Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

„Groapa de la Plus”, la doi ani de la catastrofa din Ocna Mureş. Administraţia locală încearcă să găsească soluţii pentru amenajarea zonei


Publicat

În decembrie 2012 se împlinesc doi ani de la catastrofa de la Ocna Mureş, în urma căreia zeci de persoane au fost evacuate din case şi instituţii, Magazinul ”Plus” s-a prăbuşit şi au fost înregistrate pagube de milioane de euro, prin surparea unei suprafeţe de teren de 1.800 mp. A rămas încă, amintire a dezastrului, ceea ce localnicii numesc ”Groapa de la Plus”, iar autorităţile locale încă încearcă să găsească soluţii pentru amenajarea zonei.

Într-un comunicat transmis la redacţie de purtătorul de cuvânt al Primăriei Ocna Mureş, Iulian Olariu, se aduc precizări privind soluţii mai mult sau mai puţin viabile pentru reabilitarea zonei din oraş, dar şi explicaţii pentru faptul că groapa a rămas, deocamdată, neacoperită.

“Este un simbol negativ al oraşului. Oricine vorbeşte de Ocna Mureş vorbeşte invariabil de groapa asta, cine vine la noi în oraş primul lucru pe care vrea să-l vadă sunt urmele dezastrului din 2010. Groapa de la Plus a devenit un simbol, din păcate unul negativ, al oraşului”, se arată în comunicat.

Una dintre soluţiile identificate ar fi umplerea cu pământ sau cu deşeuri din halde, însă ”se pare că fundul de acum al gropii e unul fals. Încărcând groapa, nu facem decât să acumulăm presiune suplimentară şi acesta să se prăbuşească în continuare, apărând din nou groapă. Când şi cum se va întâmpla din nou nimeni nu poate spune, iar pericolul unei noi surpări este constant şi permanent dacă aplicăm această metodă. Şi mai ales nu putem estima efectul unei noi prăbuşiri în zonă. Recomandarea celor care au făcut şi fac în continuare studiile şi observaţiile asupra întregii zone acoperite de lacuri este de a lăsa deocamdată deschisă această groapă, pentru a putea previziona la un moment dat evoluţia fenomenului şi înlăturarea lui”, spune reprezentantul administraţiei locale.

În ceea ce priveşte lacurile subterane din zona galeriilor în care s-a produs surparea, acestea ”sunt legate între ele (mai puţin celebra groapă) şi orice cantitate de apă dulce care intră şi stagnează în bălţi este periculoasă, pentru că nu face decât să dizolve sarea din adânc, în moduri care nu pot fi bănuite”.

A amintit de decizia autorităţilor anilor ’80, când s-a scos apa sărată din lacuri şi a fost înlocuită cu apă dulce, ”pentru a mări capacitatea de producţie a nu ştiu cărei întreprinderi de prin oraş”, după ce ”prin anii ’50, aceeaşi întreprindere a băgat în lacuri saramura produsă timp de 2 ani tocmai pentru a stabiliza eroziunea în muntele de sare”.

Aceeaşi sursă susţine că salinitatea apelor din lacuri creşte (până la 307 grame pe un litru de apă, în prezent), şi din cauza secetei prelungite de doi ani, iar apele pânzei freatice, din acelaşi motiv, au devenit şi ele foarte sărate. ”Chiar şi intrarea lor în lacuri nu afectează semnificativ salinitatea şi stabilitatea malurilor şi galeriilor din adâncuri. Cu atât mai mult cu cât punctele de intrare a apelor din pânza freatică sunt destul de sus şi se ridică imediat la suprafaţă datorită diferenţei de densitate, fără să afecteze galeriile scufundate. Apele care vin de pe deal spre groapă prin pânza freatică se despart în două sub pământ şi din fericire ocolesc lacurile. De aceea apele sunt aşa scăzute, pentru că bălţile nu sunt alimentate cu apă dulce. Şi asta e bine, e foarte bine”, continuă purtătorul de cuvânt al Primăriei Ocna Mureş.

”Una peste alta, se pare că acum putem vorbi de o stabilitate a solului mai mare decât în alte vremuri. Şi acum măcar se ţine cont de rezultatele unor prospectiuni geologice, de evoluţiile pe care le constată acestea”, este concluzia reprezentantului administraţiei locale.

“Celebra groapă” va mai rămâne pentru o perioadă în stadiul actual, nivelul apei fiind cu aproape un metru peste cel din lacuri, însă, deocamdată, nu sunt motive de îngrijorare privind o eventuală altă surpare, cel puţin aşa susţine consilierul local Iulian Olariu.

Se aşteaptă încă concluziile expertizei geologice efectuate de Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere Cluj, soluţii vehiculate în cei doi ani care au trecut de la producerea surpării fiind de amenajare a unui ştrand natural, dat fiind gradul de salinitate din apa lacului respectiv ori a unui parc. În plus, alte surpări, de data aceasta înspre sonda din apropiere, au fost semnalate în septembrie 2011.

Foto: arhivă



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Pingback: LIDL cere daune Primăriei Ocna Mureș și Societății Naționale a Sării pentru prăbușirea magazinului PLUS în surparea din iarna lui 2010 | Alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

ALBA: Un drum de pământ care leagă mai multe localități de lângă Aiud a fost asfaltat de la zero, pe fonduri europene

Publicat

Consiliul Județean Alba a finalizat în proporție de 94% lucrările de modernizare a drumului județean 103 E, de la limita cu Drumul Național 1 la Gârbova de Jos, Gârbovița și până la Gârbova de Sus. Este un drum din județ care nu a fost niciodată asfaltat până acum. 

Autoritățile pregătesc recepția acestui drum lung de peste 7,5 kilometri. Pe lungimea drumului au fost proiectate și două stații de autobuz.

Pentru a evita aducerea noroiului pe partea carosabila, toate drumurile laterale care intersectează DJ 103 E au fost amenajate pe 25 ml lungime și pe lățme variabilă, în funcție de ampriza drumului lateral.

Lucrările au fost realizate de SC Drumuri și Poduri Locale Alba SA și au costat peste 5,4 milioane de lei (la care se adaugă TVA).

Drumul respectiv a fost inițial drum comunal și a fost preluat de Consliul Județean Alba și transformat în drum județean.

Finanțarea lucrării a fost din fonduri europene (POR), a transmis vicepreședintele instituției, Marius Hațegan. Acesta spune că drumul va fi redat orașului Aiud, după reabilitare și expirarea garanției (trei ani).

 

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cod galben de ceață în zonele joase ale județului. Vizibilitatea scade sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri

Publicat

ceata

Administrația Națională de Meteorologie a emis un cod galben de ceață valabil pe teritoriul județului Alba. Sunt vizate zonele joase. 

Fenomene vizate: local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri.

Codul este valabil până miercuri, 28 octombrie, ora 10,00 și a fost emis în cursul nopții, la ora 4,00.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Unul din trei sate din România nu are semnal de internet sau au zone în care acesta este slab. Studiu

Publicat

telefon mobil

Aproape o treime dintre satele din România (31%) au zone cu semnalul slab, foarte slab şi/sau inexistent de Internet, arată un studiu realizat de Fundaţia World Vision România.

„În această perioadă, din ce în ce mai multe localităţi trec în scenarii care presupun susţinerea cursurilor online, însă şcoala online este în continuare o utopie pentru elevii din mediul rural din România”, scriu realizatorii cercetării.

Conform studiului, 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la şcoala online în prima perioadă a pandemiei, iar explicaţiile sunt multiple: pe lângă imposibilitatea pentru familiile din mediul rural cu un venit mic de a asigura un dispozitiv pentru toţi copiii, pentru elevii de la sate apare şi provocarea unei conexiuni bune la Internet.

De asemenea, peste 61% dintre cele 87 de comune din şase judeţe în care activează World Vision România (Iaşi, Vaslui, Dolj, Ialomiţa, Vâlcea şi Cluj) au în componenţă sate cu zone cu semnalul slab sau inexistent. Astfel, din totalul celor 313 de sate în care organizaţia derulează proiecte şi sprijină copii din medii vulnerabile, peste 31% au zone cu semnalul slab, foarte slab şi/sau inexistent.

Cu toate acestea, reprezentanţii organizaţiei susţin faptul că Internetul nu lipseşte cu desăvârşire în mediul rural.

„În aproape toate satele şi comunele există zone cu semnal la telefon şi internet foarte bun, în general în jurul instituţiilor publice: primărie, şcoală. Însă, cu cât te îndepărtezi de acestea, cu atât semnalul este mai slab”, menţionează sursa citată.

World Vision România a donat, din martie până în prezent, peste 4.000 de tablete cu cartele SIM pentru Internet pentru copiii de la sate, a realizat webinarii pentru profesori pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale, a făcut meditaţii online cu copiii, dar şi consiliere psihologică cu copiii şi adulţii din proiecte.

Fundaţia a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru şcolile, elevii şi profesorii din mediul rural.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

28 octombrie: Unde îi așteaptă echipajele de poliție, pe șoferii din Alba. Amplasarea radarelor pe drumurile din județ

Publicat

Reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Alba au anunțat pe ce drumuri din județ vor fi amplasate radarele, miercuri. 

Informația vine însă și cu recomandarea de a respecta regulile de circulație pe drumurile publice și regimul de viteză, pentru a evita producerea de accidente rutiere.

Amplasarea radarelor în data de 28 octombrie 2020:

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate