„Groapa de la Plus”, la doi ani de la catastrofa din Ocna Mureş. Administraţia locală încearcă să găsească soluţii pentru amenajarea zonei

În decembrie 2012 se împlinesc doi ani de la catastrofa de la Ocna Mureş, în urma căreia zeci de persoane au fost evacuate din case şi instituţii, Magazinul ”Plus” s-a prăbuşit şi au fost înregistrate pagube de milioane de euro, prin surparea unei suprafeţe de teren de 1.800 mp. A rămas încă, amintire a dezastrului, ceea ce localnicii numesc ”Groapa de la Plus”, iar autorităţile locale încă încearcă să găsească soluţii pentru amenajarea zonei.

Într-un comunicat transmis la redacţie de purtătorul de cuvânt al Primăriei Ocna Mureş, Iulian Olariu, se aduc precizări privind soluţii mai mult sau mai puţin viabile pentru reabilitarea zonei din oraş, dar şi explicaţii pentru faptul că groapa a rămas, deocamdată, neacoperită.

“Este un simbol negativ al oraşului. Oricine vorbeşte de Ocna Mureş vorbeşte invariabil de groapa asta, cine vine la noi în oraş primul lucru pe care vrea să-l vadă sunt urmele dezastrului din 2010. Groapa de la Plus a devenit un simbol, din păcate unul negativ, al oraşului”, se arată în comunicat.

Una dintre soluţiile identificate ar fi umplerea cu pământ sau cu deşeuri din halde, însă ”se pare că fundul de acum al gropii e unul fals. Încărcând groapa, nu facem decât să acumulăm presiune suplimentară şi acesta să se prăbuşească în continuare, apărând din nou groapă. Când şi cum se va întâmpla din nou nimeni nu poate spune, iar pericolul unei noi surpări este constant şi permanent dacă aplicăm această metodă. Şi mai ales nu putem estima efectul unei noi prăbuşiri în zonă. Recomandarea celor care au făcut şi fac în continuare studiile şi observaţiile asupra întregii zone acoperite de lacuri este de a lăsa deocamdată deschisă această groapă, pentru a putea previziona la un moment dat evoluţia fenomenului şi înlăturarea lui”, spune reprezentantul administraţiei locale.

În ceea ce priveşte lacurile subterane din zona galeriilor în care s-a produs surparea, acestea ”sunt legate între ele (mai puţin celebra groapă) şi orice cantitate de apă dulce care intră şi stagnează în bălţi este periculoasă, pentru că nu face decât să dizolve sarea din adânc, în moduri care nu pot fi bănuite”.

A amintit de decizia autorităţilor anilor ’80, când s-a scos apa sărată din lacuri şi a fost înlocuită cu apă dulce, ”pentru a mări capacitatea de producţie a nu ştiu cărei întreprinderi de prin oraş”, după ce ”prin anii ’50, aceeaşi întreprindere a băgat în lacuri saramura produsă timp de 2 ani tocmai pentru a stabiliza eroziunea în muntele de sare”.

Aceeaşi sursă susţine că salinitatea apelor din lacuri creşte (până la 307 grame pe un litru de apă, în prezent), şi din cauza secetei prelungite de doi ani, iar apele pânzei freatice, din acelaşi motiv, au devenit şi ele foarte sărate. ”Chiar şi intrarea lor în lacuri nu afectează semnificativ salinitatea şi stabilitatea malurilor şi galeriilor din adâncuri. Cu atât mai mult cu cât punctele de intrare a apelor din pânza freatică sunt destul de sus şi se ridică imediat la suprafaţă datorită diferenţei de densitate, fără să afecteze galeriile scufundate. Apele care vin de pe deal spre groapă prin pânza freatică se despart în două sub pământ şi din fericire ocolesc lacurile. De aceea apele sunt aşa scăzute, pentru că bălţile nu sunt alimentate cu apă dulce. Şi asta e bine, e foarte bine”, continuă purtătorul de cuvânt al Primăriei Ocna Mureş.

”Una peste alta, se pare că acum putem vorbi de o stabilitate a solului mai mare decât în alte vremuri. Şi acum măcar se ţine cont de rezultatele unor prospectiuni geologice, de evoluţiile pe care le constată acestea”, este concluzia reprezentantului administraţiei locale.

“Celebra groapă” va mai rămâne pentru o perioadă în stadiul actual, nivelul apei fiind cu aproape un metru peste cel din lacuri, însă, deocamdată, nu sunt motive de îngrijorare privind o eventuală altă surpare, cel puţin aşa susţine consilierul local Iulian Olariu.

Se aşteaptă încă concluziile expertizei geologice efectuate de Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere Cluj, soluţii vehiculate în cei doi ani care au trecut de la producerea surpării fiind de amenajare a unui ştrand natural, dat fiind gradul de salinitate din apa lacului respectiv ori a unui parc. În plus, alte surpări, de data aceasta înspre sonda din apropiere, au fost semnalate în septembrie 2011.

Foto: arhivă