FOTO-VIDEO: Statuetă preistorică, expusă la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Perechea Sacră de la Tărtăria, exponatul lunii ianuarie

Muzeul Național al Unirii a prezentat miercuri, 11 ianuarie, exponatul lunii ianuarie. Este vorba despre reprezentarea Perechii Sacre de la Tărtăria – Cultura Vinča, mileniul 6 î.Hr.. Piesa realizată din lut reprezintă o statuetă antropomorfă dublă, aflată într-o simbioză între un personaj masculin și unul feminin.

Exponatul aflat în colecția de preistorie a Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia provine din săpătura preventivă efectuată în anul 2014 la Tărtăria-Gura Luncii.

Artefactul confirmă cultul perechii sacre care emană din cel al fertilității și fecundității, cult generalizat în epoca neo-eneolitică. De semnalat că în Romania mai există doar o singură statuetă similară, cea descoperită în așezarea neolitică de la Rast (Dolj).

Dimensiunile piesei sunt: înălțimea 8,7 cm, lățimea 5,8 cm, grosimea 3,6 cm. Partea inferioară este ruptă din vechime, la fel și brațul stâng. Artefactul este realizat dintr-un lut fin, cărămiziu-gălbui, foarte bine ars.

Piesa realizată din lut reprezintă o statuetă antropomorfă dublă, aflată într-o simbioză între un personaj masculin (reprezentat în stânga) și unul feminin (reprezentat în dreapta).

Cele două personaje prezintă fiecare câte o mască de formă ovală ce amintește doar de canoanele măștilor triunghiulare din etapa timpurie a culturii Vinca. Sesizăm forma ușor triunghiulară cu baza în sus și colțurile rotunjite la personajul masculin în timp ce la feminin masca are o formă ușor ovală. Pe ambele măști ochii sunt redați simplu, prin incizii adânci și orizontale ce pornesc de la baza nasului, reprezentat printr-o proeminență trasă în pastă , de formă conică. Creștetul este drept și extrem de îngust. Brațul drept este scurt, dispus orizontal. Pe piept sunt reprezentați sânii tot ca niște proeminențe conice ce accentuează elementul feminității.

Piesa prezentată confirmă cultul perechii sacre – o zeitate feminină și una masculină, care emană din cel al fertilității și fecundității, cult generalizat în epoca neo-eneolitică.

„Piesa a fost descoperită în campania anului 2014 într-o groapă de provizii (o groapă pivniță), o groapă în care oamenii din acele vremuri își țineau proviziile (…). Aceste reprezentări antropomorfe reprezintă cel puțin niște idei religioase care sunt general valabile pentru neo-eneoliticul de pe teritoriul actual al României și din sud-estul Europei în general”, a transmis Cristinel Fântâneanu, șeful secției de Arheologie de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba, Direcția Județeană pentru Cultură Alba, Muzeul Național Brukenthal Sibiu și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.