Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Pista de biciclete de pe Mamut, DESCHISĂ oficial. Ce urmează să se facă în cea mai nouă în zonă de agrement din Alba Iulia


Publicat

“Transalpina” de Mamut, pista de biciclete din zona Valea Popii – Dealul Mamut, la marginea oraşului Alba Iulia, a fost inaugurată, oficial, vineri, în prezenţa oficialităţilor locale. Proiectul început în 2011 este oficial finnalizat, iar albaiulienii şi turiştii amatori de plimbări pe două roţi au “undă verde” pentru drumeţii, sport şi relaxare în aer liber.

„Mă bucur că proiectul nu s-a făcut în zadar. Sunt oameni de toate vârstele care folosesc sau au descoperit de curând bicicleta. Ce mai trebuie, să învăţăm să respectăm pe cei din jur, de exemplu pietonul care  a greşit şi a intrat pe pista de biciclete sau să învăţăm că pedalăm printre oameni. Este un început şi vom învăţa.

Avem programe care arată că putem face multe lucruri cu bicicleta, avem centre de închiriat biciclete, continuăm.

(P)  Haine sport ciclism pe FashionSport.ro.  Peste 40.000 de articole sport pentru femei, bărbați și copii. Branduri : Nike, Adidas, Puma, Dunlop, Slazenger, Lee Cooper, Karrimor, Everlast etc. Reduceri mari în fiecare zi.

Este o zonă deosebită şi abia aştept să fie plin de oameni, care să vină în weekend, să poată sta şi la grătar. Sper să găsim o firmă să închiriem zona (în apropierea parcării, pentru restaurant – n.r.) şi să amenajăm totul pentru relaxare.

Alba Iulia, în interiorul oraşului, nu are parc (vorbim despre peste 4-5 hectare). Nu are pentru că nu le-au făcut cei care trebuiau să le facă, s-au gândit la altceva. Acum am legat oraşul câtmai mult de aceste zone de pădure.

Vom amenaja şi în pădure, cu trasee şi bănci, vom aduce şi apa aici, va fi încă o zonă civilizată pentrui oameni civilizaţi. Albaiulienii merită”, a declarat primarul Mircea Hava, la evenimentul de inaugurare a pisteide biciclete.

Primarul a precizat că se va face un proiect de hotărâre de Consiliu Local pentru scoaterea la licitaţie a zonei unde este prevăzută amenajarea unui restaurant şi că se fac demersuri şi pentru modernizarea străzii de acces, pe Valea Popii. De asemenea, pentru ieşirea spre Pâclişa, care nu este drum public, se încearcă amenajarea, după ce se va discuta cu proprietarii terenurilor din zonă.

 

La evenimentul de inaugurare au mai participat şi viceprimarul Paul Voicu şi consilieri locali.

La doar câţiva kilometri de centrul oraşului Alba Iulia, pe Dealul Mamut, mai sus de zona Valea Popii, pista de biciclete măsoară cu puţin peste 5 kilometri şi leagă, prin pădure, două dintre cartierele oraşului: Miceşti şi Pâclişa. Această pistă are o lăţime de 3 metri şi este însoţită de o alee pietonală lată de 2 metri, pe care cei dornici de promenade pot să se plimbe în voie şi să admire priveliştea.

Pe lângă zona pietonală şi pista de biciclete, mai există şi o bandă asfaltată, destinată circulaţiei cu autoturismul, însă aceasta doar pentru o parte din traseu (aproximativ un kilometru).

De-a lungul întregului traseu se găseşte şi un spațiu de agrement dotat cu un pavilion central de tip restaurant, două locuri pentru grătar, mese, 12 foișoare și o parcare unde vizitatorii își vor putea lăsa mașinile. De asemenea, mai există şi locuri special amenajate unde vizitatorii îşi pot lăsa bicicletele.

Dificultatea pistei este una de nivel mediu: traseu de urcare pe aproximativ 2 kilometri şi coborâre pe 3,5 kilometri.

Valoarea totală a acestui proiect este de aproximativ 11 milioane de lei, din care 5 milioane de lei provin din finanţări europene accesate de Primăria Alba Iulia, iar restul din suma totală a fost asigurată din bugetul administraţiei locale.

Numită de ciclişti “Transalpina de Mamut”, datorită tronsoanelor de urcare şi coborâre şi senzaţiilor de “altitudine” în zonă, pista de biciclete este semnalizată corespunzător şi are pe margine, la distanţe de 100 de metri, bănci de relaxare şi coşuri de gunoi.

Proiectul a fost aprobat în 2011, când Primăria Municipiului Alba Iulia a semnat contractul de finantare cu Agentia pentru Dezvoltare Regională Centru, pentru „Valorificarea resurselor turistice naturale în zona Mamut. Parcul Dendrologic „Dr. Ioan Vlad” – Valea Popii din Municipiul Alba Iulia”.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

8 Comentarii

8 Comments

  1. lupu sur

    vineri, 08.08.2014 at 16:04

    Daca trebuie sa merg 100 km de la o banca la alta,mai bine ma las pagubas.

    • moderatorul de serviciu

      vineri, 08.08.2014 at 16:47

      100 m, scuze. corectat

  2. mdda

    vineri, 08.08.2014 at 16:35

    Dar oare drumul dinspre Micesti pana in aceasta zona nu se si amenajeaz, ca pana ajungi acolo iti rupi masina sau bicicleta? Degeaba ii frumoasa zona daca drumul de acces ii rau de tot.

  3. Cristian P

    vineri, 08.08.2014 at 20:10

    Cu respect domnule primar, ati afirmat ca, citez: “Alba Iulia, în interiorul oraşului, nu are parc. Nu are pentru că nu s-au gândit alţii să le facă.”.
    Cine erau acei “altii”, ca dumneavoastra sunteti primar de 18 ani, aveati tot timpul sa faceti nenumarate parcuri in oras, insa, in aceasta perioada si acelea care exiatau cand ati venit primar, au fost distruse.

  4. asa e!

    sâmbătă, 09.08.2014 at 01:27

    Vai cate critici! Pai ce sunteti voi? Incuiati la minte?! Inca se mai fac lucrari (strada spre acces spre Valea Popii). Odata cu dezvoltarea orasului, apar si criticii. Daca nu vreti, stati acasa ca nu va obliga nimeni sa mergeti acolo. Ce aiuriti!…

  5. mihai

    sâmbătă, 09.08.2014 at 11:09

    Dar un strand pentru oamenii nevoiasi, somerii si pensionarii cu venituni mici ca sa nu zic indecente cand se va amenaja ca murim de caldura in blocuri, ca havele avem destule.

  6. Ciclist

    duminică, 10.08.2014 at 00:36

    Acum ca avem pista poate ar dori cineva sa organizeze ceva concursuri pentru biciclisti..

  7. AD

    duminică, 10.08.2014 at 21:27

    In sfarsit avem unde sa ne dam cu bicicleta . Pista din interiorul cetatii, din santuri este inutilizabila datorita cainilor puratti in lesa sau lasati liberi care pur si simplu sar pe tine sau iti intra la roata.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Torționarul cu patru clase de la Aiud. Gheorghe Crăciun a fost directorul penitenciarului în perioada stalinistă

Publicat

gheorghe craciun

Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

ghe

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

s

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Proiect de repunere pe șine a Mocăniței de pe Valea Arieșului. Ar lega Câmpeni și Abrud de Turda, pe un traseu de 110 kilometri

Publicat

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România și reprezentanții mai multor asociații din județele Cluj și Alba au lansat un proiect de revitalizare a Mocăniței de pe Valea Arieșului.

Președintele Societății ”Avram Iancu”, Tiberiu Groza, a declarat pentru Cluj24.ro că rolul Mocăniței a fost unul extrem de important pentru viața economică și socială a localităților de pe Valea Arieșului de la înființarea liniei înguste de cale ferată până în 1998 când s-a închis activitatea pe traseul Turda – Câmpeni-Abrud.

”Revitalizarea Mocăniței de pe Valea Arieșului este doar primul pas pentru revitalizarea vieții economice, sociale, turistice și culturale din această zonă. Mocănița ar fi un obiectiv prin care să fie atrași numeroși turiști”, a spus Groza.

Potrivit acestuia, proiectul prevede atragerea de fonduri europene pentru reconstrucția liniei înguste de cale ferată și pentru alte investiții.

Traseul Mocăniței este de 110 km

Traseul Mocăniței de pe Valea Arieșului are o lungime de 110 km și ar lega Turda, din județul Cluj, de Câmpeni și Abrud, județul Alba.

”Acum sunt funcționali 10 km la Sălciua și alți 10 km între Câmpeni și Abrud. Noi estimăm că în 10 ani acest proiect poate deveni viabil, important este să îl începem. Primăriile de pe traseu vor investi, iar dacă oamenii din zonă vor vedea că vin turiști își vor amenaja pensiuni, vor oferi bucătărie tradițională și meșteșuguri. În final, se stopează depopularea zonei Munților Apuseni”, a explicat președintele Societății ”Avram Iancu”.

Articol complet pe: Cluj24.ro

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate