Lansare de carte: Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud

Evenimentul de lansare a volumului „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud” de Dragoș Ursu,  din cadrul Salonului de Carte „1 Decembrie”, ediția a IV-a, Alba Iulia, are loc duminică, 1 decembrie 2024, la ora 16:00, la Consiliul Județan Alba, în sediul administrativ, Sala Atrium Centurionum (Str. Mihai Viteazul nr. 11). 

Lansarea este urmată de o sesiune de autografe din partea autorului, intrarea este liberă, iar invitații care o să vorbească alături de autorul Dragoș Ursu despre noua apariție editorială sunt: prof. univ. dr Diana CÂMPAN (Facultatea de Litere și Istorie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia), C. S. dr. Manuela MARIN – cercetător (Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj) și C. S. dr. Marius ROTAR – cercetător – (Departamentul de Istorie, Arheologie şi Patrimoniu din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia).

Moderează Marius CRISTEA – istoric la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

În istoria sistemului penitenciar românesc Aiudul și-a câștigat o tristă faimă, din cauza regimului carceral (foame, frig, izolare), a ratei ridicate a mortalității, a numărului mare de deținuți, precum și a fenomenului reeducării târzii (1959–1964). Vezi aici detalii despre Zarca Aiudului.

La începutul anilor 1950, la Pitești și Gherla, reeducarea fusese aplicată cu metode de o violență extremă.

În schimb, la Aiud, autoritățile au recurs la soluții mult mai sofisticate. Pentru a înfrânge rezistența celor închiși, Securitatea a utilizat resurse semnificative, sub aspect uman, instituțional și ideologic, înființându-se chiar și o unitate specială, Grupul Operativ Aiud, condusă de colonelul Gheorghe Crăciun.

Dragoș Ursu analizează activitatea ofițerilor și gardienilor responsabili de reeducare (cadrul instituțional, resursele umane, strategiile și instrumentele operative, munca informatorilor), descrie viața cotidiană a celor închiși (condițiile de detenție, dezbaterile culturale, proiecțiile politice ori căutările spirituale) și prezintă rezultatele acestui fenomen unic atât din perspectiva torționarilor, cât și din punctul de vedere al deținuților care au refuzat reeducarea sau au avut o atitudine rezervată până la sfârșitul detenției.

Autorul creionează poziția față de reeducare a unor personalități culturale (Nichifor Crainic, Radu Gyr, Petre Pandrea), lideri legionari (Ion Dumitrescu-Borșa, Radu Mironovici, Nicolae Petrașcu, Nistor Chioreanu), slujitori ai altarelor (Dumitru Stăniloae, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Anania, Ioan Iovan) sau figuri cunoscute ale memoriei carcerale (Demostene Andronescu, Ioan Ianolide, Tache Rodas).

Cine este Dragoș Ursu

Născut în anul 1989, Dragoș deține diplome de licență, masterat ­și doctorat în istorie de la Universitatea „Babe­-Bolyai” din Cluj-Napoca ­și este licențiat în teologie la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Este cercetător doctorand în cadrul proiectului Tinere Echipe (TE), finanțat de UEFISCDI: „Strategii de supraviețuire ș­i integrare socio-profesională în familiile foș­tilor deținuți politici în primele două decenii ale regimului comunist.”

Totodată, Dragoș Ursu are studii postdoctorale la Universitatea „Babe­ș-Bolyai”, cu tema „Proiecte ­și politici memoriale dedicate victimelor comunismului în România post-decembristă: cunoaș­tere aprofundată ș­i oportunități socio-economice” (2020–2021).

Dragoș Ursu este de asemenea director al proiectului PD, finanțat de UEFISCDI: „Destine post-carcerale ale clericilor, fo­ști deținuți politici, în contextul (re)calibrării relațiilor stat-Biserica Ortodoxă în anii ceau­șismului” (2022–2024). Volum recent: Dragoș­ Ursu (ed.), Churches and Political Power under Communism in Central and Eastern Europe. Individual Biographies and Institutional Mechanisms, 2024. Din 2018 este istoric la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.