Măsuri luate în calcul de Ministerul Educației, după rezultatele la Evaluare Națională: ce se schimbă pentru elevi și profesori

Ministerul Educației și Cercetării indică o serie de măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor după Evaluarea Națională 2026: programe remediale săptămânale pentru elevii din anii terminali care au avut media generală sub 7, intervenții pentru elevii din clasele V-VII cu rezultate slabe la Limba română și Matematică, asistențe la ore, consiliere pedagogică pentru profesori și monitorizarea mai strictă a absenteismului.

Măsurile apar într-un răspuns transmis Parlamentului după ce deputata Cristina-Emanuela Dascălu, vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, potrivit edupedu.ro. Aceasta a cerut Ministerului Educației să explice cum intenționează să reducă diferențele evidențiate de rezultatele Evaluării Naționale 2026.

Întrebarea parlamentară a fost înregistrată pe 17 iulie, iar răspunsul ministerului figurează pe site-ul Camerei Deputaților ca fiind înregistrat pe 13 august 2026.

Publicitate

Evaluarea Națională din 2026

În județul Alba, procentul mediilor peste 5 la Evaluare Națională a fost de 80,5%, mai mic față de anul 2025 (82,6%). Nu au fost medii de 10.

La nivel național, din cei 143.251 de candidaţi prezenți, 113.316  (79,1%) au obţinut medii mai mari sau egale cu 5 și 29.935 candidaţi (20,9%) au obţinut medii sub 5. Șapte candidaţi au obţinut media 10.

În răspunsul transmis Parlamentului, Ministerul consideră că rezultatele și participarea elevilor la examen sunt influențate de mai mulți factori individuali și de caracteristicile mediului educațional.

Printre elementele enumerate se află predarea simultană, statutul unei școli ca structură arondată și situarea în mediul rural. MEC atrage atenția în mod special asupra absenteismului, despre care spune că produce lacune de învățare care se pot reflecta atât în rezultate slabe, cât și în neparticiparea la Evaluarea Națională.

Publicitate

Decalajul rural-urban

Una dintre întrebările adresate MEC solicita explicit o analiză națională privind cauzele diferențelor dintre rezultatele elevilor din mediul urban și cele ale elevilor din mediul rural.

Instituția precizează că analiza rezultatelor și a măsurilor pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor se realizează la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean.

În schimb, MEC enumeră un set amplu de intervenții pe care inspectoratele și unitățile de învățământ trebuie să le aibă în vedere pentru ameliorarea rezultatelor.

Program remedial în fiecare săptămână pentru elevii cu media generală sub 7

Una dintre principalele măsuri menționate este organizarea unui program adaptat și intensiv de învățare remedială pentru elevii din anii terminali care, în anul școlar precedent, au avut media generală mai mică de 7.

Programul ar urma să aibă frecvență săptămânală și să urmărească pregătirea elevilor pentru Evaluarea Națională.

Măsura este importantă deoarece intervenția nu este condiționată de o medie sub 5. Pragul indicat de minister este 7, ceea ce extinde grupul elevilor cărora școlile ar trebui să le acorde sprijin suplimentar.

Ore remediale și pentru elevii din clasele V-VII cu medii sub 6 la Română și Matematică

Ministerul propune intervenția înainte de clasa a VIII-a, pentru ca dificultățile de învățare să nu se acumuleze până în anul examenului.

Pentru clasele V-VII este prevăzut un program adaptat de învățare remedială pentru elevii care au avut media anuală mai mică de 6 la Matematică și la Limba și literatura română, cu scopul prevenirii acumulării lacunelor.

În acest fel, sprijinul remedial ar urma să înceapă înainte de anul terminal de gimnaziu, nu doar în lunile premergătoare Evaluării Naționale.

Asistențe la ore și consiliere pedagogică pentru profesori

Măsurile indicate de MEC nu îi vizează numai pe elevi.

La nivelul școlilor sunt prevăzute asistențe la ore și activități de consiliere pedagogică pentru cadrele didactice, realizate de persoanele care au atribuții legale în acest domeniu, inclusiv directorii, directorii adjuncți și responsabilii comisiilor pentru curriculum.

Ministerul mai cere activități metodice la nivelul catedrelor, comisiilor metodice și cercurilor pedagogice, precum și interasistențe la ore.

Aceste activități ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea competențelor de lectură și matematică la toate disciplinele, pe predarea diferențiată și pe adaptarea strategiilor didactice la nevoile elevilor.

Profesorii, îndrumați spre cursuri de predare diferențiată și educație remedială

O altă direcție indicată de minister este identificarea nevoilor de formare ale profesorilor și participarea acestora la programe de formare continuă.

Printre domeniile menționate se află evaluarea competențelor elevilor, predarea diferențiată, organizarea educației remediale, strategiile didactice și managementul clasei în lucrul cu elevii proveniți din medii dezavantajate social, cultural sau economic.

MEC pune accent și pe construirea unor relații de încredere între profesori și elevi și pe crearea unui climat de susținere în clasă.

Consilierii școlari trebuie să acorde prioritate elevilor din anii terminali

Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională și CMBRAE sunt indicate printre instituțiile care trebuie să acorde prioritate activităților de consiliere psihopedagogică pentru elevii aflați în anii terminali.

Obiectivele menționate de MEC includ creșterea motivației pentru participarea la examene, sprijinirea elevilor care au trecut prin bullying, combaterea stigmatizării celor cu rezultate școlare slabe și gestionarea lipsei de încredere în propriile abilități.

Consilierea ar trebui să urmărească și dezvoltarea perseverenței și a rezilienței, inclusiv după rezultatele obținute la simulările examenelor naționale.

Școlile trebuie să monitorizeze absenteismul și să informeze familiile

Combaterea absenteismului ocupă un loc important în măsurile enumerate de minister.

MEC indică introducerea unui sistem de monitorizare a prezenței elevilor la școală și de informare permanentă a familiilor. În cazurile de absenteism ridicat, unitățile de învățământ trebuie să sesizeze serviciile publice de asistență socială și să colaboreze cu acestea pentru reintegrarea elevilor la cursuri.

Părinții sau reprezentanții legali ar urma să fie implicați în activități de informare și responsabilizare privind frecventarea școlii și continuarea studiilor.

2.200 de școli au beneficiat de granturi PNRAS până în 2026

În ceea ce privește finanțarea activităților remediale și prevenirea abandonului, Ministerul Educației afirmă că, până în 2026, 2.200 de unități de învățământ au beneficiat de granturi prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar – PNRAS.

MEC mai menționează o rețea de peste 2.500 de unități de învățământ cu vulnerabilitate ridicată incluse în schema de granturi din fonduri europene/PNRR.

Selecția școlilor vulnerabile ia în calcul indicatori precum abandonul școlar, absenteismul, repetenția, rezultatele sub 5 la Evaluarea Națională, marginalizarea comunității, ponderea elevilor vulnerabili și nivelul de educație al părinților.

634 de școli PNRAS și-au redus nivelul de risc

Ministerul citează evaluarea primei runde PNRAS realizată în parteneriat cu Banca Mondială.

Din cele 1.409 școli sprijinite în prima rundă, 634, adică 45%, au înregistrat progres în Indicele privind Părăsirea Timpurie a Școlii.

Raportul oficial arată  că progresul include atât școli care au trecut de la risc ridicat la mediu sau scăzut, cât și școli care au trecut de la risc mediu la scăzut.

Numărul de 634 de școli depășește ținta finală de 625 stabilită în PNRR.

Ce pregătește Ministerul Educației pentru Evaluarea Națională 2027

În ultima parte a răspunsului parlamentar, MEC afirmă că obiectivele pentru Evaluarea Națională 2027 vizează standardizarea, digitalizarea proceselor de testare și corelarea examenului cu regulile de admitere la liceu prevăzute de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Între timp, ministerul a făcut și pași administrativi concreți. Pe 13 august a lansat în consultare publică noua Metodologie-cadru pentru Evaluarea Națională 2027. Printre modificările propuse se află o etapă suplimentară de verificare atunci când diferențele dintre notele celor doi evaluatori depășesc anumite praguri.

Standardele naționale de evaluare și notarea elevilor

Răspunsul transmis Parlamentului menționează aplicarea standardelor naționale de evaluare pentru gimnaziu și controlarea respectării lor prin inspecții școlare. Ministerul afirmă și că nerespectarea standardelor de către profesori poate constitui abatere disciplinară.

Această direcție are bază în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea stabilește că evaluările se realizează pe baza standardelor naționale, că respectarea lor este verificată prin inspecția școlară și că evaluarea fără respectarea standardelor și a metodologiilor poate constitui abatere disciplinară.

67.000 de resurse educaționale digitale și simulări pe parcursul anului

În lista obiectivelor pentru 2027, MEC mai menționează integrarea a 67.000 de noi Resurse Educaționale Deschise, inclusiv materiale digitale și incluzive destinate sprijinirii elevilor de gimnaziu.

Sunt amintite și sesiuni de simulare scrisă pe parcursul anului școlar, precum și despre extinderea măsurilor de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale sau pentru cei pentru care sunt necesare adaptări, cum ar fi timp suplimentar ori instrumente specifice.

Admiterea separată la liceu pentru 50% dintre locuri este din nou în dezbatere

Răspunsul ministerului enumeră între obiectivele pentru 2027 și posibilitatea ca liceele să organizeze un concurs propriu de admitere pentru maximum 50% dintre locuri.

Aceasta este prevederea din art. 101 al Legii nr. 198/2023. În forma legii pe baza căreia Ministerul Educației a lansat pe 14 august proiectul metodologiei de admitere pentru 2027-2028, liceele puteau organiza concursul după Evaluarea Națională pentru cel mult jumătate dintre locuri. MEC preciza atunci că subiectele urmau să fie unice și elaborate la nivel național de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

Situația s-a schimbat însă rapid în Parlament. În sesiunea extraordinară din 24-26 august 2026 a fost introdus pe ordinea de zi proiectul care urmărește prorogarea termenului de aplicare a noii admiteri. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar procesul legislativ nu este finalizat cât timp modificarea nu parcurge procedura parlamentară și nu devine lege.