
ALBABUCIUM0.00     
ALBACENADE0.00     
ALBACERU-BĂCĂINŢI0.00     
ALBACETATEA DE BALTĂ0.00     
ALBACUT0.00     
ALBAFĂRĂU0.00     
ALBAHOPÂRTA0.00     
ALBAÎNTREGALDE0.00     
ALBAMOGOŞ0.00     
ALBAOHABA0.00     
ALBAPOIANA VADULUI0.00     
ALBAPONOR0.00     
ALBAPOŞAGA0.00     
ALBARÂMEŢ0.00     
ALBASĂLCIUA0.00     
ALBASCĂRIŞOARA0.00     
ALBASTREMŢ0.00     
TOTAL 2.34    

 

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Doi tineri din Blaj au bătut o bătrână și i-au furat 30 de litri de vin. Cum au fost prinși de polițiști și pedeapsa primită

Publicat

hoti

Un tânăr și un minor din Blaj au fost condamnați la închisoare cu executare după ce au tâlhărit o bătrână de 81.

După ce au batut-o cu salbaticie i-au furat acesteia 30 de litri de vin și 700 de lei. Bătrâna a avut nevoie de peste 60 de zile de îngrijiri medicale. 

Unul dintre cei doi tâlhari a fost identificat după urmele de încălțăminte pe care le-a lasat în noroi, la locul faptei, urme ce erau identice cu încălțările pe care le purta la momentul în care a fost prins.

Aceștia au fost judecați de magistrații Judecătoriei Blaj, iar decizia a venit pe data de 18 februarie, însă în urmă cu câteva zile, motivarea judecătorilor a fost făcută publică.

Ce s-a întâmplat

În noptea de 4 spre 5 mai 2020, cei doi tineri au sarit gardul în curtea bătrânei și s-au dus direct la pivnița acesteia. Acolo cu un cuțit au încercat să spargă încuietoarea dar nu au reușit, deoarece cuțitul s-a rupt. Au luat alt cuțit din bucătăria femeii și au reușit să deschidă ușa la pivniță.

De acolo au furat aproximativ 30 de litri de vin, îmbuteliat în 5-6 PET-uri de plastic.

Apoi, ”inculpații au spart un geam dinspre curte, aflat în imediata apropiere a ușii de acces în casa de locuit, cu intenția de a deschide ulterior ușa de acces, moment în care au fost surprinși de către persoana vătămată care a deschis ușa din interior”, se arată în motivarea instanței din Blaj.

În acel moment cei doi i-au aplicat bătrânei mai multe lovituri puternice cu pumnii în zona feței.

”În continuare inculpații au răvășit lucrurile prin mai multe dulapuri după care de pe polița unui dulap din camera folosită de persoana vătămată, au sustras suma de aproximativ 700 lei și au părăsit locuința, și apoi, curtea și grădina, prin același loc prin care au pătruns în interior”, se mai arată în documentul citat.

Femeia a fost găsită în stare de șoc, de către rude, în dupăamiaza zilei de 5 mai.

Aceasta a fost transportată la spital, unde medicul legist a concluzionat că are nevoie de cel puțin 60-70 de zile de îngrijiri medicale.

Cum au fost prinși cei doi tâlhari

La scurt timp după ce rudele au anunțat poliția, de la fața locului, polițiștii criminaliști au prelevat mai multe probe, printre care și câteva urme de încălțăminte.

După ce au întocmit un cerc de suspecți, polițiștii au mers la unul dintre cei doi tâlhari. L-au găsit pe aceasta, într-o casă dintr-o zonă în care locuiesc mai multe persoane de etnie romă. Tânărul se afla în pat, iar langă pat, un bidon de vin.

Când polițiștii l-au întrebat de une provine vinul acesta a recunoscut că l-a luat din pivnița bătrânei.

Apoi, acesta i-a condus pe polițiști la cel de al doilea făptaș. Acolo, oamenii legii au descoperit o pereche de încălțăminte care se potrivea cu urmele lasate în curtea bătrânei.

Aceștia și-au recunoscut fapta și au fost acuzați și judecați pentru tâlhărie calificată.

Pentru fapta lor, unul dintre cei doi, Romeo L., a primit doi ani de închisoare, iar minorul, Ș.D., a primit un an de detenție într-un centru pentru minori.

De asemenea au mai fost obligați la plata unor cheltuieli de judecată.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un spărgător de apartamente care a dat trei ”lovituri” în Alba Iulia, arestat preventiv. Cum a acționat și ce a reușit să fure

Publicat

mascati, politie

Un bărbat de 36 de ani, din județul Timiș, a fost arestat preventiv la cererea procurorilor fiind suspect că a spart trei apartamente din Alba Iulia și ar fi sustras bani și bijuterii. Prejudiciul total se ridică la peste 83.000 de lei.

Mai mult de atât, acesta ar fi spart și un apartament din Iași, folosind același mod de operare. Acum polițiștii încearcă să afle dacă bărbatul a mai dat și alte lovituri. Momentan, acesta va sta în arest preventiv, pentru 30 de zile. 

Potrivit IPJ Alba, la data de 4 martie 2021, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției Municipiului Alba Iulia au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat de 36 de ani, din comuna Voiteg, județul Timiș, care este bănuit de săvârșirea a 3 fapte de furt din apartamente situate pe raza municipiului Alba Iulia.

În sarcina acestuia s-a reținut faptul că, în perioada iulie – noiembrie 2020, folosindu-se de chei potrivite sau mincinoase, ar fi pătruns în 3 apartamente din Alba Iulia, în timp ce proprietarii acestora nu erau acasă și ar fi sustras bani și bijuterii, în valoare totală de 83.000 de lei.

Individul a fost identificat și reținut, cu sprijinul polițiștilor de investigații criminale din municipiul Iași, imediat după ce, folosind același mod de operare, ar fi sustras, dintr-un apartament din municipiul Iași, peste 37.000 de lei.

Asupra sa au fost găsite mai multe chei, ustensile și dispozitive folosite la deschiderea ușilor precum și bani.

Pe data de 5 martie, magistrații Judecătoriei Alba Iulia au admis propunerea procurorilor și au dispus arestarea preventivă a bărbatului pe o perioadă de 30 de zile.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate