MARILE DOSARE ale anului 2014: Nume sonore din Alba, în atenţia magistraţilor, cu acuzaţii de corupţie, înşelăciune şi alte infracţiuni

Anul 2014 se anunţă a fi cel puţin la fel de zbuciumat cum a fost cel anterior, dacă ţinem cont de aglomerarea de dosare penale ce vor intra în atenţia magistraţilor care vor trebui să se pronunţe în cauze privind faptele de corupţie, cel puţin. Procurorii DIICOT şi DNA au luat în vizor nume cunoscute cel puţin pe plan local, în Alba, iar aceştia sunt nevoiţi să-şi dovedească nevinovăţia. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al fostului şef al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, care, după aproximativ o lună de arest preventiv, a fost eliberat şi urmează să ajungă din nou în faţa oamenilor legii, pentru a răspunde acuzaţiilor. Un alt caz care are primul termen de judecată anul viitor este cel al fostului şef al Jandarmeriei Alba, Ioan Onac Herţa, acuzat alături de alţi 37 de jandarmi că ar fi organizat un grup de falsificare a adeverinţelor de venit pentru a primi credite bancare mai mari. De asemenea, fostul şef al ANOFM, albaiulianul Silviu Bian aşteaptă decizia finală în dosarul de corupţie, la fel ca Doina Scutea, fostul decan al Baroului de Avocaţi Alba.

Comisarul şef Traian Berbeceanu este cercetat de DIICOT – Structura Centrală, care a preluat cazul de la unitatea din Alba Iulia de la 1 noiembrie 2013, sub acuzaţiile de favorizarea unei grupări infracţionale specializate în evaziune fiscală prin comerţ ilegal de produse petroliere, ce ar fi condusă de oamenii de afaceri Titus Gabriel şi Anişoara Ramona Biriescu. Traian Berbeceanu a fost ridicat de poliţiştii BCCO de la domiciliul din Deva, în 23 octombrie, după o acţiune ce a cuprins 11 percheziţii în Alba şi Hunedoara la persoane suspectate de evaziune fiscală cu produse petroliere de peste 3,5 milioane de lei. Acuzat că a sprijinit acest grup, în 24 octombrie, seara, a fost arestat preventiv. Alte acuzaţii sunt favorizarea infractorului, omisiunea sesizării organelor judiciare, mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii.

Înalta Curte a judecat recursul în acest caz, iar în 26 noiembrie a decis eliberarea sa din arest preventiv. Ulterior, instanţa a îndreptat o eroare materială din sentinţă şi i-a dat dreptul să desfăşoare activităţi de ofiţer de poliţie, astfel că acesta se întoarce la munca de poliţişt, pe un post la IPJ Hunedoara. Berbeceanu a declarat că este nevinovat și consideră că este victima  jocurilor de interese dintre anumiți procurori de la DIICOT Alba, patroni influenți ai unor firme cercetate pentru diverse infracțiuni și politicieni.

Potrivit avocatului acestuia, Daniel Tiliciu, procurorii DIICOT au depus la dosar două denunţuri împotriva lui Traian Berbeceanu. Cele două denunțuri au fost formulate de către fostul primar al municipiului Deva, Mircia Muntean, recent condamnat definitiv la 4 ani de închisoare, dar și de o persoana cercetată în dosarul Hidra. Potrivit lui Tiliciu, Traian Berbeceanu a lucrat, în trecut, în dosarele celor doi care au formulat denunțuri împotriva sa.

Reamintim că la Alba Iulia şi în ţară au avut loc mai multe manifestaţii de susţinere a acestuia la care au participat prieteni şi apropiaţi ai familiei, dar şi persoane fără vreo legătură cu comisarul. De asemenea, pentru sprijinul poliţistului a fost creată şi o pagină pe Facebook, ce a adunat peste 20.000 de aprecieri. Reamintim şi că lui Berbeceanu i s-a atribuit o scrisoare adresată poliţiştilor din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Poliţiei Române, în care sunt dezvăluite „aspecte deosebit de grave”. AICI, conţinutul scrisorii. Ulterior, Berbeceanu a fost audiat şi de DNA, în calitate de denunţător privind deficienţe în colaborarea cu DIICOT.

Citeşte şi Comisarul BERBECEANU va fi cercetat în LIBERTATE: Înalta Curte a pronunţat sentinţa în cazul arestării preventive. Precizări de la IGPR

VIDEO | Cazul Berbeceanu: Ministrul de Interne spune că nu a fost informat de IGPR sau DGIPI despre raportul comisarului șef al BCCO Alba

MOTIVAREA arestării preventive în cazul BERBECEANU. Vezi de ce a considerat instanţa că şeful BCCO Alba Iulia trebuie ţinut după gratii

Fostul şef al Jandarmeriei Alba, Ioan Onac Herţa, alături de alţi 36 de inculpaţi a fost trimis în judecată, în decembrie, de procurorii DNA. Aceştia susţin că în anul 2006, la nivelul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba s-a constituit o asociere de tip infracțional inițiată de Ioan Onac Herța și Virgil Moșneag (pe atunci de inspector șef, respectiv de contabil șef), la care au aderat, ca subordonați, și trei din lucrătorii biroului financiar al unității: Traian Dârlea, Nicolae Marian și Ioan Radu Borteș. Scopul acestei asocieri a fost acela de a elibera, pentru anumite cadre militare, adeverințe false de venit, în care erau trecute sume mai mari decât cele obținute, astfel încât titularii să le depună la bănci pentru a obține credite mai mari.

Herţa este acuzat de fals intelectual în formă continuată (101 acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material sau nematerial în formă continuată (98 acte materiale), uz de fals în formă continuată (5 acte materiale), înșelăciune în formă continuată (4 acte materiale), asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, omisiunea sesizării organelor judiciare în formă continuată (7 acte materiale).

La data de 5 decembrie 2013, la propunerea procurorilor, Tribunalul Militar București a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpaților Ioan-Onac Herța și Liviu – Valentin Rusu pentru 29 de zile. În 9 decembrie, Curtea Militară de Apel Bucureşti a casat sentinţa Tribunalului Militar Bucureşti şi a dispus punerea în libertate de îndată a lui Herţa şi Rusu.

Ioan Onac Herţa a condus Jandarmeria Alba timp de 17 ani.

Citeşte şi Fostul şef al Jandarmeriei Alba, Ioan Herţa, trimis în judecată de DNA la Tribunalul Militar. În dosar sunt acuzaţi alţi 36 de jandarmi

După cinci termene de amânare, Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să judece, în ianuarie, recursul formulat în dosarul “Corupţie la finanţe” de către fostul decan al Baroului de Avocați Alba, Doina Scutea, fostul director al DGFP Alba, Anghel Bogin și alți trei inculpați. Instanţa de fond, Curtea de Apel Târgu Mureş, a pronunţat pedepse cu închisoarea pentru toţi cei cinci inculpaţi. Doina Scutea a fost condamnată la 2 ani închisoare cu suspendare, iar Ştefan Anghel Bogin – la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare. Singurul inculpat care a primit închisoare cu executare este omul de afaceri Alexandru Duca. Acesta a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni. Doi foşti ofiţeri de informaţii au primit, de asemenea, condamnări cu suspendare. Claudiu Vulpe a primit 1 an şi 8 luni, iar Radu Bogdan a fost condamnat la 1 an şi 10 luni. Instanţa a mai dispus confiscarea sumelor de 10.000 euro şi 40.000 lei de la Radu Bogdan şi 206.615 lei de la inculpatul Alexandru Duca. Inculpaţii au respins acuzaţiile aduse de procurorii DNA şi îşi susţin în continuare nevinovăţia.

Procurorii DNA au dispus trimiterea acestor inculpaţi în judecată în ianuarie 2011, sub acuzaţii de trafic de influenţă, tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit procurorilor, la data de 1 iunie 2010, Doina Scutea a solicitat DGFP Alba compensarea obligaţiilor fiscale restante în sumă de 283.462 lei, acumulate de Cabinetul individual de avocatură Doina Scutea şi persoana fizică Doina Scutea, cu suma obţinută de cabinetul său de avocatură prin cesionarea unei creanţe în valoare de 400.000 lei. Procurorii au arătat că, la rândul lui, Ştefan Bogin Anghel a luat legătura cu Doina Scutea, pentru ca aceasta să intervină la un magistrat judecător din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, învestit cu soluţionarea unui litigiu. Avocata a fost de acord şi, arătând că are influenţă pe lângă magistraţi, în schimbul intervenţiei, a pretins atât direct, cât şi prin intermediul celor două persoane, ca Anghel Ştefan Bogin, uzând de funcţia sa de director executiv al DGFP Alba, să depună diligenţe pentru aprobarea cererii de compensare menţionate mai sus.

La data de 11 noiembrie 2010, procurorii anticorupţie au dispus arestarea Doinei Scutea şi a lui Anghel Bogin. În data de 16 noiembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe o durată de 30 zile, măsură ce a fost prelungită ulterior.

Doina Scutea mai este judecată şi în Dosarul „Continental”, alături de omul de afaceri Dorel Tamaş. Dosarul se referă la ilegalităţi imobiliare şi este acuzată de complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Citeşte şi INTERCEPTĂRI : Motivarea sentinţei în dosarul „Corupţie la Finanţe“. Personaje principale: „prinţesa“, „blondul“ şi martorul „Harry Potter“

În 11 februarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar urma să judece recursul formulat de fostul director al ANOFM, albaiulianul Silviu Bian, în dosarul de corupţie în care a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au redus pedeapsa iniţială de nouă ani de detenţie, decisă la Tribunal. Acesta se află în libertate până la pronunțarea unei sentințe definitive.

În acelaşi dosar, au înaintat recurs şi procurorii DNA, dar şi ceilalţi inculpaţi – Cristache Ristea şi Alexandra Maria Ţichindelean. În cazul judecat din iulie 2012 ar urma să fie pronunţată, astfel, o sentinţă finală la începutul anului 2014.

După 12 termene în care judecarea apelului a fost amânată din diferite motive, Curtea de Apel Bucureşti a dispus în 7 iunie 2013 reducerea pedepsei cu închisoarea de la 9 ani, la 6 ani pentru Silviu Bian, judecat pentru fapte de corupţie. Instanţa a motivat hotărârea prin faptul că pedeapsa iniţială dată de Tribunalul Bucureşti este excesivă, având în vedere că, printre altele, inculpatul a fost în arest preventiv, a avut interdicţii de mişcare pe teritoriul ţării şi s-au dispus măsuri asigurătorii pentru recuperarea banilor primiţi ca mită.

Citeşte şi  De ce a fost redusă pedeapsa fostului șef ANOFM Siviu Bian: Vezi cum au motivat judecătorii cei trei ani ”tăiați” din condamnare

Silviu Bian, fost vicepreședinte al PDL Alba și președinte ANOFM – funcție echivalentă cu cea de secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a fost judecat și condamnat pentru luare de mită în formă continuată. A fost reținut în octombrie 2011, de procurorii DNA după ce a primit mită în mod repetat, în perioada decembrie 2010 – octombrie 2011 peste 250.000 de euro pentru a debloca cofinanțarea unor programe, din fonduri europene.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti în 9 noiembrie 2011, iar în 23 mai 2012 instanţa l-a condamnat la 9 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (unsprezece acte materiale).

Alături de Bian au fost judecate încă două persoane, foști subordonați ai acestuia. Cristache Ristea a primit, la instanța de fond, o pedeapsă de patru ani de închisoare, pentru complicitate la luare de mită, iar Alexandra Maria Ţichindelean a fost condamnată la doi ani şi şase luni de închisoare, pentru luare de mită, în cazul celor doi instanţa dispunând suspendarea executării pedepsei. Tribunalul Bucureşti a mai dispus confiscarea de la Silviu Bian a sumelor de 956.500 de lei şi 22.000 de euro.

Alexandra Maria Ţichindelean era director al Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM (OIPOSDRU), iar Cristache Ristea ocupa funcția de director executiv al Centrului Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov. Potrivit procurorilor DNA, în perioada decembrie 2010 – octombrie 2011, Silviu Bian, în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă şi al Consiliului de administraţie din cadrul ANOFM, a primit suma totală de 1.058.500 lei (echivalentul a aproximativ 250.574 euro) şi 22.000 euro de la un număr de opt angajaţi în cadrul proiectelor PACSPO şi ICAR pentru a vira 25% din costul proiectelor reprezentând cofinanţarea acestora din fonduri proprii, alocate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Funcţionarii respectivi făceau parte din echipa de implementare a proiectelor şi erau angajaţi pe bază de contracte civile la o societate comercială parteneră în cadrul acestor proiecte, iar refuzul lui Bian Silviu de a aloca contribuţia din fonduri publice ar fi avut drept consecinţă întreruperea proiectelor şi, implicit, privarea respectivilor funcţionari de retribuţiile primite pentru activităţi în cadrul proiectelor.