INGINERIILE FINANCIARE care au falimentat RESIAL Alba Iulia. Cum s-a făcut praf cea mai mare fabrică de cărămidă refractară din Europa de Est

Cea mai importantă fabrică de cărămizi refractare din ţară şi una dintre cele mai mari din Europa înainte de anii `90, “Resial”, fosta “Refractara” din Alba Iulia este pusă la pământ şi vândută pe bucăţi de lichidatorul juridiciar. Acesta doreşte să găsească investitori interesaţi să preia terenul de aproximativ 17 hectare, liber de construcţii, dar şi staţia de betoane şi sediul administrativ.

Iniţial, fabrica a fost scoasă la licitaţie, anul trecut, la valoarea de 5,8 milioane de euro. Lichidatorul judiciar Euroconsult SPRL din Arad care a scos la vânzare terenul şi activele rămase nedemolate de proprietar.

Este vorba despre sediul administrativ al firmei, un atelier tâmplărie, o seră şi un poligon cu linie macara, un atelier, o staţie betoane şi una de compresoare, dar şi fostul restaurant cu specific italian, Nettuno. Valoarea totală a bunurilor scoase la vânzare depăşea 7 milioane de euro, fără TVA.

Anul acesta, lichidatorul a hotărât să demareze procedura de negociere directă pentru aceste bunuri, după ce au fost unele discuţii pentru preluarea terenului liber de construcţii şi a clădirii administrative şi a balastierei.

În octombrie, lichidatorul a contractat o firmă care a pus la pământ turnul de apă şi coşul de fum de pe platforma industrială, o operaţiunie spectaculoasă, care a confirmat, la propriu, sfârşitul acestei fabrici la Alba Iulia.

Citeşte şi FOTO – VIDEO | SPECTACULOS: Turnul de apă şi coşul de fum de la fosta fabrică „Refractara” DEMOLATE cu material exploziv

Înainte de 1990, fabrica Refractara era cel mai mare producător de cărmizi refractare din România şi era una dintre cele mai moderne fabrici de profil din Europa. Avea 2.500 de angajaţi şi furniza 15 la sută din cărămizile utilizate de marile combinate siderurgice din ţară.

După anii `90, într-un context de management ineficient şi de dezmembrare a coloşilor industriali interni, în favoarea exporturilor, fabrica a intrat în declin. În 2005 s-a închis şi a intrat în faliment.

„La creşterea datoriilor au contribuit si unele decizii manageriale inadecvate, cu consecinţe in imobilizarea unor fonduri băneşti la diverşi clienţi. Afirmaţia este susţinută cu sumele acordate unor firme cu care au fost încheiate raporturi contractuale în perioada 1998 şi 2000-2002, în suma de 20,2 miliarde lei”, se arată într-un raport al lichidatorilor.

În 2007, platforma industrială Resial a fost cumpărată de la societatea falimentară Resial SA Alba Iulia de omul de afaceri italian Ariganello Pasqualino, prin intermediul firmei Trustul de Construcţii Industriale (TCI) SRL pentru suma de aproximativ 10 milioane de euro. Pentru că nu a putut valorifica platforma şi în condiţiile unor credite mari la bănci, firma italianului a ajuns, în 2010, în insolvenţă. Intenţiona să amenajeze pe terenul de la Refractara un cartier de blocuri cu spaţii de relaxare şi un spaţiu comercial.

Euroconsult SPRL Arad este lichidatorul judiciar al TCI. Printre lichidatorii Resial s-au numărat şi Dorin Jibetean din Alba Iulia şi A&B Expert Insolvenţa Hunedoara. Procesul de faliment al Resial este în judecare la Tribunalul Alba, cu termen în februarie 2015, dată până la care lichidatorul trebuie să recupereze creanţele prin vânzarea bunurilor.

La începutul procedurii de faliment, valoarea datoriilor a fost estimată la suma de 50 milioane de lei (17 milioane de euro, raportat la piaţa valutară de atunci). Principalul creditor a fost Direcţia de Finanţe Publice Alba, care a revendicat 60 la sută din sumă, respectiv 26 milioane de lei. Alţi bani au intrat în contul celorlalţi creditori importanţi; Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, compania de stat Transgaz SA Mediaş şi foştii salariaţi ai fabricii.

Tranzgaz a ajuns acționar majoritar la Resial pe factura neplătită de firma unui baron din AZUGA. Management plătit cu bani grei pentru… faliment

Declinul fabricii Refractara are şi ramificaţii în cercuri politice importante din Bucureşti, de la începutul anilor 2000. În perioada respectivă, din Consiliul de administraţie al firmei din Alba Iulia au făcut parte şi fostul senator PSD Doru Ioan Tărăcilă şi fostul consilier al preşedintelui Ion Iliescu, Emil Cico Dumitrescu.

În anul 2001 societatea din Alba Iulia a fost „încărcată“ artificial cu datorii de 30 milioane de lei ale acţionarului majoritar de la vremea respectivă, Caloni Serv Com SA Azuga (condusă de Constantin Samson), cea mai mare parte dintre acestea către Transgaz Mediaş. Între cele două societăţi a fost încheiat un contract, prin care Resial prelua datoriile acţionarului majoritar. Fabrica din Alba Iulia era obligată, astfel, să plătească datorii de milioane de euro care nu îi aparţineau în contul unui contract de management încheiat cu firma lui Constantin Samson.

Valoarea ”managementului performant” care a pus până la urmă la pământ RESIAL a fost exact valoarea datoriei pe care firma Caloni Serv o avea la Transgaz. Ingineriile financiare au provocat falimentul producătorului de cărămidă refractară din 2005. Avea la vremea respectivă aproximativ 400 de salariaţi. Pâna acum nimeni nu a pățit nimic după devalizarea RESIAL. Samson a avut parte chiar o carieră spectaculoasă în politică, în prezent fiind primar în orașul Azuga și unul dintre cei mai mari baroni ai județului Prahova.

După cum relata și presa vremii, în preajma anului 1999, Constantin Samson, prin intermediul firmei pe care o administra, Caloni Serv SA, s-a angajat către Transgaz să recupereze circa 30 de milioane de lei de la mai multe firme cu facturi neachitate către companie. A reuşit să recupereze datoriile, însă sumele ar fi fost investite de Samson pentru cumpărarea a patru foste companii de stat, printre care şi Resial Alba Iulia. În cele din urmă, Transgaz a preluat 68,16% din acţiunile fabricii din Alba Iulia, “prin executarea silită a unei garanții reale mobiliare pentru recuperarea unei creanțe comerciale asupra SC Caloni Serv Com Azuga”, potrivit unui raport al companiei.