Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

În weekend: Festivalul Cetăţilor Dacice, la Săsciori. Decathlon Dacic, lupte între daci și romani și ateliere antice. PROGRAM

Publicat

Comuna Săsciori va găzdui, în perioada 24-26 iunie 2022, a XIV-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice, cel mai vechi festival de reconstituire istorică antică din România. Timp de două zile, peste 100 de războinici daci şi romani vor reînvia atmosfera de acum 2000 de ani, invitând publicul într-o călătorie în timp.

Festivalul mai cuprinde, în afara luptelor între daci şi romani, ateliere antice, tradiționala întrecere a Decathlonului Dacic și concerte în aer liber.

Festivalul Cetăţilor Dacice – cel mai vechi festival de reconstituire antică din România – este şi în acest an o invitaţie inspirată pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol. Evenimentul are program divers care cuprinde atât evenimente culturale, cât şi spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, ateliere antice, concerte în aer liber, dar şi întreceri între voinicii şi „puii de daci” din cetăţile dacice din Alba. Festivalul este găzduit în acest an, în perioada 24-26 iunie 2022, de comuna Săsciori.

Vineri, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția, Cetatea dacică de la Căpâlna în timpul războaielor daco-romane.

Sâmbătă manifestările debutează cu întrecerile generaţiei „pui de dac”- un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană la care participă elevi de la şcolile din localităţile: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori.

Apoi, la baza de unde se face accesul spre cetatea dacică de la Căpâlna, va fi amplasată prima bornă miliară din cadrul proiectului GRADUS LEGIONIS, un traseul turistic, care își propune să facă legătura între Castrul roman din Șaua Aușel și Cetatea dacică de la Căpâlna. Tot cu această ocazie vor fi constituite și gărzile de apărare a cetății, formate din războinici daci.

După acest moment, de data aceasta, în zona stadionului din Săsciori, va avea loc ceremonia oficială de deschidere, urmată de parada și prezentarea trupelor de reenactment prezente. Taberele şi numeroasele atelierele meşteşugăreşti antice, care vor fi deschise cu această ocazie, vor funcționa până la ora 19.00.

Activităţile din tabăra antică, dar şi la spectacolele de reenactement istoric vor fi realizate de: Garda Apulum – Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca, Asociația Historia Renascita – Pitești, Omnis Barbaria – Baia Mare, Dacii Petrodavei – Piatra Neamț, Legiunea VII Claudia P.F. –  Dobrosloveni , Venatrix – Cluj Napoca și Nimfele Dace – Zalău. Pe parcursul zilei vor avea loc demonstraţii de tehnică militară daco-romană, dansuri antice, lupte de gladiatorii. În cursul serii este programată prima mare bătălie dintre daci şi romani. Petrecerea antică va continua până spre miezul nopţii cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare extrem de spectaculos.

De asemenea, sâmbătă seara, de la ora 21.00, vor concerta Lupii lui Clancea.


Duminică – Festivalul Cetăţilor Dacice cuprinde noi activităţi în tabăra antică, dar și o încercare de reconstituire a unei bătălii daco-romane, care se va desfășura chiar în zona cetății dacice de la Căpâlna.

Începând cu ora 15.00, pe stadionul din Săsciori va avea loc Decathlonul Dacic – un concurs între echipele de voinici ale cetăţilor dacice din Alba: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori. Probele de concurs sunt extrem de inedite respectiv: „Arcul viteazului” – tir cu arcul, „Rapid și puternic” – transport 25 kilograme de nisip, „Sulițașul Cetății” – aruncarea suliței la distanță, „Cel mai iute de picior” – ștafetă, alergare cu butucul de lemn, „Brațul de fier” – skandenberg, „Să ne unim forțele” – tras cu frânghia, „Luptător dac” – luptă pe butuci, „Voinicul din Cetate” – aruncarea bolovanului, „Îndemânare și curaj” – cățăratul pe catarg, „Cărăușii Cetății” – transport apă în ciubere.

Evenimentul se va încheia cu un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric al județului Alba.

Festivalul Cetăţilor Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, care a debutat în anul 2006, fiind cel mai vechi festival de reconstituire antică din România. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba.

Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” și Primăria comunei Săsciori.

Program Festivalul Cetăților Dacice, Săsciori, ediția a XIV-a, 24-26 iunie 2022

Vineri, 24 iunie

Ora 17.30 – Vernisaj expoziție ”Cetatea dacică de la Căpâlna în timpul războaielor daco-romane” – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Sâmbătă, 25 iunie

Ora 9.00 – Concurs de istorie pentru copii „Pui de dac” – Căminul Cultural Săsciori

  • participă: școli din localitățile Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu, Săsciori

Ora 10.00 – GRADUS LEGIONIS – Bornele miliare ale Legiunii a XIII-a Gemina, ritualul miliar XXXIII, constituirea gărzilor dacice și romane de la Căpâlna; tururi ghidate la Cetatea dacica de la Capâlna – Bază acces Cetatea dacică Căpâlna

  • participă: Legiunea a XIII-a Gemina, Legiunea a V-a Macedonica, Legiunea a IIII-a Flavia Felix şi Legiunea a VII-a Claudia P.F.

Ora 11.00 – VIRTUTE ET LABORE – pe stadionul Săsciori. Parada și ceremonia oficială de deschidere, inaugurarea taberei antice, prezentarea trupelor de reconstituire istorică antică și atelierelor meșteșugărești

  • prelucrare os
  • prelucrare lemn
  • monetărie
  • întreținere echipamente
  • jocuri romane
  • plante dacice
  • machete
  • signacula
  • tir cu arcul
  • mozaic
  • bucătărie antică
  • olărit
  • confecționat cămăși de zale
  • scriptoria
  • fierărie
  • metaloplastie
  • antrenamente soldați
  • antrenamente gladiatori

Participă: Garda Apulum – Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca, Omnis Barbaria – Baia Mare, Historia Renascita – Pitești, Dacii Petrodavi – Piatra Neamţ, Legiunea VII Claudia P.F. –  Dobrosloveni și Nimfele Dace – Zalău.

Ora 11.45 – Cetatea dacică de la Căpâlna –  perspective, modele de dezvoltare a produsului cultural – turistic „Cetatea dacică de la Căpâlna” – prezentare publică / stadionul Săsciori

Ora 19.00 – Dansuri antice –  Nimfele Dace – Zalău și Venatrix – Cluj-Napoca / stadionul Săsciori

Ora 19.15 – Lupte de gladiatori – Ludus Apulensis (Alba Iulia) și Ludus Ursus (Cluj-Napoca) / stadionul Săsciori

Ora 19.45 – Demonstrații de tehnică militară daco-romană / stadionul Săsciori

Ora 20.15 – Asediul cetății dacice de la Căpâlna –  Marea bătălie între daci și romani / stadionul Săsciori

Ora 21.00 – DRACO FESTIVAL / stadionul Săsciori

  • Lupii lui Calancea
  • Atmosferă muzicală cu DJ.

Ora 22.30 – Rugul lui Zamolxe și ritualul de incinerare a unei căpetenii dacice, dorințe către Nemesis / stadionul Săsciori

Duminică, 26 iunie

Ora 10.00 – Tabăra antică și ateliere meșteșugărești / stadionul Săsciori

Ora 11.00 – Asediul final al cetății dacice de la Căpâlna / Cetatea dacică Căpâlna

Ora 15.00 – DECATHLON DACIC / stadionul Săsciori

  • Arcul viteazului (tir cu arcul)
  • Rapid și puternic (transport 25 kg de nisip)
  • Sulițașul Cetății (aruncarea suliței la distanță)
  • Cel mai iute de picior (ștafetă, alergare cu butucul)
  • Brațul de fier (skandenberg)
  • Să ne unim forțele (tras cu frânghia)
  • Luptătorul dac (luptă pe butuci)
  • Voinicul din Cetate (aruncarea bolovanului)
  • Îndemânare și curaj (cățăratul pe catarg)
  • Cărăușii Cetății (transport apă)

Ora 17.00 – DRACO FESTIVAL – spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric al județului Alba / stadionul Săsciori



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Exercițiu ISU Alba la Hotelul Cetate din Alba Iulia pentru testarea capacității de intervenție a pompierilor în caz de incendiu

Publicat

Inspectoratul pentru Situații de Urgență  anunță joi dimineața efectuarea un exercițiu  privind testarea capacității de intervenție la Hotelul Cetate din municipiul Alba Iulia.

Potrivit reprezentanților ISU Alba, astfel de exerciții se desfășoară periodic și la alte obiective importante precum instituții sau operatori economici din județ.

Tema exercițiului este antrenarea pompierilor militari, în situația producerii unui incendiu la clădiri înalte cu aglomerări de persoane.

Obiectivele acestor exerciții tactice inopinate sunt:

– Antrenarea personalului de intervenţie şi verificarea deprinderilor acestora privind cunoaşterea operațiunilor şi a procedurilor de intervenție pentru stingerea incendiilor la specificul clădirilor înalte;
– Antrenarea alpiniştilor de intervenție și verificarea deprinderilor acestora privind cunoaşterea operațiunilor şi a procedurilor specifice de salvare a victimelor;
– Antrenarea personalului SMURD în acordarea primului ajutor şi la trierea victimelor;
– Antrenarea personalului din dispecerat şi perfecționarea deprinderilor în recepționarea anunțului prin S.N.U.A.U. 112;
solicitarea de date cât mai concrete şi exacte (lucru cu aplicația 112);


– Antrenarea factorilor de decizie în organizarea şi coordonarea acţiunilor de intervenție în astfel de situații, culegerea datelor, prelucrarea acestora şi elaborarea propunerilor în vederea luării deciziei;
– Antrenarea personalului din dispecerat în monitorizarea evoluției situaţiei, centralizare a datelor şi informațiilor şi transmiterea acestora pe cale ierarhică;
– Verificarea modului de asigurare a legăturilor de comunicaţii între echipaje şi antrenarea personalului în folosirea acestor legături şi stabilirea viabilităţii sistemului de comunicații pentru forţele proprii.

 

”Asigurăm cetățenii că suntem pregătiți să intervenim în diferite situații de urgență, iar prin aceste exerciții ne menținem pregatirea la un nivel ridicat”, mai transmit reprezentanții ISU Alba, într-un comunicat.

sursa foto: ISU Alba

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Măsuri fiscale decise în Coaliție: Noi grile de impozitare și deduceri pregătite pentru Codul Fiscal. Ce taxe vor plăti românii

Publicat

Coaliţia a decis măsurile fiscale și ce taxe se modifică. Liderii PSD- PNL-UDMR au decis măsurile fiscale care vor fi introduse un noul Cod Fiscal. Peste 20 de lideri PSD, PNL și UDMR au participat la o ședință a coaliției într-un format destul de larg.

Potrivit Digi24.ro măsurile fiscale includ deduceri pentru veniturile mici, creșterea accizelor la alcool și tutun, creșteri de TVA. De asemenea, va crește impozitul pe jocurile de noroc.

Deduceri pentru veniturile de până în 4500 de lei

Vor exista deduceri de impozite pentru veniturile până în 4500 de lei, urmând ca impactul bugetar al acestei măsuri să fie de 3 miliarde de lei pe an până în 2023.

Tinerii cu vârste până în 26 de ani vor beneficia de deduceri de 15% din impozitul pe venit, în valoare maximă de 383 de lei.

Vor exista deduceri pentru familiile care au copii, în sumă de 100 de lei pentru fiecare copil, dacă aceștia sunt la o formă de învățământ. De la 4 copii, în sus, impozitul pe venit va fi zero. Deducerea se va aplica doar unuia dintre părinți.

Contribuțiile pentru part time

La contractele part time, contribuțiile vor fi similare cu cele ale salariului minim pe economie, dacă există un singur contract.

Vor fi exceptați elevii și studenții cu vârste până la 26 de ani, persoanele care urmează o formă de ucenicie, pensionarii care beneficiază de pensie din sistemul public, persoanele fizice care realizează venituri din salarii având mai multe contracte de muncă cu timp parțial sau întreg și valoarea cumulată depășește salariul minim pe economie, persoanele cu dizabilități.

Introducerea impozitului pe venitul global

După digitalizarea ANAF s-ar putea introduce gradual impozitul pe venitul global, care este un pas spre trecerea la impozitul progresiv.

Crește acciza la țigări și la alcool

În coaliție au fost decise de asemenea creșteri de accize. Astfel, de la 1 august va crește acciza la țigări cu 31 de lei (60 de bani pe pachet), iar de la 1 ianuarie va crește cu 20% și acciza la alcool, cu 6 bani pe litru.

La combustiblii, accizele rămân neschimbate, cu condiția ca paritatea leu-euro sa nu scadă.

Crește TVA la restaurante, servicii catering și hoteluri

Au fost decise de asemenea creșteri de TVA. Astfel, pentru restaurante, servicii de catering și hoteluri, taxa pe valoarea adăugată crește de la 5% la 9%. Pentru băuturile cu zahăr, TVA crește de la 9% la 19%.

TVA de 5% pentru locuințe limitat la 600.000 de lei și 80 mp

Pentru locuințe se va plăti TVA de 5% doar pentru o locuință până la plafonul de 600.000 de lei și până în 80 mp2 utili.

Impozitare graduală la vânzarea de locuințe

În ceea ce privește tranzacțiile imobiliare ale persoanelor fizice, se trece la impozitare de 1% pentru o locuință deținută timp de peste 3 ani și impozit 3% pentru imobile deținute mai puțin de 3 ani, cu excepția moștenirilor.

Cota forfetară eliminată din impozitul pe chirii și modificări la impozitul pe proprietate

De asemenea, se elimina cota forfetară pentru impozitul pe venit din chirii.

Vor fi modificări și în ceea ce primește impozitul pe proprietate. Nu se va mai face diferență între persoanele fizice și persoanele juridice. Se va face o clasificare între proprietăți rezidențiale, unde cota de impozitare va fi de 0,1-0,2% și nerezidențiale, unde cota va fi de 1-1,3%.

Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi. Scade plafonul pentru persoane fizice autorizate

În ceea ce privește microîntreprinderile, a fost decisă reducerea pragului de impozitare de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. De asemenea, o persoană va putea deține controlul la cel mult 3 microîntreprinderi și vor exista limitări ale obiectului de activitate. De asemenea, microîntreprinderile trebuie să aibă cel puțin un angajat.

În ceea ce privește persoanele fizice autorizate, plafonul de impozitare scade de la 100.000 de euro la 25.000 euro/anual.

Crește impozitul pe dividende

Impozitarea dividendelor crește de la 5% la 8%.

Creșterea impozitelor pe jocurile de noroc

În coaliție s-a decis de asemenea creșterea impozitelor pe jocurile de noroc la 40% din câștig, dar se va face o analiză privind modalitatea de impozitare la nivelul UE, pentru a avea un model în acest sens.

Scăderea plafonului pentru facilități fiscale în domeniul agriculturii și construcțiilor

În ceea ce privește domeniul agriculturii și cel al construcțiilor, liderii coaliției au decis scăderea palfonului de la 30.000 lei la 10.000 lei pentru facilități fiscale și limitarea beneficiilor salariale impozitate favorabil la 33% (a veniturilor anuale).

Contribuții pentru veniturile extrasalariale

În ceea cce privește veniturile extrasalariale, nu se vor plăti contribuții pentru sume mai mici de 6 salarii minime brute. Între 6 și 12 salarii minime brute se vor plăti contribuții pentru 6 salarii minime, între 12 și 24 salarii minime brute – pentru 12 salarii minime, iar peste 24 salarii minime brute se vor plăti contribuții ca pentru 24 de salarii minime.

surse: Antena3, Digi24

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Schemă de ajutor de stat pentru producţia de hidrogen, lansată de Ministerul Energiei. Cine se poate înscrie la finanțare

Publicat

Foto: pixabay.com/tasukaran

Ministerul Energiei a lansat miercuri schema de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor în construirea de capacităţi pentru producţia de hidrogen verde în instalaţii de electroliză, informează Agerpres.

Este vorba despre proiecte de investiţii în construirea de noi capacităţi în instalaţii de electroliză, inclusiv extinderea de capacităţi pentru producţia de hidrogen verde, în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon.

Citește și Măsuri fiscale decise în Coaliție: Noi grile de impozitare și deduceri pregătite pentru Codul Fiscal. Ce taxe vor plăti românii

Potrivit prevederilor Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), intervenţia vizează promovarea investiţiilor în construirea unei noi capacităţi de cel puţin 100 MW în instalaţii de electroliză.

Câți bani acordă statul pentru fiecare proiect de investiții

Punerea în funcţiune a unei capacităţi de cel puţin 100 MW în instalaţii de electroliză, cu o cantitate generată estimată de cel puţin 10.000 de tone de hidrogen regenerabil pe an trebuie realizată până în trimestrul patru al anului 2025.

Apelul a fost deschis pe 29 iunie la ora 10:00, urmând ca proiectele să fie depuse până la 31 iulie, ora 17:00.

Citește și Guvernul vrea să limiteze valoarea tichetelor de masă, a voucherelor de vacanță, a primelor de sărbători și a altor beneficii

Valoarea maximă a ajutorului de stat care se va acorda în baza orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie pentru 2022 este de 50 milioane euro pe întreprindere, pe proiect de investiţii.

Bugetul total estimat al schemei este echivalentul în lei a sumei de 148.752.500 euro, compus din 114.425.000 euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă – Componenta C.6 Energie şi fonduri naţionale de 34.327.500 euro prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%, în temeiul prevederilor art. 24 din OUG nr. 124/2021

Cine poate aplica pentru finanțare

Solicitanţii eligibili sunt producători de gaz natural, micro-întreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari producătoare de energie electrică, microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari producătoare/consumatoare de hidrogen, unităţi administrativ-teritoriale, institute naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniul energiei, având personalitate juridică, definite prin OG 57/2002, inclusiv asocieri/parteneriate formate din aceşti actori.

Foto: Pixabay free

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Cuprumin Abrud: 45 de ani de activitate. Cum a fost înființat Combinatul Minier al Cuprului de la Roșia Poieni

Publicat

cupru min

Cuprumin Abrud aniversează în acest an 45 de ani de activitate. Este una dintre puținele firme românești de stat înființate în timpul comunismului, care funcționează foarte bine după regulile economiei de piață.

Firma a reușit să se mențină în activitate printr-o reorganizare reușită, într-un domeniu care s-a prăbușit în anii de după revoluție: sectorul minier.

Legea naționalizării din anul 1948 a consfințit ca toate resursele solului și subsolului care nu se găseau în proprietatea statului să treacă în proprietatea acestuia, deci activitățile miniere individuale au fost practic confiscate de statul român.

Exploatările miniere din patrulaterul aurifer Baia de Arieș – Roșia Montană – Bucium – Zlatna, zonă adiacentă orașului Abrud au cunoscut o dezvoltare fără precedent după naționalizare, utilajele pentru extracția și prelucrarea aurului din minereu fiind modernizate obținând un randament ridicat de extragere a aurului din minereu.

Cum a fost înființat Combinatul Minier al Cuprului de la Roșia Poieni

În anul 1969, a luat ființă Centrala Minereurilor Deva, din care au făcut parte și exploatările miniere din patrulaterul aurifer al Munților Apuseni, iar în anul 1974 s-a revenit asupra organizării prin delimitarea a 2 zone geografico – miniere Deva și Baia Mare, fiecare funcționând centralizat ca o centrală a minereurilor feroase și neferoase.

La 21 mai 1977, de ziua Sfinților Constantin și Elena, a fost semnat decretul de înființare a celui mai mare obiectiv minier al României moderne – Combinatul Minier al Cuprului de la Roșia Poieni Abrud – transformat ulterior, în anul 2002 în S.C. Cupru Min S.A. Abrud, al cărui zăcământ deține 60% din rezerva de cupru a României, potrivit unei postări pe Facebook a Cuprumin Abrud SA.

Combinatul minier al Cuprului de la Roșia Poieni – S.C. Cupru Min S.A. Abrud de astăzi, s-a bazat întotdeauna pe forța de muncă autohtonă, centrul minier Abrud luând o dezvoltare fără precedent odată cu deschiderea acestui obiectiv minier, dezvoltându-se activități adiacente mineritului, și înființându-se noi întreprinderi, din care au făcut parte: TCMM (Trustul de Construcții Montaje Minier), SUT (Stație de utilaje transport), IAMSAT – întreprindere pentru asistență tehnică, dar și Filatura de Bumbac, unde și-au desfășurat activitatea peste 600 de femei filatoare, în cea mai mare parte soții ale minerilor de la Combinatul minier al Cuprului Roșia Poieni.

În activitatea minieră din anul 1990 erau angajate la nivel național cca. 171.000 de persoane, iar la sfârșitul anului 2007 își mai desfășurau activitatea 29.000 de persoane, reducerea fiind de 83%, fapt care demonstrează că în decursul a 17 ani, industria mineritului și-a redus în mod considerabil activitatea, costurile economice și sociale ale acestui proces fiind imense.

Repere în istoria combinatului de la Roșia Poieni

1977

Se înființează Combinatului Minier al Cuprului Roşia Poieni.

1990

Combinatul Minier al Cuprului Roşia Poieni este redenumit Exploatarea Minieră Roşia Poieni Abrud, pusă în subordinea Regiei Autonome a Cuprului Deva.

1992

Hotărârea 26/25.11.1992 prin care Exploatarea Minieră Roşia Poieni Abrud se transformă în Sucursala Minieră Abrud.

1998

Regia Autonomă a Cuprului Deva se reorganizează sub denumirea Compania Naţională CN CAF MINVEST Deva.2001

Hotărârea nr.2 a Filialei Avram Iancu desfiinţează sucursala şi o integrează ca filială, denumită SC Avram Iancu SA Abrud.

2002

Compania a apărut la 01.04.2002, prin desprinderea din CN MINVEST Deva şi preluarea activului şi pasivului Filialei Avram Iancu SA Abrud. Astfel, Cupru Min devine succesoarea de drept a Combinatului Minier al Cuprului Roşia Poieni, înfiinţat la 1.05.1977, în baza Decretului 130/21.05.1977.

2002

Din 01.04.2002 Cupru Min a preluat activele şi pasivele Filialei Avram Iancu, prin protocolul de predare primire 3368/11.07.2002.

Cuprumin Abrud: planuri de viitor

Politica actuală a statului român este de a menține societatea cu capital de stat fără a se pune problema în viitor a privatizării acesteia, de a dezvolta noi locuri de muncă prin investiții în cadrul societății și având ca obiectiv principal contruirea unei uzine metalurgice în zonă pentru obținerea produsului finit – cuprul.

Acum la 45 ani de la înființare, Cupru Min S.A. Abrud își îndeplinește cu succes obiectivele popuse, obținând anual profit și fiind considerată a fi “perla coroanei” mineritului românesc.

”Aducem mulțumiri pe acestă cale pentru toate realizările Cupru Min S.A. Abrud, tuturor salariaților foști și actuali care și-au adus aportul la bunul mers al activității societății în cei 44 ani, precum și organelor ierarhic superioare care au coordonat activitatea societății cum ar fi: CNCAF Deva, Ministerul Economiei Antreprenoriatului și Turismului, precum și Consiliilor de Administrație care s-au perindat de-a lungul vremii la cârma societății” au transmis reprezentanții companiei.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax