Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Proiectul „Monumente de for public” și-a desemnat câștigătorii. 34 de elevi au fost premiați de CJ Alba


Publicat

dumitrel

Consiliul Județean Alba a premiat, marți, elevii, cadrele didactice și bibliotecarii implicați în derularea proiectului „Monumente de for public”, inițiat cu scopul de a aduce în atenție și a pune în valoare monumentele din județul Alba. Cu această ocazie, CJ Alba a avut parte și de primii colindători din acest an. Premiile au fost acordate de Ion Dumitrel și Florin Roman,  președintele și respectiv vicepreședintele Consiliului Județean Alba.

Proiectul „Monumente de for public” lansat în ianuarie a implicat numeroși elevi, cadre didactice și bibliotecari din 24 de localități ale județului Alba. Aceștia au realizat fișe descriptive ale monumentelor, desene și eseuri, iar portofoliile realizate s-au adunat într-o bază de date ce va fi folosită inclusiv în scop didactic. Cele mai bune portofolii au fost premiate marți, fiind desemnaţi câştigători 34 de elevi din 17 comune.

„Proiectul a adus împreună elevi, cadre didactice și bibliotecari pentru a face cunoscută istoria monumentelor existente în fiecare dintre localitățile participante. Astfel, cei mici au putut afla de ce în localitatea lor există o troiță sau un monument, cum a apărut acesta, ce însemnătate are, implicându-i într-un mod aparte în cunoașterea istoriei locale. Este un proiect pe care ne dorim să-l continuăm și să-l dezvoltăm și în anii viitori”, a declarat Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, la ceremonia de înmânare a premiilor.

Cu această ocazie, la Consiliul Județean Alba au sosit și primii colindătorii ce vestesc bucuria sărbătorilor de iarnă. Primul grup de copii, de la Școala Generală din comuna Cricău a susținut un mic recital de cântece tradiționale, fermecând asistența cu frumusețea interpretării și a costumelor populare specifice satului lor.

„În fiecare an am avut foarte mulți colindători la Consiliul Județean Alba. Este un lucru bun, care arată că tradițiile noastre se păstrează și mai mult decât atât, ele sunt îmbrățișate cu căldură de cei mici. Acest fapt mă bucură, mai ales că, într-o anumită măsură, el se datorează și muncii Consiliului Județean Alba de punere în valoare a bogăției culturale a județului Alba”, a precizat Ion Dumitrel.

Vă prezentăm lista elevilor câștigători:

 

1. Andreea Georgiana Cristea- Școala generală I-VIII Avram Iancu

2. Paul Alexandru Heler-Școala generală I-VIII Avram Iancu

3. Diana Oana Jude-Școala generală I-VIII Avram Iancu

4. Denisa Daiana David-Școala generală Ion Agârbiceanu Bucium

5. Ioana Diana Danciu-Școala generală Ion Agârbiceanu Bucium

6. Cristian Ion Moldovan- Școala generală I-VIII Cetate

7. Maria Raluca Bîrsan-Școala generală I-VIII Cetate

8. Paul Ștefan Breaz-Școala generală I-VIII Cetate

9. Denisa Ioana Bărbat- Școala generală Septimiu Albini Cut

10. Diana Maria Hârjoc- Școala generală Septimiu Albini Cut

11. Drăgoi Vasile Nistor-Școala generală Septimiu Albini Cut

12. Ioana Păucean- Școala generală I-VIII Doștat

13. Monica Hila-Școala generală I-VIII Doștat

14. Adrian Florescu-Școala generală I-VIII Doștat

15. Ștefan Andrei Costea-Școala generală Ighel

16. Sorina Maria Slevaș Stanciu- Școala generală Mihai Eminescu Ighiu

17. Ioana Bianca Perța- Școala generală Mihai Eminescu Ighiu

18. Raluca Maria Băbău-Școala generală Livezii

19. Larisa Maria Maxim-Școala generală Livezii

20. Andreea Sântoma-Școala generală Mirăslău

21. Ioana Florina Fanea-Școala generală Mirăslău

22. Rareș Alexandru Cîmpean- Școala generală Mirăslău

23. Alina Cordea- Școala generală Simion Pantea Sălciua

24. Simona Florina Balea-Școala generală Simion Pantea Sălciua

25. Ionela Nicoleta Sav-Școala generală Simion Pantea Sălciua

26. Alexandra Cosmina Marcu-Școala generală Stremț

27. Sebastian Dorel Rusu-Școala generală Stremț

28. Maria Elena Pătrânjan-Școala generală Stremț

29. Iulian Florentin Popa- Școala generală Vidra

30. Mihaela Crișan-Școala generală Vidra

31. Alexandra Lavinia Vlad-Școala generală Vidra

32. Ana Adriana Căbulea-Școala generală I-VIII Cricău

33. Iulia Andreea Căbulea-Școala generală I-VIII Cricău

34. Gabriel Antonio Tat-Școala generală I-VIII Cricău

 

Cadrele didactice și bibliotecarii premiați

1. Ionel Heler – Avram Iancu

2. Vincențiu Gâta – Bistra

3. Gabriela Liliana Duna – Bucium

4. Mihaela Vinț – Ciugud

5. Ana Elena Neamțu – Cenade

6. Vasile Cîmpean – Cut

7. Nicoleta Iovuța Ordean – Doștat

8. Angela Petruța – Ighiu

9. Maria Gligor – Livezile

10. Dorina Horvath – Mirăslău

11. Lenuța Curșău – Ocoliș

12. Nicolae Drăgoi – Ohaba

13. Ioana Maria Rădac – Sălciua

14. Luminița DacianaDoboș Moga – Stremț

15. Maria Opincar – Șpring

16. Georgeta Niculina Pogan – Vidra

17. Ionela Blagu – Cricău

Foto: Vali CIONTEA



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Proiectarea Bazei sportive cu bazine de înot din Alba Iulia, la licitație. Detaliile unei investiții îndelung așteptate

Publicat

Noua administrație locală reia problema construcției unei baze sportive și de agrement, cu bazine exterioare de înot și locuri de joacă pentru copii, în zona Bazinului Olimpic din Alba Iulia. Primăria Alba Iulia a lansat recent o licitație pentru servicii de proiectare a obiectivului de investiții. 

Proiectul a fost tărăgănat ani întregi și relocat în mai multe poziții de vechea adiministrație condusă de Mircea Hava, astfel încât orașul nu are în prezent un ștrand public.

Primăria Alba Iulia a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru servicii de proiectare faza DTAC+PT+DDE+CS, verificarea tehnică de calitate a documentațiilor, inclusiv servicii de asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor privind obiectivul „Regenerare urbană a zonei Bazinului Olimpic prin amenajarea de zone verzi și construirea unei baze sportive și de agrement – municipiul Alba Iulia”.

Valoarea totală estimată este de 477.452,2 lei, fără TVA.

Primarul Gabriel Pleșa a declarat pentru Alba24 că investiția ar putea începe la toamnă și va trebui finalizată în 16 luni. Asta înseamnă că sezonul în care Alba Iulia va avea un ștrand municipal va fi cel din 2023.

”Investiția aceasta este direct legată și de introducerea canalizării pe strada Alcala de Henares, urmată de asfaltarea ei până la intersecția cu strada Gheorghe Șincai. Sper să o pot da în execuție cât mai repede către Apa CTTA, unde suntem acționari”, a spus primarul Gabriel Pleșa.

Citește și MODIFICĂRI în proiectul ștrandului de lângă Bazinul olimpic din Alba Iulia. Zona de plajă, extinsă. La ce se RENUNȚĂ

Reamintim faptul că Primăria Alba Iulia a actualizat în primăvara anului 2020 studiul de fezabilitate privind construirea unei baze sportive și de agrement în zona Bazinului Olimpic.

Printre modificările propuse atunci s-au numărat renunțarea la terenul de sport și la gradene aferente acestuia, pentru a crește suprafața aferentă șezlongurilor și zonei de plajă, renunțarea la funcțiunile din clădirea corpului administrativ (nivel mansardă), montarea de pompe de căldură care să asigure 33% din totalul de energie și creșterea numărului locurilor de parcare.

Citește și Baza de agrement – Bazinul Olimpic și centura de sud-vest Alba Iulia. Cât costă investițiile și când vor începe proiectele

În luna septembrie 2020, Primăria Alba Iulia a semnat un acord de parteneriat cu ADR Centru pentru pregătirea proiectului de investiții. Astfel, buget eligibil estimat total al investiției este de 6.855.676,76 euro (TVA inclus) / curs inforeuro august 2020.

Potrivit studiului de fezabilitate actualizat, baza sportivă și de agrement propusă va asigura pe perioada verii modalitati de petrecere a timpului liber, de relaxare şi de agrement prin realizarea următoarelor construcții și amenajări:

  • corp administrativ P+M;
  • bazin exterior pentru înot;
  • bazin exterior de agrement;
  • bazin exterior cu tobogan pentru copii mici și foarte mici;
  • spații tehnice subterante pentru instalații tehnologice;
  • dușuri exterioare în zona bazinelor;
  • platforme exterioare;
  • punct alimentar, filigorii și grup sanitar pentru public;
  • spațiu tehnic și depozitare recuzită;
  • gradene în zona bazinului de înot;
  • loc de joacă pentru copii ;
  • rețele de utilități (apă, canal, electrice);
  • parcaje, alei pietonale, suporturi biciclete;
  • spații verzi;
  • împrejmuire incintă;
  • instalații iluminat incintă;
  • sistem propriu de încălzire (panouri solare);
  • zona de relaxare;
  • sistem de colectare gunoi;
  • filigorii.

Corp administrativ

Corpul administrativ este clădirea prin care se face accesul publicului în incinta ștrandului, având regimul de înălțime de P+M.

Dimensiunile construcției sunt de 33,10 x 19,60 metri iar suprafața utilă totală este de 709,50 mp.

Spațiile sunt divizate în două zone:

  • zona accesibilă publicului, situată la parter, cuprinzând o recepție cu zonă de comerț și vestiare cu grupuri sanitare și dușuri
  • zona destinată personalului complexului, cuprinzând în zona parterului spații de serviciu, iar în zona mansardei spații cu destinație administrativă.

În ceea ce privește finisajele, pentru corpul administrativ se adoptă tencuieli decorative bleu marin și albe alternate cu placaj MDF de exterior.

Structura din lemn lamelar încleiat rămâne aparentă și susține învelitoarea din tablă fălțuită mată gri închis ce îmbracă întreaga structură într-o formă fluidă.

Bazin exterior de înot

Bazinul pentru înotători va avea dimensiunile de 25 x 15,4 m (conf. FR 2.5/pag. 115 din Cartea Federației Române de Natație și Pentatlon Modern și adâncimea cuprinsă între 1,40 și 2,0 m).

Acesta va fi dotat cu 6 blocstarturi pentru 6 culoare pe latura scurtă cu orientare vest și cu gradene pentru public pe partea laturii sudice.

Spațiul tehnic prevăzut în demisolul spatiului tehnic și depozitare recuzită (camera pentru instalații tehnologice) deservește bazinul de înot și cuprinde următoarele echipamente: filtre verticale bobinate, recipiente de dozare a substanțelor pentru tratarea și dezinfecția apei, pompe de recirculare, un schimbător de căldură pentru descărcare panouri solare și un schimbator de căldură cu agent termic de la centrala termică ca sursa alternativă și alte accesorii.

Bazin exterior de agrement

Acesta va avea o adâncime maximă constantă de 1,40 m, iar zona de relaxare va fi separată de cea de agrement/inițiere printr-un bloc solid pe care se vor monta sisteme de hidromasaj (sistem 1). Zona de relaxare primește o formă semicirculară și are amplasate central 12 paturi pentru hidromasaj, organizate circular (sistem 2). În centrul zonei create de grupurile de paturi cu hidromasaj, va fi desenat în finisaj simbolul „Celeilalte capitale – Alba Iulia” ce va marca un sistem de hidromasaj în pardoseală (sistem 3).

Pe unde va fi accesul

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine a fost Alexandru Ioan Cuza, artizanul ”Micii Uniri”. Lucruri mai puțin cunoscute din biografia acestuia

Publicat

24 ianuarie * Mica Unire * Unirea Principatelor Române de la 1859: Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad și a murit la data de 15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania. A fost un personaj secundar, cu o mamă de origine greco-italiană, ales domn al celor două principate, în speranța că va fi ușor de manipulat. Doar că nu a fost așa.

Enciclopedia României îl prezintă drept un om politic, domn al Principatelor Unite, care deşi nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi avea contracandidaţi cu o bogată experienţă administrativă, a apărut în prim plan la momentul 1859 deoarece grupările politice din Principate au preferat să sprijine un semi-necunoscut decât să îşi voteze un adversar iredutabil.

Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles, la un moment dat, să preia controlul întregii vieţi politice crezând că va reuşi să creeze un sistem care să-i acorde puterea totală şi, în acelaşi timp, să patroneze modernizarea societăţii româneşti pe principii liberale.

În perioada regimului autoritar s-au putut lua acele măsuri necesare modernizării, însă lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal şi chiar opera de modernizare a societăţii româneşti a fost pusă sub semnul întrebării.

Treptat, societatea a intrat în criză, ajungându-se la o gripare a sistemului instituţional, iar elita politică va recurge la o soluţie radicală pentru a debloca sistemul.

Familia lui Alexandru Ioan Cuza

Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza, provenea dintr-o veche familie de boieri mici şi mijlocii din judeţul Fălciu (astăzi în judeţul Vaslui), proprietari de pământ cu funcţii în administraţiile domneşti din Moldova.

Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol, dar românizată.

În 1835 îşi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840.

Activează ulterior ca preşedinte al judecătoriei Covurlui, perioadă în care se căsătoreşte (30 aprilie 1844) cu Elena Rosetti, fiica unui postelnic din Vaslui şi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosetti.

A avut doi copii cu amanta Maria Obrenovici, pe care i-a recunoscut, iar soția sa i-a adoptat și s-a ocupat de creșterea și educația loc.

Personaj politic secundar

Cuza a participat la evenimentele de la 1848 din Moldova, însă a jucat un rol secundar. Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, a retezat imediat orice tentativă de mişcare revoluţionară arestând pe majoritatea complotiştilor.

Cuza petrece un an în exil, la Viena, Paris şi Constantinopol, revenind în ţară odată cu numirea noului domn în Moldova, Grigore Alexandru Ghica.

Este numit preşedinte al Judecătoriei Covurlui (1849 – 1851; 1855 – 1856), apoi director al Ministerului de Interne (1851), primind în această perioadă şi rangul de vornic.

La 6 iunie 1856 este numit pârcălab de Galaţi, însă imediat după decesul domnului Ghica este destituit de caimacamul Teodor Balş.

După câteva luni, noul caimacam, Nicolae Vogoride, antiunionist şi dornic de a-şi face partizani îl renumeşte pe Cuza pârcălab şi îl reintegrează în cadrele armatei, avansând în numai două luni de la gradul de sublocotenent la cel de maior.

Toate aceste funcții nu îl fac un personaj important la nivel politic, la vremea respectivă, dar…

Demisia la momentul oportun

În perioada alegerilor pentru Divanul ad-hoc Cuza face un gest care îi va aduce un important capital de imagine.

Înşirând ingerinţele administraţiei în alcătuirea listelor electorale care urmau să aducă o majoritate antiunionistă în Divan, el îşi prezintă demisia din funcţia de pârcălab.

Alegerile sunt falsificate de Vogoride, însă, după tensiuni diplomatice, Puterile garante decid la 12 august 1857 o nouă consultare electorală.

De data aceasta, majoritatea unionistă este zdrobitare, Cuza numărându-se printre deputaţii aleşi să dezbată viitorul Principatelor. Având în vedere noul context, Vogoride îşi schimbă din nou atitudinea faţă de Cuza şi propune ridicarea acestuia la gradul de colonel. Viitorul domn acceptă fără probleme deşi cu câteva luni înainte acuzase faptele caimacamului.

Unirea Principatelor

Unirea Principatelor îşi datorează înfăptuirea conjuncturii internaţionale favorabile apărute după Războiul Crimeii (1853 – 1856) şi dorinţei de unire a românilor. Sesizând momentul internaţional favorabil, elita românească de la acea data, generaţia paşoptistă, a înteles şansa extraordinară care li se oferă şi a acţionat în consecinţă.

Dorinţa puterilor occidentale era aceea de a bloca Rusia din drumul spre controlul continentului european. Congresul de la Paris (13 februarie 1856 – 18 martie 1856) a încercat să pună bazele unei noi ordini europene după Războiul Crimeii, având la bază îngrădirea puterii ruseşti şi a influenţei sale în sud-estul Europei.-hoc.

Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis la 22 septembrie 1857, însă Cuza nu s-a remarcat printr-o activitate deosebită în cadrul dezbaterilor.

Având în vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din ambele Divane, rezultatul formulat în rezoluţia din 7 octombrie a fost unul clar: Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România şi Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării. A doua zi a fost adoptată rezoluţia şi în Muntenia, având practic aceleaşi concluzii.

Rezultatele au fost analizate într-un raport de comisari ai Puterilor garante şi dezbătute într-o Conferinţă care a durat trei luni.

La 7 august 1858 a fost semnată Convenţia de la Paris care stabilea viitorul politic al Principatelor. În fapt, acest document cu rol de constituţie era un compromis între Napoleon al III-lea şi regina Victoria. S-a stabilit ca unirea să fie una formală, fiecare principat având propriile sale instituţii legislative şi executive.

Contracandidații outsiderului Cuza

În perioada următoare au avut loc alegerile pentru Adunările Elective din fiecare principat, cele care trebuiau să aleagă domnii, de asemenea, câte unul pentru fiecare principat.

Configuraţia în ambele Adunări Elective era asemănătoare, împărţită în două grupări, una liberală şi alta conservatoare.

Fiecare dorea unirea, dar cu un domn al lor, care să le asigure păstrarea puterii politice. Însă, la rândul lor, în interiorul acestor grupări existau diverse tabere fiecare având candidaţi redutabili pentru funcţia supremă, personalităţi bine pregătite cu experienţă în administraţie.

În Moldova, în partea liberală se vehiculau nume precum Costache Negri, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, în timp ce la conservatori de departe cea mai bună expertiză o avea fostul domn Mihail Sturdza, existând şi voci care îl preferau pe fiul acestuia, Grigore M. Sturdza.

În Ţara Românească, situaţia era asemnătoare, luptându-se pentru domnie Barbu Ştirbei, Gheorghe Bibescu, Alexandru D. Ghica sau Dimitrie Ghica.

În acele clipe a apărut în prima plan numele lui Alexandru Ioan Cuza, care îndeplinea funcţia de hatman la acel moment.

El era un outsider pentru candidatura la domnie deoarece nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi nu se remarcase prin acţiuni deosebite în activitatea sa, făcând politică doar la nivel local.

În cele din urmă, toate grupările au preferat sa îl sprijine pe acest semi-necunoscut decat să îşi voteze un adversar redutabil.

Ei aveau convingerea că tânărul neexperimentat va putea fi manevrat uşor, însă a fost subestimat.

Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles să ia la un moment dat în totalitate controlul vieţii politice din Principatele Unite. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei.

În Ţara Românească situaţia a fost mult mai simplă. Oricine ar fi fost ales în Moldova, trebuia ales şi la Bucureşti. Totuşi, surpriza a fost mare deoarece deputaţii munteni nu auziseră niciodată de tânărul colonel.

Problema a fost tranşată în noaptea de 23/24 ianuarie la hotelul Concordia. A doua zi, la şedinţa Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Ţării Româneşti.

După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României, fost coleg de școală de-al său), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.

Sursă: Enciclopedia României

Sursă foto: Foto: Facebook/Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Proiect: Terase deschise la Alba Iulia și iarna, în ”extrasezon”. Care este taxa propusă pentru proprietari

Publicat

Autoritățile locale din Alba Iulia reglementează cum vor funcționa terasele și în extrasezon, în perioada stării de alertă, pentru a veni în sprijinul firmelor din sectorul HoReCa. Taxa pe care proprietarii acestora ar urma să o plătească este de 0,25 lei/mp/zi.

Proiectul cu propunerea privind funcționarea teraselor în extrasezon intră la aprobare în ședința Consiliului Local Alba Iulia din 29 ianuarie.

Potrivit reglementărilor locale în vigoare (HCL 94/2013, modificată prin HCL 103/2014), perioada de funcționare a teraselor sezoniere este 1 aprilie – 31 octombrie.

”Având în vedere contextul național și internațional generat de dinamica evoluției situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, situație care a dus la suspendarea sau restrângerea unor activități, impactul asupra activităților desfășurate de operatorii economici din sectorul HoReCa fiind unul major, pentru a-și putea acoperi o parte din pierderile financiare suferite și a nu se vedea siliți să renunțe la afaceri, o parte dintre operatorii economici au solicitat Primăriei municipiului Alba Iulia acceptul pentru a putea desfășura activități specifice pe terasele sezoniere și în extrasezon, respectiv în perioada 1 noiembrie – 31 martie”, se arată în documentația proiectului.

Astfel că administrația locală propune prelungirea perioadei de funcționare a teraselor sezoniere și în perioada 1 noiembrie – 31 martie, pe toată perioada stării de alertă.

Taxa pe care o vor avea de plătit proprietarii teraselor va fi de 0,25 lei /mp/zi în extrasezon (redusă de la 0,5/lei/mp/zi).

Ca să funcționeze legal și în extrasezon, operatorii economici care exploatează terase în sezonul estival vor face cereri la primărie și pentru extrasezon, fără alte formalități, pentru aceleași amplasamente pentru care au încheiate contracte de închiriere

Celelalte obligații din Regulament vor trebui îndeplinite pentru sezonul estival 2021.

Reamintim că în ultima perioadă proprietarii de restaurante și cafenele din Alba Iulia au fost nevoiți să se bazeze mai mult pe activitatea din spațiile exterioare și cea de take out, decât cea în interiorul localurilor, date fiind restricțiile impuse mai întâi de carantină și apoi de scenariile roșii, măsuri impuse de autoritățile locale pe baza evoluției incidenței cazurilor COVID.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Patronii de trăsuri și tonete din Cetatea Alba Carolina cer scăderea chiriilor. 2820 de euro, cea mai mare chirie lunară

Publicat

Aproape toți patronii de trăsuri și tonete din Cetatea Alba Carolina și Parcul Unirii, cu două excepții, au cerut Primăriei Municipiului Alba Iulia, diminuarea chiriilor lunare pe care le plătesc către municipalitate la 150 de euro pe lună, până la terminarea contractelor.

Unele contracte expiră chiar în 2024, iar unele chirii ajung, momentan, și la 2820 de euro pe lună. 

Motivul cererii este pandemia de COVID-19 care a afectat industria de comerț fie cu produse alimentare fie cu suveniruri, în zona turistică a municipiului Alba Iulia. 

Primarul Gabriel Pleșa a propus însă ca diminuarea chiriei la 150 de euro să fie doar pe anul 2021, nu până la expirarea contractelor între persoanele fizice sau juridice care au închiriat spațiile.

Mai exact este vorba despre 22 de contracte de închiriere al căror preț pe lună variază între 200 de euro și 2.820 de euro.

Proiectul de hotărâre și cererea patronilor pot fi consultate integral AICI

Doar doi chiriași nu au semnat petiția, deoarece au un contract de 34 și respectiv 36 de euro și au o activitate de informare, vâzare de artizanat și turism.

Pentru a deveni realitate, proiectul prin care se propune diminuarea chiriilor la 150 de euro pe lună trebuie să fie votat de consilierii locali, în viitoare ședință de Consiliu Local al Municipiului Alba Iulia din data de 29 ianuarie.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate