Legea offshore a fost adoptată în Parlament. România va putea începe exploatarea gazelor în Marea Neagră

Legea offshore a fost aprobată de Camera Deputaților și merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Împotrivă au votat parlamentarii AUR. „Practic, România, în urma adoptării acestui proiect legislativ, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră”, a spus Virgil Popescu.

Decizia a fost luată cu 248 voturi „pentru” și 34 „împotrivă”.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri, că statul român, prin taxe directe şi indirecte, „va încasa 60% din valoarea gazelor din Marea Neagră”.

„Din momentul în care vom scoate primul metru, prima moleculă din această investiţie, România va deveni un jucător regional important. Restul, cu tot respectul, e can-can”, a precizat Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului Nicolae Ciucă, la sfârșitul lunii iunie, România va avea extrasă din Marea Neagră ”prima moleculă de gaze”.

Ce prevede Legea offshore

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere.

„Prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/ lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. (…)

La propunerea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre localizate pe uscat (onshore), ANRM stabileşte ori, după caz, actualizează lista perimetrelor petroliere onshore de adâncime şi a zăcămintelor onshore de adâncime cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării din partea titularului de acord petrolier”, se arată în proiectul de lege, potrivit Agerpres.

Potrivit prevederilor proiectului, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023.

„Titularii de acorduri petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime, inclusiv filialele acestora şi/ sau titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau perimetre petroliere onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/ sau perimetrele petroliere onshore de adâncime, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream”, mai prevede proiectul.

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.

Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în condiţiile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare.

Prin excepţie, Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricţii temporare de preţ şi vânzare pentru cantităţile necesare în vederea asigurării consumului clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică destinată populaţiei, precum şi a celor necesare îndeplinirii obligaţiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene, se mai arată în actul normativ.

România poate începe exploatarea gazelor în Marea Neagră

„Practic, România, în urma adoptării acestui proiect legislativ, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. Au fost blocate până acum. Proiectul aduce stabilitate, predictibilitate, un sistem fiscal prietenos. Dăm certitudinea investitorilor că modelul fiscal, redevențele vor rămâne aceleași pe toată perioada acordurilor petroliere.

Mai mult, asigură secutatea energetică a României. Nu pot să nu remarc faptul că la comisii un singur partid s-a opus, că vrea să crească fiscalitatea. Oare ce să însemne asta? Doriți să rămânem dependenți de gazele rusești? Ascultați de Kremlin și de ordinele lui Putin? Ajunge”, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu, în timpul dezbaterilor.

George Simion a anunțat că parlamentarii AUR votează împotrivă și l-a acuzat pe Virgil Popescu, ministrul Energiei, că este „ministrul hoț”, potrivit Mediafax.

Legea offshore a primit, marți, raport favorabil în comisiile de specialitate din Camera Deputaților. Împotriva raportului favorabil au votat patru deputați, iar restul au votat favorabil.

După ce ședința s-a încheiat, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ar fi trebuit să susțină o declarațuie de presă, însă aceasta a fost anulată pentru că era urmărit de liderul AUR, deputatul George Simion. „Îl escortez afară. E un hoț. Hoțul, ministrul Energiei”, a spus George Simion. Ministrul Energiei a încercat să plece cu liftul, dar George Simion l-a însoțit, continuând să-i adrese cuvinte jignitoare. Ulterior, Popescu a plecat prin altă parte, urmărit de Simion.

Banii încasați ar urma să ajungă la comunitățile locale

Săptămâna trecută proiectul a fost aprobat de Senat, cu 91 voturi „pentru” și 13 „împotrivă”.

„A trebuit să vină PSD din nou la guvernare pentru ca această lege să fie în dezbatere și să fie… împreună cu cei din actuala coaliție de guvernare. Ne uităm la inițiatori și vedem că liderii sunt toți prezenți acolo, împreună cu ministrului Energiei, ceea ce dă o garanție că această lege e bună pentru cetățenii României. E necesar să fie adoptată azi pentru avem un război în preajma României, avem nevoie de gaze. Înseamnă un miliard de metri cubi pe an”, spunea în timpul dezbaterilor Radu Oprea (PSD).

El precizează că banii încasați în urma aplicării Legii offshore vor merge la comunitățile locale.

„Importanța aceste legi vine prin faptul că va debloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. Trăim într-un context geopolitic destul de complicat, iar companiile trebuie să aibă garantată stabilitatera și predictibilitatea. Această lege a încercat să rezolve această problemă. Statul român face un pas important în stabilitatea energetică. Putem deveni, în scurt timp, un jucător important pe piața energetică în Europa”, a spus și Sorin Ioan Bumb (PNL).

Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, principalele modificări la legea offshore sunt deblocarea investiţiilor din Marea Neagră şi accelerarea investiţiilor în onshore-ul de adâncime, asigurarea securității în aprovizionare a ţării, în caz de criză energetică, iar România va putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma.

Popescu preciza săptămâna trecută că propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, cu modificările ulterioare şi vizează adoptarea unui set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere incluse în Legea Offshore, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menţinerea grilei de impozitare în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh.

„Concret este propusă creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari sau egal de 3000 m izobatic şi eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Prin această lege vom asigura independența și securitatea energetică a României și, totodată, prin modificările propuse vom stimula dezvoltarea înteprinderilor mici şi mijlocii implicate în sectorul offshore, a industriilor conexe, precum şi a celor afectate pozitiv de impactul economic indirect şi indus generat de proiectele offshore.

Aceste resurse suplimentare de gaze naturale, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea ţintelor de decarbonizare pe termen lung, precum şi la dezvoltarea infrastructurii naţionale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, respectiv chimia şi petrochimia”, conchidea Popescu.

Primele livrări de gaze în baza legii offshore

Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018, potrivit digi24.ro. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului:

• 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
• 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
• 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
• 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
• 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
• 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
• 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
• 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Primele livrări de gaze în baza legii offshore ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an. De asemenea, legea stabilește același cadru fiscal pentru investiții offshore și onshore de adâncime, ceea ce va duce la urgentarea investițiilor onshore de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News