Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO: Cerceii de aur ”buciumăneşti”, podoabe în costumul popular din Apuseni, din secolul XVIII. Exponatul lunii iulie la Muzeul Naţional din Alba Iulia

Publicat

IMG_8457Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a prezentat marți, în cadrul manifestării „Exponatul lunii iunie”, doi cercei de aur ”buciumăneşti”, podoabe cu o istorie interesantă.

Cu prilejul zilelor de sărbătoare, la ceremoniile obșești, pe lângă piesele curate de port, buciumancele adaugă o serie de podoabe. Încă din secolul al XVIII-lea, au fost aduşi din Tirol cercei în formă de struguri, pe care femeile din Bucium i-au cumpărat din Abrud.

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, voiajorii comerciali, atraşi de această zonă auriferă, aduc de la Viena cercei rotunzi, decoraţi cu piatră roşie la mijloc, înconjurată de un brâu albastru şi unul alb. Aceste modele au fost lucrate şi în atelierele din Abrud, dar nu numai din aur, ci şi din argint aurit.

„Cerceii sunt piesă componentă a costumului popular femeiesc. În secolul al XVIII-lea, în zona Bucium – Abrud, mai precis în magazinele din Abrud, au apărut cerceii aduși din Tirol. Inițial ei au avut o formă de ciorchine de strugure. Mai apoi, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pătrund cercei aduși de la Viena, care aveau o formă ovală, în interior aveau o montură din rubin, iar de jur-împrejur pietre de culoare albă sau albastră”, a transmis muzeograful Adriana Țuțuianu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

YouTube video

Evenimetul a fost organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Atenționări COD GALBEN de furtuni și ploi torențiale în ALBA și alte județe din țară. Zonele vizate

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat atenționările de furtuni și ploi torențiale. Este Cod Galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată până luni seara.

COD GALBEN: luni, 15 august, orele 11.00-22.00 – instabilitate atmosferică temporar accentuată, ploi însemnate cantitativ

La munte, în Dobrogea, local în Muntenia, Transilvania, Moldova, Maramureș și nordul Olteniei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii și grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși 25-40 l/mp și pe arii restrânse 50-70 l/mp.

Fenomene specifice instabilității atmosferice se vor semnala luni (15 august), pe arii restrânse și în restul teritoriului, iar marți (16 august), cu precădere în nord, centru și est.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cu cât va crește salariul mediu net în acest an. Cifrele estimate de Comisia Naţională de Prognoză

Publicat

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează pentru acest an o creştere a câştigului salarial mediu net lunar de 11,3%, la 3.838 lei, faţă de un avans de 10,8%, respectiv un câştig salarial de 3.822 lei cât preconizase în primăvară.

Potrivit prognozei de vară 2022, citată de Agerpres, câştigul salarial mediu net va creşte anul viitor cu 10,6%, la 4.246 lei, în 2024 cu 9,3%, la 4.641 lei, şi în 2025 cu 8%, la 5.010 lei.

În prognoza anterioară, CNSP estimase pentru 2023 un câştig mediu net de 4.176 lei (plus 9,3%), pentru 2024 de 4.507 lei (plus 7,9%) şi în 2025 de 4.837 lei (plus 7,3%).

În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut lunar, acesta se va majora în 2022 cu 10,4%, la 6.157 lei, în 2023 cu 10,1%, la 6.780 lei, în 2024 cu 8,9%, la 7.385 lei şi în 2025 cu 7,7%, la 7.950 lei.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO Sfânta Maria: Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Nicula, oficiată de ÎPS Andrei. Marele praznic al Adormirii Maicii Domnului

Publicat

Sfâna Maria Mare: Hramul Mănăstirii Nicula din județul Cluj, sărbătorit în 15 august, este unul dintre cele mai importante momente pentru credincioșii din Transilvania și nu numai. Luni, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei săvârșește slujba de liturghie.

Acest locaș de cult este renumit pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2022. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Marele praznic al Adormirii Maicii Domnului a fost precedat de tradiționalul pelerinaj „La Nicula colo-n deal”, la care s-au strâns mii de credincioși. Momentul amintește de anul 1699, când icoana pictată de preotul ortodox Luca din Iclod și aflată în biserica din Nicula a lăcrimat vreme de trei săptămâni.

În ziua praznicului, luni, 15 august, de la ora 9.00, pe altarul de vară, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, înconjurat de un sobor de arhierei, preoți și diaconi, săvârșește Sfânta Liturghie și va rosti pelerinilor un cuvânt de învățătură.

Mănăstirea Nicula – loc de rugăciune pentru mii de români de Sfânta Maria

Mănăstirea de la Nicula, aflată la câțiva kilometri distanță de orașul Gherla, județul Cluj, face parte din topul celor mai frumoase mănăstiri din România.

Lăcașul de cult este cunoscut și ca unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din spațiul românesc. Prima mărturie istorică ce atestă acest așezământ este legată de prezența unei biserici din lemn, cu hramul Sfânta Treime, ce datează din anul 1552.

Biserica se reînnoiește între anii 1712-1714, însă în anul 1973 are loc un incendiu, iar biserica este înlocuită cu o biserică din lemn.

În anul 1659 nu mai este decât chinovie monahală, ci devine și școală împărătească, acolo unde copiii din satele vecine învățau lecții de la călugării care aveau misiunea de dascăli.

În anul 1699, pe 15 februarie, mănăstirea Nicula iese din anonimat și devine unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului.

Icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria cu Pruncul

Icoana Maicii Domnului pictată de preotul ortodox Luca din Iclod avea să plângă pentru 26 de zile. Aceste eveniment a prevestit evenimentele ce au avut loc în jurul anului 1700, pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania, dar și pentru viața monahală.

Icoana Maicii Domnului a fost zugrăvită în anul 1691, de către preotul Luca din Iclod. Este realizată pe scândură din brad, întărită cu două cingătoare de brad și are o grosime de doi centimetri.

Icoana a ajuns prin mâna nobilului roman Ioan Cupșa, care a cumpărat-o de la preotul Luca și a donat-o mănăstirii.

Potrivit unor militari austrieci, icoana Maicii Domnului a lăcrimat încontinuu între 15 februarie și 12 martie 1699.

În ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului, icoana făcătoare de minune este scoasă din biserică, în timpul slujbei Prohodului Maicii Domnului și se face înconjurul bisericii.

sursă imagini: Mănăstirea Nicula/Facebook

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ASTĂZI: „Mărie, dragă Mărie”, sărbătoare câmpenească la Valea Lungă. Recital Veta Biriș și alți interpreți. Program

Publicat

Comuna Valea Lungă găzduiește, luni, 15 august 2022, o nouă ediție a sărbătorii câmpenești „Mărie, dragă Mărie”. Evenimentul reunește grupuri vocale, ansambluri folclorice și de dansuri populare, dar și îndrăgiți interpreți de folclor.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2022. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Evenimentul începe la ora 13.00, cu momente susținute de Grupul vocal al Școlii Gimnaziale Valea Lungă, Grupul vocal mixt și „Purtata fetelor” de la Lunca, Ansamblul de dansuri populare „Strugurelul” din Valea Lungă, Școala de dans „Vasile Stoia” și  ansamblurile folclorice „Mărginimea” din Sibiu, „Târnavele” și „Muguri de pe Târnave” din Mediaș. Programul va fi completat de recitalurile interpreților Viorica Moldovan, Lucreția Coman, David Gabra, Alexandru Zaharie.

În cadrul sărbătorii va avea loc și un moment artistic in memoriam Ariton Tarnu susținut de Daria Costea și Gheorghe Oprița.

Sărbătoarea va fi întregită de un program artistic pregătit de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, dirijat de Alexandru Pal, alături de interpreții Maria Dan Păucean, Roxana Reche, Floricica Moga, Dorina Narița și Nicolae Plută. Alături de aceștia vor evolua și mai tinerii interpreți de folclor Alexandra Băcilă, Cristina Dolcoș, Ina Todoran, Denisa Balu, Nicușor Balu, Adina Popa și Iulia Schiau.

Programul artistic al sărbătorii câmpenești „Mărie, dragă Mărie” va fi încheiat de un recital extraordinar al îndrăgitei interprete de folclor Veta Biriș.

Evenimentul este prezentat de Alexandra Băcilă și Cristina Dolcoș. Sărbătoarea este organizată de Consiliul Județean Alba, prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, în parteneriat cu Primăria Comunei Valea Lungă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax