Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

MARILE DOSARE ale anului 2014: Nume sonore din Alba, în atenţia magistraţilor, cu acuzaţii de corupţie, înşelăciune şi alte infracţiuni


Publicat

Anul 2014 se anunţă a fi cel puţin la fel de zbuciumat cum a fost cel anterior, dacă ţinem cont de aglomerarea de dosare penale ce vor intra în atenţia magistraţilor care vor trebui să se pronunţe în cauze privind faptele de corupţie, cel puţin. Procurorii DIICOT şi DNA au luat în vizor nume cunoscute cel puţin pe plan local, în Alba, iar aceştia sunt nevoiţi să-şi dovedească nevinovăţia. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al fostului şef al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, care, după aproximativ o lună de arest preventiv, a fost eliberat şi urmează să ajungă din nou în faţa oamenilor legii, pentru a răspunde acuzaţiilor. Un alt caz care are primul termen de judecată anul viitor este cel al fostului şef al Jandarmeriei Alba, Ioan Onac Herţa, acuzat alături de alţi 37 de jandarmi că ar fi organizat un grup de falsificare a adeverinţelor de venit pentru a primi credite bancare mai mari. De asemenea, fostul şef al ANOFM, albaiulianul Silviu Bian aşteaptă decizia finală în dosarul de corupţie, la fel ca Doina Scutea, fostul decan al Baroului de Avocaţi Alba.

Comisarul şef Traian Berbeceanu este cercetat de DIICOT – Structura Centrală, care a preluat cazul de la unitatea din Alba Iulia de la 1 noiembrie 2013, sub acuzaţiile de favorizarea unei grupări infracţionale specializate în evaziune fiscală prin comerţ ilegal de produse petroliere, ce ar fi condusă de oamenii de afaceri Titus Gabriel şi Anişoara Ramona Biriescu. Traian Berbeceanu a fost ridicat de poliţiştii BCCO de la domiciliul din Deva, în 23 octombrie, după o acţiune ce a cuprins 11 percheziţii în Alba şi Hunedoara la persoane suspectate de evaziune fiscală cu produse petroliere de peste 3,5 milioane de lei. Acuzat că a sprijinit acest grup, în 24 octombrie, seara, a fost arestat preventiv. Alte acuzaţii sunt favorizarea infractorului, omisiunea sesizării organelor judiciare, mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii.

Înalta Curte a judecat recursul în acest caz, iar în 26 noiembrie a decis eliberarea sa din arest preventiv. Ulterior, instanţa a îndreptat o eroare materială din sentinţă şi i-a dat dreptul să desfăşoare activităţi de ofiţer de poliţie, astfel că acesta se întoarce la munca de poliţişt, pe un post la IPJ Hunedoara. Berbeceanu a declarat că este nevinovat și consideră că este victima  jocurilor de interese dintre anumiți procurori de la DIICOT Alba, patroni influenți ai unor firme cercetate pentru diverse infracțiuni și politicieni.

Potrivit avocatului acestuia, Daniel Tiliciu, procurorii DIICOT au depus la dosar două denunţuri împotriva lui Traian Berbeceanu. Cele două denunțuri au fost formulate de către fostul primar al municipiului Deva, Mircia Muntean, recent condamnat definitiv la 4 ani de închisoare, dar și de o persoana cercetată în dosarul Hidra. Potrivit lui Tiliciu, Traian Berbeceanu a lucrat, în trecut, în dosarele celor doi care au formulat denunțuri împotriva sa.

Reamintim că la Alba Iulia şi în ţară au avut loc mai multe manifestaţii de susţinere a acestuia la care au participat prieteni şi apropiaţi ai familiei, dar şi persoane fără vreo legătură cu comisarul. De asemenea, pentru sprijinul poliţistului a fost creată şi o pagină pe Facebook, ce a adunat peste 20.000 de aprecieri. Reamintim şi că lui Berbeceanu i s-a atribuit o scrisoare adresată poliţiştilor din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Poliţiei Române, în care sunt dezvăluite „aspecte deosebit de grave”. AICI, conţinutul scrisorii. Ulterior, Berbeceanu a fost audiat şi de DNA, în calitate de denunţător privind deficienţe în colaborarea cu DIICOT.

Citeşte şi Comisarul BERBECEANU va fi cercetat în LIBERTATE: Înalta Curte a pronunţat sentinţa în cazul arestării preventive. Precizări de la IGPR

VIDEO | Cazul Berbeceanu: Ministrul de Interne spune că nu a fost informat de IGPR sau DGIPI despre raportul comisarului șef al BCCO Alba

MOTIVAREA arestării preventive în cazul BERBECEANU. Vezi de ce a considerat instanţa că şeful BCCO Alba Iulia trebuie ţinut după gratii

Fostul şef al Jandarmeriei Alba, Ioan Onac Herţa, alături de alţi 36 de inculpaţi a fost trimis în judecată, în decembrie, de procurorii DNA. Aceştia susţin că în anul 2006, la nivelul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba s-a constituit o asociere de tip infracțional inițiată de Ioan Onac Herța și Virgil Moșneag (pe atunci de inspector șef, respectiv de contabil șef), la care au aderat, ca subordonați, și trei din lucrătorii biroului financiar al unității: Traian Dârlea, Nicolae Marian și Ioan Radu Borteș. Scopul acestei asocieri a fost acela de a elibera, pentru anumite cadre militare, adeverințe false de venit, în care erau trecute sume mai mari decât cele obținute, astfel încât titularii să le depună la bănci pentru a obține credite mai mari.

Herţa este acuzat de fals intelectual în formă continuată (101 acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material sau nematerial în formă continuată (98 acte materiale), uz de fals în formă continuată (5 acte materiale), înșelăciune în formă continuată (4 acte materiale), asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, omisiunea sesizării organelor judiciare în formă continuată (7 acte materiale).

La data de 5 decembrie 2013, la propunerea procurorilor, Tribunalul Militar București a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpaților Ioan-Onac Herța și Liviu – Valentin Rusu pentru 29 de zile. În 9 decembrie, Curtea Militară de Apel Bucureşti a casat sentinţa Tribunalului Militar Bucureşti şi a dispus punerea în libertate de îndată a lui Herţa şi Rusu.

Ioan Onac Herţa a condus Jandarmeria Alba timp de 17 ani.

Citeşte şi Fostul şef al Jandarmeriei Alba, Ioan Herţa, trimis în judecată de DNA la Tribunalul Militar. În dosar sunt acuzaţi alţi 36 de jandarmi

După cinci termene de amânare, Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să judece, în ianuarie, recursul formulat în dosarul “Corupţie la finanţe” de către fostul decan al Baroului de Avocați Alba, Doina Scutea, fostul director al DGFP Alba, Anghel Bogin și alți trei inculpați. Instanţa de fond, Curtea de Apel Târgu Mureş, a pronunţat pedepse cu închisoarea pentru toţi cei cinci inculpaţi. Doina Scutea a fost condamnată la 2 ani închisoare cu suspendare, iar Ştefan Anghel Bogin – la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare. Singurul inculpat care a primit închisoare cu executare este omul de afaceri Alexandru Duca. Acesta a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni. Doi foşti ofiţeri de informaţii au primit, de asemenea, condamnări cu suspendare. Claudiu Vulpe a primit 1 an şi 8 luni, iar Radu Bogdan a fost condamnat la 1 an şi 10 luni. Instanţa a mai dispus confiscarea sumelor de 10.000 euro şi 40.000 lei de la Radu Bogdan şi 206.615 lei de la inculpatul Alexandru Duca. Inculpaţii au respins acuzaţiile aduse de procurorii DNA şi îşi susţin în continuare nevinovăţia.

Procurorii DNA au dispus trimiterea acestor inculpaţi în judecată în ianuarie 2011, sub acuzaţii de trafic de influenţă, tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit procurorilor, la data de 1 iunie 2010, Doina Scutea a solicitat DGFP Alba compensarea obligaţiilor fiscale restante în sumă de 283.462 lei, acumulate de Cabinetul individual de avocatură Doina Scutea şi persoana fizică Doina Scutea, cu suma obţinută de cabinetul său de avocatură prin cesionarea unei creanţe în valoare de 400.000 lei. Procurorii au arătat că, la rândul lui, Ştefan Bogin Anghel a luat legătura cu Doina Scutea, pentru ca aceasta să intervină la un magistrat judecător din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, învestit cu soluţionarea unui litigiu. Avocata a fost de acord şi, arătând că are influenţă pe lângă magistraţi, în schimbul intervenţiei, a pretins atât direct, cât şi prin intermediul celor două persoane, ca Anghel Ştefan Bogin, uzând de funcţia sa de director executiv al DGFP Alba, să depună diligenţe pentru aprobarea cererii de compensare menţionate mai sus.

La data de 11 noiembrie 2010, procurorii anticorupţie au dispus arestarea Doinei Scutea şi a lui Anghel Bogin. În data de 16 noiembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe o durată de 30 zile, măsură ce a fost prelungită ulterior.

Doina Scutea mai este judecată şi în Dosarul „Continental”, alături de omul de afaceri Dorel Tamaş. Dosarul se referă la ilegalităţi imobiliare şi este acuzată de complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Citeşte şi INTERCEPTĂRI : Motivarea sentinţei în dosarul „Corupţie la Finanţe“. Personaje principale: „prinţesa“, „blondul“ şi martorul „Harry Potter“

În 11 februarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar urma să judece recursul formulat de fostul director al ANOFM, albaiulianul Silviu Bian, în dosarul de corupţie în care a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au redus pedeapsa iniţială de nouă ani de detenţie, decisă la Tribunal. Acesta se află în libertate până la pronunțarea unei sentințe definitive.

În acelaşi dosar, au înaintat recurs şi procurorii DNA, dar şi ceilalţi inculpaţi – Cristache Ristea şi Alexandra Maria Ţichindelean. În cazul judecat din iulie 2012 ar urma să fie pronunţată, astfel, o sentinţă finală la începutul anului 2014.

După 12 termene în care judecarea apelului a fost amânată din diferite motive, Curtea de Apel Bucureşti a dispus în 7 iunie 2013 reducerea pedepsei cu închisoarea de la 9 ani, la 6 ani pentru Silviu Bian, judecat pentru fapte de corupţie. Instanţa a motivat hotărârea prin faptul că pedeapsa iniţială dată de Tribunalul Bucureşti este excesivă, având în vedere că, printre altele, inculpatul a fost în arest preventiv, a avut interdicţii de mişcare pe teritoriul ţării şi s-au dispus măsuri asigurătorii pentru recuperarea banilor primiţi ca mită.

Citeşte şi  De ce a fost redusă pedeapsa fostului șef ANOFM Siviu Bian: Vezi cum au motivat judecătorii cei trei ani ”tăiați” din condamnare

Silviu Bian, fost vicepreședinte al PDL Alba și președinte ANOFM – funcție echivalentă cu cea de secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a fost judecat și condamnat pentru luare de mită în formă continuată. A fost reținut în octombrie 2011, de procurorii DNA după ce a primit mită în mod repetat, în perioada decembrie 2010 – octombrie 2011 peste 250.000 de euro pentru a debloca cofinanțarea unor programe, din fonduri europene.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti în 9 noiembrie 2011, iar în 23 mai 2012 instanţa l-a condamnat la 9 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (unsprezece acte materiale).

Alături de Bian au fost judecate încă două persoane, foști subordonați ai acestuia. Cristache Ristea a primit, la instanța de fond, o pedeapsă de patru ani de închisoare, pentru complicitate la luare de mită, iar Alexandra Maria Ţichindelean a fost condamnată la doi ani şi şase luni de închisoare, pentru luare de mită, în cazul celor doi instanţa dispunând suspendarea executării pedepsei. Tribunalul Bucureşti a mai dispus confiscarea de la Silviu Bian a sumelor de 956.500 de lei şi 22.000 de euro.

Alexandra Maria Ţichindelean era director al Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM (OIPOSDRU), iar Cristache Ristea ocupa funcția de director executiv al Centrului Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov. Potrivit procurorilor DNA, în perioada decembrie 2010 – octombrie 2011, Silviu Bian, în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă şi al Consiliului de administraţie din cadrul ANOFM, a primit suma totală de 1.058.500 lei (echivalentul a aproximativ 250.574 euro) şi 22.000 euro de la un număr de opt angajaţi în cadrul proiectelor PACSPO şi ICAR pentru a vira 25% din costul proiectelor reprezentând cofinanţarea acestora din fonduri proprii, alocate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Funcţionarii respectivi făceau parte din echipa de implementare a proiectelor şi erau angajaţi pe bază de contracte civile la o societate comercială parteneră în cadrul acestor proiecte, iar refuzul lui Bian Silviu de a aloca contribuţia din fonduri publice ar fi avut drept consecinţă întreruperea proiectelor şi, implicit, privarea respectivilor funcţionari de retribuţiile primite pentru activităţi în cadrul proiectelor.

 




Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Decebal

    luni, 30.12.2013 at 16:51

    In ceea ce priveste Jandarmeria Alba,este bine,dar este cam tarziu.herta face marsavii din anul 1997,adica din anul de cand a fost ,,uns,, sef IJJ. Un **** pus sa conduca o institutie a statuui de drept.Pe langa incompetentii de care s-a inconjurat in decursul anilor,a culminat cu marea frauda din 2007.In toamna acelui an,au fost adusi in IJJ ALBA ,fiul sau si inca cateva zeci de rude a celor din interior.Practic,aproape fiecare angajat vechi al Jandarmeriei Alba,are pe cineva, apropae ,angajat,o dublura,frate,cumnat,fiu etc…ma mira faptul ca acest ****,a reusit sa conduca atata timp aceasta institutie.Degeaba are grad de colonel…cine il cunoaste face ceva pe gradele lui de *****.Cine nu era cu el,adica era mai ,,strain,, era intampinat cu ,, in p… matii…,, asta este herta ! Sa-ti fie rusine si tie si celor care,inca te mai sustin ! se stiu ei care! Sa ma contrazica cine vrea ! Cine il cunoaste imi va da dreptate. Aha,si era sa uit .Ce cauta acest mic r..t herta ionut ,fiul sau in institutie ? stiti ca el nu a dat examen pentru angajare ? pai cum sa dea daca in functie era ,,tata ,, ?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

ANCPI: A scăzut numărul imobilelor vândute în aprilie. Situația tranzacțiilor de construcții și terenuri în Alba și în țară

Publicat

blocuri apartamente 2

În luna aprilie 2021 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 55.569 de imobile, cu 28.548 mai multe față de perioada similară a anului 2020, potrivit celor mai recente date comunicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În județul Alba, au fost vândute 435 de imobile, mai puține față de luna martie.

Statistica ANCPI arată că numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna aprilie 2021 este cu 7.322 mai mic față de luna martie, la nivel național.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în aprilie 2021, în București – 9.365, Ilfov – 3.243 și Timiș – 3.144. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Covasna – 175, Călărași – 290 și Teleorman – 355.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în aprilie 2021, a fost de 26.025, cu 3.180 mai mare față de aprilie 2020. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.490, Dolj – 2.130 și Ilfov 1.903. La polul opus se află județele Covasna – 60, Sălaj – 63, și Harghita – 65.

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a patra lună a anului 2021 sunt  Arad – 672, Caraș Severin – 598 și Buzău – 450.

Situația în Alba

În județul Alba, numărul imobilelor vândute în martie este de 435 (576 în martie, 626 în februarie), din care 150 de case și apartamente (228 în martie, 172 în februarie) și 96 terenuri agricole (78 în martie, 161 în februarie).

Au fost înregistrate 208 de ipoteci (258 în martie, 179 în februarie), 121 dintre ele pentru terenuri cu construcții (107 în martie, 72 în februarie).

sursă: ancpi.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cele mai importante amenințări cibernetice în limba română. Raport anual, realizat la nivelul UE

Publicat

Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a publicat raportul anual al amenințărilor în limba română.

Acest raport anual lansat de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) oferă o prezentare generală cu privire la amenințările din zona securității cibernetice, prezentând cele mai importante subiecte la care se face referire în toate celelalte rapoarte ENISA Threat Landscape.

De asemenea, un top realizat de ENISA cu primele 15 amenințări care ne-au vizat în 2020, dar și concluzii și recomandări.

ENISA a mers mai departe și a ales să ofere o variantă de raport în limba română și pentru rapoartele strategice, respectiv tehnice ale amenințărilor prezente în 2020.

Cele mai importante 15 amenințări sunt descrise pe larg în documentul care poate fi consultat AICI.

Pe primele locuri se află malware, atacurile online, pishing, atacurile asupra aplicațiilor web, furtul de indentitate, șantajul digital, criptojacking și spionajul cibernetic.

Sursă: Cert.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

„Marea asfaltare”, în Apuseni: 50 de km din DN 75, între Bistra și Ocoliș, reabilitați printr-o investiție de 17,8 milioane lei

Publicat

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, ce trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei. 

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat marți, 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Valoarea totală este estimată la 17.868.799,73 de lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, lucrarea este prevăzută a se executa în planul de întreținere periodică a drumurilor publice în anul 2021, durata de execuție a lucrărilor fiind de 2 luni.

Sectorul de drum studiat se află pe raza județului Alba și aparține de drumul național DN 75 care face legătura între localitatea Ștei, județul Bihor și localitatea Mihai Vieazul, județul Cluj și care se află în administrarea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj.

Contractul este împărțit pe trei loturi, respectiv:

  • Lotul 1 – DN 75 km 85+000- km 101+595 (între Bistra și Baia de Arieș) 

 

Potrivit caietului de sarcini, traseul studiat se întinde pe raza comunelor Bistra, Lupșa și a orașului Baia de Arieș. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 16.595 m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 106.055,47 mp.

  • Lotul 2 – DN 75 km 101+595- km 119+303 (între Baia de Arieș și Sălciua)

Traseul studiat se întinde pe raza orașului Baia de Arieș și a comunei Sălciua. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 17.708  m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 112.117,40 mp.

  • Lotul 3 – DN 75 km 119+303- km 135+000 (între Sălciua și Ocoliș – limita cu județul Cluj)

Traseul studiat se întinde pe raza a trei comune, Sălciua, Poșaga și Ocoliș. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 15.615  m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 98.040,08 mp.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO: Profesor universitar din Cluj, condamnat la închisoare. A luat bani de la zeci de studenți pentru a-i trece la examene

Publicat

Ardelean Ioan, profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Mai exact, procurorii au reușit să probeze 43 de acte materiale, în care profesorul a primit bani de la studenți pentru a-i trece la disciplinele „Mecanisme I” sau „Mecanisme II”.

Modalitatea de prindere a profesorului, care în mare parte primea mita sub formă bancnotelor de 50 de euro, a fost una foarte complexă. Au fost folosite persoane sub acoperire, supraveghere audio video și în final un flagrant, în biroul profesorului, în care au descoperit mai multe plicuri cu bancnote euro.

Faptele pentru care profesorul a fost condamnat s-au petrecut în luna septembrie a anului 2017, iar o primă condamnare a venit în luna octombrie a anului 2020. Atunci judecătorii Tribunalului Cluj l-au condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

În urma primei decizii, procurorii au făcut apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Cluj, unde magistrații au schimbat sentința și l-au condamnat la închisoare cu executare.

În motivarea instanței de fond este descris pas cu pas modul în care anchetatorii au obținut probele împotriva profesorului. Aceștia au chemat la audieri studenți, au obținut un mandat pentru supraveghere ambientală foto – video dar au folosit și investigatori sub acoperire.

Mai mult de atât din câte se pare, fenomenul era atât de cunoscut la nivelul studenților, încât la un moment dat, când doi studenți au mers la un xerox din apropierea unității de învățâmânt pentru a cumpara două plicuri, vânzătoarea le-a zâmbit, fapt care i-a dus pe cei doi cu gândul că practica este una cunoscută.

Modul de operare

”mecanismul folosit de către inculpatul Ioan Ardelean pentru desfășurarea activității ilicite, consta în aceea că studentul interesat de promovarea examenului se prezenta la biroul profesorului înainte de susținerea examenului având banii într-un plic pe care menționa numele, anul, specializarea și disciplina la care dorește să promoveze, plic pe care îl oferă profesorului care comunica studentului un subiect de examen pentru a-l pregăti iar în momentul susținerii examenului oral, studentul susținea subiectul de examen primit de la profesor cu ocazia predării banilor, indiferent de subiectul trecut pe biletul extras.

De la caz la caz, au existat situații în care modul de operare a fost oarecum diferit, după cum se va detalia în cele ce urmează însă numitorul comun a fost că predarea banilor se realiza anterior examenului, în biroul profesorului în plicuri albe sau foi de examen, suma a fost constantă, 50 euro sau echivalentul în lei și toți studenții care au achitat suma amintită, au trecut examenul”, se arată în motivarea pe scurt a instanței de fond.

Ce au reținut procurorii

S-a reținut în esență sub aspectul stării de fapt aceea că la data de 02.09.2017 inculpatul Ioan Ardelean, în calitate de profesor în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca a primit în biroul său sume de bani de la un număr de 10 studenți, totalizând 400 de euro (câte 50 euro de la un număr de 8 studenți) și 450 de lei (200 lei respectiv 250 lei de la un număr de 2 studenți), în legătură cu examenul ce trebuia susținut de către acești studenți la data de 02.09.2017 la disciplinele„Mecanisme I” sau „Mecanisme II” , respectiv pentru ca inculpatul să le acorde acestora note de trecere la respectivele examene iar în intervalul 04-09.07.2017, în calitate de profesor în cadrul Universității Tehnice din Cluj-N_____, a primit în biroul său sume de bani de la un număr de 33 studenți suspecți, totalizând 1.500 euro (câte 50 euro de la un număr de 30 studenți suspecți) și 600 lei (câte 200 lei de la un număr de 3 studenți suspecți), în legătură cu examenul ce trebuia susținut de către acești studenți la data de 09.07.2017 la disciplinele„Mecanisme I” sau „Mecanisme II” , respectiv pentru ca inculpatul să le acorde acestora note de trecere la respectivele examene, ulterior însușindu-și acești bani, în condițiile în care toți studenții în cauză au promovat examenul, se mai arată în documentul citat.

După mai bine de trei ani de la momentul flagrantului, profesorul a fost condamnat. Curtea de Apel Cluj a dat decizia finală, în data de 7 mai 2021.

” Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva sentinţei penale nr. 295 din data de 12 octombrie 2020 a Tribunalului Cluj şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 28.01.2021. Desfiinţează sentinţa penală nr. nr. 295 din data de 12 octombrie 2020 cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului A.I. şi cu privire la dispoziţiile privind confiscarea specială şi confiscarea extinsă, şi, pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite: Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului A.I. pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (…) şi dispune executarea acesteia în regim de detenţie.

(…) dispune confiscarea specială de la inculpatul A.I.a sumelor de 1050 lei şi 1900 euro dobândite prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită. În temeiul art. 1121 alin. 1 lit. m şi al. 2 C.pen. dispune confiscarea extinsă de la inculpatul A.I.a sumei de 11750 euro. Desfiinţează în totalitate încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 28.01.2021. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul A.I.împotriva aceleiaşi sentinţe. Obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare în apel restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămânând în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 mai 2021”, se arată în minuta pe scurt a Curții de Apel Cluj.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate