Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO-VIDEO: Lucrările la podul de la Ciugud au fost sistate cu doar 3 săptămâni înainte de finalizare. Explicațiile primarului

Publicat

Lucrările la podul de peste râul Mureș, care face legătura mai ușoară între Ciugud și zona de dezvoltare economică a comunei, s-au oprit.

Doar de trei săptămâni mai avea nevoie administrația locală, pentru a finaliza lucrările. 

Deși podul este aproape gata, au rămas de executat cele două bretele rutiere și două sensuri giratorii.

Pentru a lămuri situația, Alba24 a stat de vorbă cu primarul Gheorghe Damian. 

Finanțarea prin PNDL a fost însă sistată la nivel național, lăsând în aer sute de proiecte începute în administrația locală. Aici puteți citi detalii legate de epuizarea fondurilor din PNDL și anunțul premierului Cîțu.

De asemenea, mai este vorba și despre creșterea prețurilor la materialele de construcții și cu forța de muncă, ceea ce duce la o majorare a cheltuielilor ne-eligibile prin proiecte.

Primarul Gheorghe Damian a explicat situația, într-o declarație pentru Alba24.ro.

”Podul de peste râul Mureș, cu cele două bretele de aproximativ 1,6 kilometri, care conectează zona de dezvoltare economică și comuna Ciugud, se află într-un stadiu foarte avansat. Noi am mai fi avut nevoie de maxim 3 săptămâni să finalizăm lucrarea.

Practic podul este gata, mai trebuie pusă piatra spartă, asfaltul sa facem sensurile giratorii.

Din păcate, din cauza opririi finanțărilor pe PNDL și mai mult decât atât, a creșterii bugetului ne-eligibil, că aici este marea problemă, datorită apariției acelui OUG 114, suntem în incapacitatea de a continua lucrările. Prețurile materialelor și a manoperei au sărit în aer.

Am dispus sistarea temporară a lucrărilor până la deblocarea finanțării. Nu știm care va fi orizontul de timp… am vorbit la Ministerul Dezvoltării Regionale, care este cumva finanțatorul nostru.

Avem promisiuni că după rectificarea bugetară din august, vor fi deblocate fondurile, iar pentru partea de ne-eligibil așteptăm să avem măcar posibilitatea să luăm credit din Trezorerie pentru a putea finaliza acest obiectiv extrem de important pentru noi” a spus Gheorghe Damian.

Primarul a mai spus că diferența de bani care trebuie acoperită este de aproximativ 1,2 milioane de euro.

Reamintim faptul că podul are o lungime de aproape 150 de metri, o suprafață carosabilă de 7,5 metri lățime (două benzi de 3,75 metri lățime) și două trotuare de 1,27 metri lățime.

Prin realizarea podului, traseul locuitorilor din Ciugud spre Alba Iulia va fi scurtat cu aproximativ 3 kilometri.

Astfel, zona de dezvoltare economică a comunei va deveni mai ușor accesibilă pentru locuitorii din satele Șeușa și Ciugud.

Contractul de execuție lucrări a fost semnat la data de 22.01.2020. Valoarea lucrărilor se ridica la 15.699.339,42 lei, au transmis reprezentanții primăriei.

Investiția este finanțată parțial prin Programul Național de Dezvoltare Locala.

Contractul de finanțare a fost semnat la data de 19.01.2018 și are valabilitate până la finalizarea obiectivului de investiții, inclusiv punerea în funcțiune a obiectivelor, după caz, fără a depăși însă termenul de 4 ani.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

AIUD

Spitalul de Pneumoftiziologie și mai multe blocuri de locuințe din Aiud au rămas din nou fără apă, după o nouă avarie la rețea

Publicat

Spitalul de Pneumoftiziologie, Liceul Titu Maiorescu și mai multe blocuri de locuințe din Aiud au rămas din nou fără apă potabilă, după o nouă avarie produsă sâmbătă dimineața la o conducă de alimentare aflată pe o stradă din municipiu.

„Din cauza unei avarii produsă în dimineața zilei de 1 octombrie la conducta de alimentare cu apă potabilă de pe strada Ecaterina Varg din municipiul Aiud, SC APA CTTA SA Alba – Sucursala Aiud anuntă întreruperea furnizării apei potabile pentru consumatorii de pe străzile Ec. Varga, Spitalul de Pneumoftiziologie, liceul Titu Maiorescu, grădinițele din Sg. Hațegan, blocurile de locuințe: H8 – H10, H7, H9, H11, H4, H6 și blocurile E5 C1, C2, C3, C4, C5, C6, B2, B4, B8.

Având în vedere că avaria este majoră, estimăm durata întreruperii la circa 8 ore.

Echipa noastră se află la fața locului și depune tot efortul ca acest timp să fie cât mai scurt posibil.

La reluarea furnizării pot apărea depășiri ale parametrului turbiditate, caz în care sfătuim consumatorii să folosească apa doar în scopuri menajere, până la încadrarea acesteia în parametrii de calitate.

Eventualele perturbaţii, precum şi zona în care ele apar, rugăm să fie semnalate imediat Dispeceratului Apa CTTA SA Alba la numărul de telefon 0258 – 834501, în vederea intervenţiei”, au transmis reprezentanții operatorului Apa CTTA Alba.

Reamintim faptul că vineri, 30 septembrie, o avarie a lăsat fără apă mai mulți consumatori de pe strada Ec. Varga, respectiv Spitalul de Pneumoftiziologie, Liceul Titu Maiorescu, Grădinițele din Sg. Hațegan, blocurile de locuințe: H8 – H10, H7, H9, H11, H4, H6 și blocurile E5 C1, C2, C3, C4, C5, C6, B2, B4, B8.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare Cod Galben de ceață în Alba. Vizibilitate redusă local sub 200 m și izolat sub 50 m

Publicat

Meteorologii au emis sâmbătă dimineața o atenționare Cod Galben de ceață valabilă până la ora 9:00 în zona joasă din județul Alba. 

Potrivit ANM, se vor semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m.

Atenționări similare au fost emise și pentru zone din județele Sibiu, Cluj, Harghita, Brașov, Bistrița-Năsăud, Sălaj.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

1 octombrie, Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, sărbătorită la nivel mondial. Câți pensionari trăiesc în România

Publicat

La 1 octombrie este marcată Ziua internaţională a persoanelor vârstnice. Ziua marchează promovarea drepturilor acestora, dar şi a unei imagini pozitive a îmbătrânirii.

Această zi a fost instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106. Sărbătoarea vârstnicilor a fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui Plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU, potrivit www.un.org.

În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă populaţia vârstnică în secolul al XXI-lea şi pentru promovarea dezvoltării unei societăţi pentru toate vârstele. Printr-o serie de rezoluţii ulterioare, Adunarea Generală a ONU şi Consiliul Economic şi Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înfiinţate departamente specializate pe acest gen de probleme.

Populaţia de peste 60 de ani va ajunge la 1,4 miliarde în 2030

Potrivit ONU, la nivel mondial, populaţia de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel european, speranţa de viaţă atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi.

Uniunea Europeană, în ansamblu, se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei, potrivit prognozelor până în anul 2080, aproape 30% din cetăţeni vor avea vârsta de 65 de ani sau peste acest prag. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, după cum arată un studiu demografic publicat în anul 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit http://ec.europa.eu/.

Aproape 4 milioane de persoane peste 65 de ani în România

Şi în România, potrivit aceluiaşi studiu, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste această vârstă reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%.

Conform raportului INSSE de la 1 ianuarie 2021, în România trăiesc peste 3,8 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8, în ianuarie 2020, la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, în ianuarie 2021.

Măsuri pentru persoanele în vârstă

Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi excluziunii sociale.

În România, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia, potrivit www.mmuncii.ro. Persoanele vârstnice dependente – care şi-au pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală – beneficiază conform Legii nr. 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de zi şi centre rezidenţiale – cămine pentru persoane vârstnice.

În vederea combaterii fenomenelor de izolare socială a vârstnicilor sau de singurătate, în ţara noastră a fost înfiinţată, în anul 2015, Asociaţia Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor, cu sprijinul Fundaţiei Principesa Margareta a României şi „Les petits freres de Pauvres” (Franţa). Prin mobilizarea voluntară aceasta contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, la conştientizarea şi responsabilizarea membrilor societăţii civile şi a instituţiilor publice şi la schimbarea percepţiei, atitudinii şi comportamentului societăţii asupra persoanelor de vârsta a treia, notează site-ul asociaţiei  www.niciodatasingur.ro.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Superstiții, tradiții, obiceiuri de toamnă: sărbătorile lunilor octombrie și noiembrie. Ce nu ar fi bine să faci în aceste zile

Publicat

Următoarele două luni de toamnă aduc sărbători ce sunt însoțite de o serie de superstiții și obiceiuri pitorești, păstrate în unele zone din mediul rural. Bogățiile toamnei se regăsesc în tradițiile de la sate.

Luna octombrie începe cu sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, cunoscută și sub denumirea de Pocroave. Se ține post. În 2 octombrie, este Sfântul Ciprian, despre care cărţile bisericeşti spun că a fost un vrăjitor iscusit. În 6 octombrie, este Sfântul Toma, unul din cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, ocrotitorul întârziaților.

La mijlocul lunii octombrie este Sfânta Parascheva, zi în care se ţine post, nu se munceşte și nu se consumă fructe închise la culoare. În 26 octombrie, este Sfântul Dumitru, zi în care se prezice cum va fi iarna.

Vezi și Calendar Ortodox OCTOMBRIE 2022: Toate sărbătorile creștine din luna lui Brumărel trecute în Calendarul Bisericesc

Alte sărbători importante sunt în noiembrie: Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil – 8 noiembrie.

1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului

Este una dintre cele importante sărbători creștin ortodoxe, dedicate Maicii Domnului. Acoperământul Maicii Domnului este prima sărbătoare de cruce roșie din calendarul creștin ortodox al lunii octombrie, cunoscută și sub denumirea de Pocroave.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

  • Se ține post. De Procoave credincioșii țin post, fiindcă astfel sunt feriți de boli, de înec sau de supărări.
  • Gospodinele își servesc rudele și oaspeții cu plăcinte de post, umplute cu mere sau cu dovleci.
  • Fetele se roagă Sfântului Procroavă pentru podoaba capilară deasă. Nu se taie părul, nu trebuie aruncat și nici ars, fiindcă poate fi luat de vrăjitoare sau de oamenii răi, care fac diverse farmece.
  • Se spune că fetele care sunt împodobite astăzi pentru nuntă au parte de o căsnicie lungă și fericită.

2 octombrie – Sfântul Ciprian – ”vrăjitorul” devenit episcop

Sfântul Ciprian a fost filozof şi mare vrăjitor în Antiohia Siriei şi a trăit în timpul împăratului roman Decius (249-251), cel care a declanşat prima persecuţie împotriva creştinilor extinsă în tot imperiul.

Despre Ciprian, cărţile bisericeşti spun că a fost un vrăjitor iscusit: putea să pornească vânt, tunete şi ploi, să distrugă câmpurile, să rănească oamenii şi chiar să vorbească cu morţii. Pe mulţi i-a ucis cu otrăvuri şi cu farmece, a înjunghiat copii drept jertfă pentru diavoli şi a învăţat oamenii la vrăji rele. Dar viaţa i s-a schimbat cu totul când a încercat să-şi dovedească puterea farmecelor împotriva fecioarei Iustina.

6 octombrie – Sfântul Apostol Toma, ocrotitorul întârziaților

Sfântul Apostol Toma este considerat ocrotitorul întârziaților. La înmormântarea Sfintei Fecioare, Toma și ceilalți Sfinți Apostoli au fost aduși miraculos, pe norii cerului, la Ierusalim, din locurile unde propovăduiau Evanghelia. Sfântul Apostol Toma a sosit prea târziu, abia după trei zile. La rugămințile lui, ceilalți apostoli au deschis mormântul Sfintei Fecioarei, pentru ca şi el să se poată închina cinstitului Ei trup. În acest fel s-a descoperit că trupul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu nu se mai afla în racla în care fusese așezat.

Sfântul Toma a fost unul din cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, originar din Galileea. Credincioşii îl cunosc mai bine după porecla pe care a primit-o – „Toma-Necredinciosul” sau „Toma-Dydimus (Toma-Geamănul)”.

14 octombrie – Sfânta Parascheva

În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii. Este cunoscută şi ca „Sfânta Vineri de Toamnă”.

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

  • nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi
  • se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.
  • fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric
  • se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

26 octombrie – Sfântul Dumitru

În tradiția populară, Sfântul Dumitru usucă toate plante și dezfrunzeşte codrul, fiind cel care descuie iarna. De asemenea, există credința că pe 26 octombrie, căldura întră în pământ și gerul începe să îşi arate colții.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârşesc în ajunul sărbătorii de Sfântul Dumitru sunt focurile vii. În noaptea de 25 octombrie se ține „Focul lui Samedru”, moment in care oamenii obișnuiesc să aprindă focuri în curți sau pe dealuri. Persoanele care sar peste flăcari vor fi sănătoşi întregul an şi feriti de necazuri, nenorociri şi boli.

Se spune că, în funcție de hărnicia oamenilor, acesta le va da o iarnă blândă sau una năprasnică.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

  • ciobanii află cum va fi iarna; aceștia își așează cojocul în mijlocul oilor și așteaptă să vadă ce oaie se va așeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarnă va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarnă va fi aspră; dacă dimineața se va trezi întâi o oaie albă și va pleca spre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră și va pleca spre nord, iarna va fi ușoară.
  • cei care nu dorm până după ora 12 noaptea vor fi mahmuri tot anul, iar cei care se culcă mai devreme de 12 vor fi norocoşi şi energici în următoarele 12 luni.
  • femeile nu au voie să se machieze, coafeze sau să facă “parada modei”. Ar risca un an dificil în casă şi în relaţia cu soţul.
  • nu se spală haine şi nu se coase. O altă lege ce trebuie respectată în ziua Sfântului Dumitru are legătură cu treburile casnice. Nu ai voie să speli haine şi nici să prepari mâncare la cuptor.

8 noiembrie – Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil

Arhanghelii din calendarul bisericesc ortodox sunt conducătorii cetelor de îngeri și sunt reprezentați cu aripi și purtând săbii, ca simbol al biruinței asupra răului. Mai mult decât atât, ei sunt călăuzele sufletelor celor adormiți în drumul lor spre Rai.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de proorocul Ilie.

Cunoscuţi drept conducătorii oştilor de îngeri, aceştia sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Române. Sunt reprezentaţi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Se spune că fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”.

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

  • sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit să aibă parte de mare chin înaintea morții
  • arhanghelii sunt considerați în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, așa ca în această zi, se face o turtă din făină de porumb, simbol al fertilității. Dacă turta cade cu fața în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade cu fața în jos, atunci înseamnă că oile vor fi sterpe.
  • în sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor„ care ține doar o zi.

21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului

Cunoscută în popor sub numele de  Vovidenia sau Ovidenia, aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Tradiții, superstiții, obiceiuri:

  • se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna
  • Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea.
  • Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande –bucate de post, peşte şi lumânări -duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere.
  • Tradiţia spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax