FOTO: Cercetări la Ghețarul Scărișoara. Au fost montați senzori pentru dozarea radonului, o substanță radioactivă ce poate cauza cancer

Inegalabilul Ghețar Scărișoara ofera în continuare teme deosebite de cercetare. De curând s-a efectuat o cercetare reprezentând dozarea radonului, un element radioactiv ce se găsește în această peșteră și s-au instalat diverși senzori pentru dozarea radonului. Aceasta este o substanță gazoasă frecvent întâlnită în peșteri, dar care, într-o concentrație ridicată poate să aibă efecte catastrofale, cum ar fi cancerul de plămâni, în special pentru persoane care petrec multe ore în interiorul peșterii.

Președinte Asociației Speologige Sfinx, dr. Christian Ciubotărescu, ne-a transmis un comunicat de presă și fotografii, despre cercetările ce au loc în această perioadă în peștera scărișoara.

Vă prezentăm comunicatul:

Dificultatea realizării de cercetări în rezervațiile Ghețarului Scărișoara, constă în faptul ca ele se află la peste 60 m adâncime. Accesul se face numai pe coardă și cu mult efort fizic. Asociația Speologică Sfinx a oferit sprijin tehnic pentru acces în Rezervația Mare a acestei peșteri.

„Peșterile reprezintă un teren extraordinar de cercetare. De curând între Facultatea de Biologie și Geologie și Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a Universității Babeș Bolyai a început o colaborare care vizează studiul concentrațiilor de Radon în câteva peșteri din România. Radonul este un element radioactiv care se formează prin dezintegrarea radioactivă a elementelor din seria Uraniului, elemente care se găsesc din belșug în rocile vulcanice în primul rând, roci care apar în zonele cu peșteri, în jurul peșterilor, la adâncime, iar pe rețeaua de fisuri, radonul care este un gaz incolor, inodor, se ridica și în spațiile închise se acumulează.

Ca urmare, pentru speologi care intră și ies nu este un mare pericol, însa acolo unde avem de a face cu peșteri turistice, unde personalul administrativ, ghizii și alții care intră și petrec mai multe ore în interiorul peșterii, prezența radonului într-o concentrație ridicată poata să aiba un efect nociv, și rezultatul cel mai nociv ar reprezenta dezvoltarea în timp a cancerului la plamâni. Până să ajungem acolo trebuie sa știm cam care este concentrația, iar pentru aceasta în cadrul acestei colaborări am selectat 7 peșteri din Romania, am selectat peșteri turistice, peșteri neturistice, am selectat peșteri orizontale cu ventilație bidirecțională sau unidirectională, am selectat peșteri descendente precum Izvorul Tăușoarelor, Ghețarul Scărișoara, acolo unde de la suprafață trebuie să cobori o sută, două sute, sau trei sute de metri, și unde te apropii de sursa prin care radonul ajunge în peșteră.

Acești senzori pe care îi montăm, sunt de dimensiunea unei cutiuțe de film, ele sunt lăsate în interiorul peșterii în diverse puncte, la diverse distanțe și adâncimi, în sezon estival și în sezonul de iarna. Se bănuiește că între sezonul de vara și sezonul de iarna ar putea să existe diferențe în ceea ce privește acumularea, și aceasta se poate datora și procesului în sine de ridicare din adânc, și de acumulare în spațiul închis al peșterii, dar și datorită sistemului de ventilație al peșterii.

Așa cum menționam am ales 7 peșteri. Ele sunt în partea central-vestică a României, din Munții Rodnei, Munții Pădurea Craiului, Munții Bihor, avem o peștera în zona Văii Cernei și Peștera Muierii. În fiecare din acestea am lăsat între 5 și 10 senzori pentru radon, pe care urmează să-i recuperăm, să developam filmul din cutiuțe ca să vedem concentrația.

Pe plan european, concentrațiile care sunt admisibile, în spații închise, și aici nu ne referim strict la peșteri pentru că ceea ce a interesat mai mult au fost măsuratorile în clădiri în care oamenii lucrează, în zone care sunt cunoscute, în regiuni în care se știe că rocile vulcanice și celelalte tipuri de roci care aflorează la suprafață sau în adâncime, au conținuturi ridicate de uraniu și alte elemente radioactive, și atunci în aceste clădiri, și în aceste spații s-au făcut măsuratori sistematice. Concentrația care spuneam că este nedăunătoare, până la care se consideră că personalul este în afara oricarui pericol este undeva la nivelul de 800 de Bequerel pe metru cub. Urmeză să vedem dupa ce am developat aceste filme cam pe unde ne situăm în peșterile noastre.

În câteva peșteri turistice cum este „Carlsbad” în New Mexico în Statele Unite, cum sunt o serie de peșteri turistice din Franța, din Cehia, sau din Ungaria, s-au făcut astfel de măsurători, și s-a ajuns la concluzia că în anumite sectoare ale peșterii, turistice fiind, concentrația depășea de două, trei, patru sau chiar cinci ori această barieră de 800 de Bequerel pe metru cub.

În astfel de condiții administrația peșterii trebuie să ia niște decizii foarte clare, și ghidul nu are voie să intre mai mult de două ori pe zi, nu are voie să stea mai mult în subteran de o oră, și o serie de alte condiții astfel încat personalul să nu fie expus unei doze care să-i afecteze în timp sănătatea”, a explicat prof. dr. Bogdan Petroniu Onac, de la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității „Babeș Bolyai” Cluj Napoca.

„Având în vedere că sunt în ultimul an și trebuie să-mi pregătesc lucrarea de licență, am mai lucrat cu domnul Onac, am mai colaborat pentru diverse congrese internaționale și naționale, am ajuns la concluzia, din discuție în discuție, luând parte și prof. Cosma de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, am ajuns la concluzia că am putea să facem un studiu despre Radon, în peșteri, fiind primul studiu de acest gen din România.

S-au mai facut câteva studii în spații închise, dar înspecial în locuințe. Deci este primul studiu care are  loc în peșteri. Am hotărât  să luăm 7 peșteri, de pe teritoriul României, pentru a avea o distribuție cât de cât uniformă, să cuprindem un areal cât mai mare posibil, printre care se numără și Scărișoara. Am montat în  jur de 7-8 senzori pentru a înregistra cantitatea de radon din interiorul peșterii în vederea depistării cam care ar fi sursa de radon, care ar fi legătura dintre ventilația peșterii și cantitatea înregistrată de senzorii noștri, și bineînțeles dacă tectonica și rocile din jur pot influența această cantitate.

După ce vom avea rezultatele, vom face și un studiu în cea ce privește modul în care ar putea afecta această cantitate sănătatea ghizilor. În cazul Scărișoara nu cred că va fi nevoie pentru că senzorii au fost instalați undeva în Rezervația Mare, care este accesată doar în scopuri științifice.

În legătură cu rezultatele, am primit o invitație pentru un viitor congres care va fi în anul 2014. Sperăm să publicăm și un articol într-o revistă de specialitate”, a declarat Monica Călugăr, studentă în anul IV la Facultatetea de Geologie și Biologie, la specialitatea Inginerie Geologică-Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.