FOTO: Primul studiu din lume pe microoorganisme, din gheaţa subterană de la Peștera Scărişoara. Ce vor să descopere cercetătorii

La Gheţarul Scărişoara din Munţii Apuseni se desfăşoară primul studiu pe microorganismele din gheață subterană din lume. Echipe de cercetători din ţară studiază adaptabilitatea acestora la mediile extreme reci, pentru a fi utilizată în bionanotehnologii, în industria medicală sau biocombustibili. De asemenea, cercetătorii analizează 13 metri de carotă de gheaţă pentru a reconstitui temperaturile de iarnă şi vară, dar şi precipitaţiile pentru ultimii 1000 de ani.

Ghețarul Scărișoara a fost vizitat recent de echipe de cercetători care de-a lungul mai multori ani efectuează diverse studii în acest spațiu subteran. Specialiştii sunt de la Universitatea din Suceava, Institutul de Biologie al Academiei Române și Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” (Bucureşti și Cluj), iar Asociaţia Speologică Sfinx din Gârda a acordat sprijin tehnic.

”Este un proiect de cercetare al Universității din Suceava, intitulat CLIMFOR, care are ca obiectiv reconstituirea climatului în ultimii 1000 de ani pe baza analizelor depozitelor de gheață din peșteri, respectiv a liniilor de creștere la arbori.

Pentru partea proiectului legată de gheață am extras o carotă de 13 m din Ghețarul Scărișoara, carotă ce urmează să fie analizată în laboratorul de izotopi stabili de la Suceava. Avem două doctorande implicate în proiect, Carmen Bădăluță, respectiv Viorica Nagavciuc. Sperăm ca la finalul acestui proiect să avem o reconstituire a temperaturilor de vară, temperaturilor de iarnă, respectiv a precipitațiilor cu rezoluție anuală pentru minim ultimii 1000 de ani”, a explicat dr. Aurel Perșoiu de la ”Universitatea Ștefan cel Mare” din Suceava

Ulerior, specialiştii din silvicultură vor folosi această reconstituire pentru a putea evalua modul în care pădurea a răspuns la schimbările climatice și ar putea face prognoze în viitor pentru ce se va întâmplă cu pădurea la aceste condiţii.

Citeşte şi FOTO: Ghețarul „Scărișoara”, temă de studiu pentru o echipă de cercetători. Sunt prelevate probe din blocul de gheață

Cercetarea de la Gheţar cuprinde însă şi alte aspecte, cum sunt identificarea microorganismelor, pentru a le putea utilize în bionanotehnologii, în industria medicală sau biocombustibil.

”Împreună cu echipa formată din directorul de proiect dr. Cristina Purcărea, dr. Ioan Ardelean, dr. Alexandra Hillebrand Voiculescu, Mădălina Pascu, dr Aurel Perșoiu și dr Traian Brad încercăm să identificăm microorganismele din Ghețarul Scărișoara pentru a fi corelate cu clima, iar identificarea acestor microorganisme să ne aducă folosirea lor în bionanotehnologii, precum folosirea lor în industria medicală, folosirea pentru biocombustibil etc.

Unele din aceste microorganisme și-au format o adaptabilitate privind supraviețuirea și dezvoltarea lor în gheață. În acest ghețar am găsit atât microorganime psicrofile, cât și psicrotolerante, însemnând o toleranță la mediile extreme reci. Unele intră într-o stare de latență și rămân captive în gheață, altele supraviețuiesc multiplicându-se și dezvoltându-se la temperaturi scăzute.

Este primul studiu pe microorganismele din gheață subterană din lume”, a precizat Corina Iţcuş, din colectivul de cercetare.

Citeşte şi FOTO: Cercetări la Ghețarul Scărișoara. Au fost montați senzori pentru dozarea radonului, o substanță radioactivă ce poate cauza cancer

În urma expediției ce a avut loc în Antarctica în perioada 3-26.02.2015 am reușit să colectăm un număr de 675 de probe pe care sperăm să le putem corela cu rezultatele obținute în urma analizării microorganismelor din Ghețarul Scărișoara.”

La cercetări a participat și o echipă de la Timișoara, condusă de prof. Petru Urdea, de la departamentul de Geografie de la Universitatea de Vest. Aceștia au efectuat un sondaj radar (ground penetrating radar) și unul de tomografie electrică (sau rezistivitate electrică, electrical rezistivity imaging) pentru a determina punctual în care grosimea gheții este maxim și potențialul de a recupera gheața veche.

Activităţile s-au realizat cu avizele Comisiei Patrimoniului Speologic și ale Administratiei Parcului Natural Apuseni.

 

Citeşte şi FOTO: MINUNI ale NATURII din Apuseni care MERITĂ VĂZUTE. Al doilea GHEȚAR subteran din lume și CASCADA unde apa cade de la 18 metri

Despre Gheţarul Scărişoara

Gheţarul Scărişoara este important pe plan ştiinţific internaţional atât datorită faptului că are un volum estimat la peste 120.000 metri cubi de gheaţă, fiind cel mai mare bloc de gheaţă subterană din lume, dar este vorba şi de locul în care se află cea mai veche gheaţă subterană din lume (10.500 ani)

De asemenea, Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba.

În 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei, a transmis preşedintele Asociaţiei Speologice Sfinx, dr. Christian Ciubotărescu.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute de A.Szirtfi (1847) şi J.Vass (1857) care prin faptul că menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în Gheţar dovedeşte faptul că acesta era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Primele observaţii ştiinţifice în legătură cu această peşteră au fost publicate de geologul Karl Peters (1861).

Prima hartă a peşterii a fost publicată de geograful Adolf Schmidl (1863).

Primul studiu monografic a fost publicat în 1927 de Emil Racoviţă, cercetătorul român care a intemeiat în 1907 Biospeologia ca ştiinţă (studiul amimalelor ce trăiesc în peşteră) şi care a fondat primul Institut de Speologie din lume la Cluj, în 1920.

Gheţarul Scărişoara este prima peşteră declarată Monument al Naturii în România în 1938.

În urma unei expediţii organizate de M. Pop în 1947 sunt descoperite şi explorate cele două rezervaţii ştiinţifice.

Urmează două etape de cercetare şi studiere a Gheţarului întreprinse de cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj, între 1963 -1968 şi 1983 –1992 coordonate de M. Şerban, I. Viehmann, T. Rusu, Gh. Racoviţă, V. Crăciun, E. Silvestru, B. Onac.

În 2001 Asociaţia Speologică „Sfinx” Gârda explorează noi laterale ale peşterii şi finalizează amenajarea actuală a porţiunii turistice a Gheţarului, introducând lumina artificială în sala „Biserica”.

Peştera are trei intrări, şi se află la o altitudine de 1165m faţă de nivelul mării. Are o lungime de peste 700 m şi o diferenţă de nivel de 105 m.

Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 m şi un diametru de 50 m, echipat cu scări metalice. La baza acestei coborâri se află „Sala Mare” a cărei planşeu este ocupat de un bloc de gheaţă cu un volum de peste 100.000 metri cubi ce are o grosime maximă de 36 m şi a cărui strate datate de la o adâncime de circa 20 m (din cei 36 m determinaţi) au între 2000 şi 3500 de ani vechime.

Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn echipate cu mâini curente. Din capătul Nord-Vestic al Sălii Mari, de pe un balcon al Sălii „Biserica” se pot admira scăldate în lumina reflectorului cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă.

Din „Sala Mare”, între Blocul de Gheaţă şi peretele de calcar se formează deschideri verticale numite rimae, precum şi cele două rezervaţii ştiinţifice „Rezervaţia Mare” şi „Rezervaţia Mică”, în care se poate întra numai pentru scopuri ştiinţifice, cu autorizaţie de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj.

În Gheţar trăiesc lilieci şi gândăcei de 2-3 mm numiţi „Pholeuon knirschi”, iar din sedimentul „Rezervaţiei Mari” a fost a fost dezgropat un schelet de Rupicapra.

sursa: A.S.”Sfinx” Gârda, www speo.ro