FOTO: Ghețarul „Scărișoara”, temă de studiu pentru o echipă de cercetători. Sunt prelevate probe din blocul de gheață

Inepuizabilul Ghețar „Scărișoara” oferă teme de cercetare din ce în ce mai multe și din ce în ce mai interesante, pentru diverși cercetători. El aprinde imaginația multora, spre dovadă că în această perioadă o echipă de cercetare a venit să preleveze probe din blocul de gheață, pentru ca apoi să fie duse spre studiu în laborator. Obiectul interesului acestora îl reprezintă microorganismele din straturile de gheață și cunoașterea speciilor ce trăiesc în acest ghețar.

“Prin acest proiect ne-am propus să studiem microorganismele din straturile de gheață de la <Scărișoara> și să aflăm diferențele dintre speciile din aceste strate. Dacă cele de la 400 de ani corespund cu cele de la 900 de ani. Pentru aceasta, extragem gheața cu un drill (foreză).

Am încercat să extragem până la 22 de m, dar deocamdată am reușit numai 9m şi 80cm. Se extrag probe din <Rezervația Mică>, pe straturi, iar această gheață, luată în condiții sterile este dusă în laborator, apoi topită, filtrată și extras AND-ul. Mai departe, se multiplică secvențele până se ajunge la cunoașterea speciilor ce trăiesc în <Ghețarul Scărișoara>. Proiectul a fost finanțat de Consiliul Național al Cercetării Știinţifice, a declarat Corina Ițcuș , asistent de cercetare la Institutul de Biologie din cadrul Academiei Române, care îşi realizează teza de doctorat cu tema “Biodiversitatea microorganismelor din Ghețarul Scărisoara”.

“Ghețarul Scărișoara are peste 10000 de ani vechime și peste 100.0000 metri cubi. Nu s-a mai cercetat așa ceva în țara noastră și sperâăm să ne aducă rezultate foarte bune și o diversitate deosebită”, a completat Mădălina Pascu, de la Facultatea de Biologie a Universității București.

Dr. Aurel Perșoiu de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava a explicat: “Proiectul nostru este continuarea unui proiect mai vechi, care avea ca scop reconstituirea microclimatului în ultimii 5000 de ani. De această dată, dorim să obținem mai multe informaţii legate de microorganismele care trăiau în ultimii 5.000 de ani. Avem o reconstituire a climatului și dorim să vedem dacă modificările climatice din ultimii 50.00 de ani au influențat viaţa microclimatului. De aceea, efectuăm foraje în gheață pentru a extrage material de la diverse adâncimi și de diverse vârste și analizam compoziția microbiană a respectivelor probe.

Scopul nostru este să vedem dacă a existat o variație în această compoziție microbiană și în al doilea rând am vrea să vedem dacă am putea găsi bacterii vii care au supraviețuit prinse în gheața veche de câteva mii de ani. Suntem la început, avem probe pe parcursul mai multor companii. Două campanii de foraj. Am extras gheața de diverse vârste, 400 de ani, 900 de ani, 3000 de ani și acum colegii de la Institutul de Biologie din București, care conduc acest proiect analizează respectivele probe. Proiectul este condus de Cristina Purcărea, de la Institutul de Biologie din București și este un parteneriat între respectiva instituție, Institutul de Speologie – Departamentul Cluj Napoca, Institutul de Speologie București și Universitatea <Ștefan cel Mare> din Suceava.

În proiect sunt implicați aproximativ 20 de specialişti din patru instituţii, incluzând geologi, geografi, glaciologi, climatologi și, desigur ce este mai important, bacteriologi care studiază diverse grupe faunistice”.

Ghețarul Scărișoara este un fascinant monument al naturii, care stimulează și aprinde imaginația cercetătorilor. Asociația Speologică Sfinx a oferit sprijin tehnic și documentar fotografic.

„Se va continua cu probe prelevate de la adâncimi mai mari, implicit mai vechi, pentru a putea reconstitui dinamica faunei microbiene în ultimii 4-5000 de ani, precum și pentru a studia un mediu de viață care poate fi folosit ca analog pentru mediile de viață de pe alte planete (sau sateliţi ai acestora) – de exemplu sateliţii lui Jupiter (Europa) și Saturn (Titan)”, a declarat dr. Aurel Perșoiu de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

La aceste campanii au participat Aurel Perșoiu, dr. Cristina Purcărea și Corina Ițcuș de la Institutul de Biologie din București, prof. dr. Bogdan Onac și dr. Traian Brad de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” – Departamentul Cluj, dr. Alexandra Hillebrand de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” Bucureşti, precum și Mădalina Pascu de la Facultatea de Biologie a Universitătii București.

Cercetările se efectuează în cadrul proiectului “Biodiversitatea și distribuţia cronologică a microorganismelor din depozitul de gheață perenă din Peștera Ghețarul de la Scărişoara”, condus de Cristina Purcărea, Institutul de Biologie Bucureşti, început în februarie 2012 și finanțat de Consiliul Național al Cercetării Știinţifice (https://www.cncs-nrc.ro) și se derulează în baza unei autorizații eliberate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române, cu notificarea Administrației Parcului Natural Apuseni.