Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Metalul foarte rar care se găsește la 35 de kilometri de Alba Iulia. Doar două țări din Europa îl au


Publicat

Puține țări se pot lăuda cu resursele naturale pe care România le deține. Pe lângă aur sau argint, în subsolul țării noastre se găsește și telur, un material rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, sunt singurele ţari din Europa cu potenţial natural în domeniu.

Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelişului bombelor atomice, în industria aero-spaţială şi în cea energetică.  Telurul a fost descoperit în România, în secolul al XVIII-lea, la mina Faţa Băii de lângă Zlatna.

„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, declara Gheorghe Popescu, profesor de geologie.

Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur, iar în Europa acest metal se găseşte numai în România şi în Suedia. Anul trecut, Comisia Europeană l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla.

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, declara geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.

În timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şi „Roşia Montană-Bucium”.

Singurele zăcăminte de aur, argint și telur care nu a fost concesionate canadienilor sunt cele de la Baia de Arieș și Zlatna. Însă niciunul dintre acestea nu mai poate fi exploatat pe motiv că au fost închise de Guvern. Zăcământul de la Baia de Arieș, al doilea ca importanță după Săcărâmb după conținuturile de aur, argint și telur, a fost închis de Guvern în anul 2004, în urma unor lucrări ce au costat 8 milioane de euro. Motivul oficial a fost că mina devenise nerentabilă. Mineri și geologii de la Baia de Arieș consideră însă că mineritul putea continua.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă în anul 2004, în urma unor lucrări în valoare de peste 4 milioane de euro, pentru că era nerentabilă. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

 

sursa: digi24.ro, adevărul.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Avion de luptă MIG 21 LanceR, PRĂBUȘIT în județul Mureș, aproape de Baza Aeriană 71. Pilotul s-a catapultat

Publicat

Un avion militar de luptă de tip MIG 21 s-a prăbușit marți în județul Mureș. 

Accidentul s-a produs în apropiere de Reghin (localitatea Dedrad, aproape de baza aeriană 71).

Momentan nu sunt disponibile informații despre cauzele prăbușirii. Pilotul s-ar fi catapultat.

Mikoian-Gurevici MiG-21 este un avion de vânătoare din generația a treia, inițial construit de către Biroul Mikoian și Gurevici din Uniunea Sovietică.

UPDATE 1: Potrivit Inspectoratului General de Aviație, misiunea este în desfășurare.

Un elicopter medical a plecat de la Târgu Mureș pe direcția Deda, pentru a prelua pilotul rănit în accident.

Acesta ar urma să fie transportat la spitalul din Târgu Mureș.

UDATE 2: Pilotul s-a catapultat și acuză dureri de spate.

UPDATE 3:

Comunicatul MApN:

”Aeronavă MiG 21 LanceR prăbușită în județul Mureș Pilotul a reușit să execute manevra de catapultare și este în stare stabilă, conștient și cooperant cu echipele de intervenție ajunse la fața locului.

O aeronavă MiG 21 LanceR din cadrul Bazei 71 Aeriană Cîmpia Turzii, care efectua un zbor de instrucție, s-a prăbușit marți, 20 aprilie, în jurul orei 14.30, la în apropierea localității Dedrad, județul Mureș, într-o zonă nelocuită.

Conducerea bazei aeriene a pus în aplicare de urgență planul de intervenție în astfel de situații, iar o comisie numită la nivelul Statului Major al Forțelor Aeriene se va deplasa de urgență la locul prăbușirii pentru investigarea evenimentului.

Vom reveni cu informații, de îndată ce acestea vor fi disponibile”.

Stire în actualizare

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Primul centru de vaccinare fix din mediul rural din Alba s-a deschis la Ighiu. Serul utilizat este Moderna

Publicat

Marți, 20 aprilie, s-a deschis la Ighiu, în colaborare cu Primăria comunei, primul centru de vaccinare fix din mediul rural din județul Alba. Amenajat în sediul Centrului pentru persoane vârstnice din comună, acesta beneficiază de două fluxuri de vaccinare a câte 96 de locuri, serul utilizat fiind Moderna.

Potrivit reprezentanților DSP Alba, modalitatea de programare este prin lista de așteptare de pe platforma națională – programare.vaccinare-covid.gov.ro Având în vedere însă faptul că sunt locuri libere, practic notificarea se trimite în câteva minute și programarea poate fi finalizată rapid.

Prima persoană vaccinată a fost un localnic în vârstă de 73 de ani, Florian Gruian, care s-a arătat încrezător că vaccinul primit îl va ajuta ca în viitorul apropiat să se reîntoarcă la o viață normală, cu mai puține restricții. Marți, 20 aprilie, în prima zi de vaccinare, în Centrul nou deschis au fost imunizate 10 persoane.

„Centrul de la Ighiu îndeplinește toate cerințele, la cele mai înalte standarde, fiind amenajat cu ajutorul Primăriei Ighiu. Ne bucurăm că am reușit suplimentarea la nivelul județului cu acest centru și sperăm ca locuitorii comunei Ighiu și nu numai să beneficieze de vaccin pentru a putea depăși mai repede această pandemie”, Alexandru Sinea, director executiv al DSP Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

„Pensia moștenită”, o nouă categorie propusă în sistemul de pensii. Ce reprezintă și cum s-ar putea acorda. Proiect, la Senat

Publicat

p

O nouă categorie de pensie ar putea să apară în România. Un proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari PSD propune introducerea „pensiei moștenite”.

Aceasta ar urma să se acorde moștenitorilor, pentru o perioadă de doi ani de zile din momentul decesului persoanei. 

Potrivit proiectului care a fost înregistrat la Senat, „pensia moștenită” ar urma să se plătească în procent de 100% pentru moștenitorii legali ai unei persoane din momentul decesului acesteia.

Dacă proiectul ar urma să treacă de Parlament și să fie promulgat de președintele României, pensia moștenită se va acorda timp de doi ani.

Practic, moștenitorii legali ai unei persoane vor putea primi integral pensia celui decedat, în anumite condiții.

„Pensia moștenită reprezintă o compensare pe care o primește moștenitorul persoanei decedate pentru anii de contribuție la sistemul de pensii pentru asigurarea dreptului la securitate și asistență socială, la o viață demnă și independentă a urmașului.

După doi ani de zile de la acordarea pensiei moștenite moștenitorul legal va beneficia în mod automat de pensia de urmaș, așa cum este prevăzută în legislația în vigoare”, au explicat inițiatorii. în expunerea de motive.

Potrivit proiectului, pensia moștenită se cuvine moștenitorilor legali ai unei persoane din momentul decesului acesteia, cu respectarea dispozițiilor referitoare la moștenire.

Cuantumul pensiei moștenite se stabilește în procent de 100% pentru moștenitori legali ai unei persoane din momentul decesului acesteia, conform dispozițiilor referitoare la moștenire prevăzute în Codul Civil, Legea nr. 287/2009.

Modificare Legea pensiilor: condiții pentru „pensia moștenită”

Pensia moștenită ar urma să acorde moștenitorilor legali pentru o perioadă de 2 ani de zile, dacă decedatul îndeplinea cel puțin una din următoarele condiții:

  • îndeplinea stagiul complet de cotizare, iar decesul a avut loc cu doi ani înainte de accesarea pensiei pentru limită de vârstă, respectiv 61 de ani la femei și 63 de ani la bărbați, conform legislației în vigoare;
  • îndeplinea vârsta legală cu stagiu complet de cotizare, conform legislației în vigoare, iar decesul a avut loc în intervalul de până la doi ani, după data accesării drepturilor de pensie cuvenite pentru limită de vârstă, respectiv 63 – 65 de ani la femei și 65 – 67 de ani la bărbați.

După doi ani de zile de la acordarea pensiei moștenite din momentul decesului persoanei, moștenitorii legali au dreptul la pensie de urmaș.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO RECORDER: Lecție de șantaj în Guvernul României. Cum se eliberează funcții pentru membrii de partid

Publicat

Recorder a intrat în posesia unor înregistrări care arată cum mai mulți șefi de direcții silvice din întreaga țară au fost schimbați din funcție în urma unei campanii de șantaj coordonate de la vârful Ministerului Mediului.

Din înregistrări rezultă că omul care a pus în practică această operațiune a fost secretarul de stat Gelu Puiu, aflat și astăzi în aceeași funcție.

Acesta s-a lăudat în fața apropiaților că a schimbat peste 20 de directori din sistemul silvic prin aceeași metodă: amenințându-i cu controale care sigur vor descoperi o neregulă.

UPDATE: Jurnalistul Alex Nedea a anunțat pe contul său de Facebook că premierul Florin Cîțu a anunțat că secretarul de stat Gelu Puiu și-a dat demisia la scurt timp după publicarea dezvăluirilor făcute de Recorder.

”Părerea mea e că partidul a decis să nu mai repete gafele majore făcute după materialele noastre anterioare despre politizarea instituțiilor publice.

În sfârșit politicienii au înțeles că pur și simplu publicul nu uită atât de repede pe cât și-ar fi dorit ei” a scris acesta.

Domnul secretar de stat Gelu Puiu de la Ministerul Mediului şi-a înaintat demisia şi eu am acceptat”, a anunţat premierul Florin Cîţu.

Mai mulţi şefi de direcţii silvice din întreaga ţară au fost schimbaţi din funcţie, potrivit unor înregistrări intrate în posesia Recorder, în urma unei campanii de şantaj coordonate de la vârful Ministerului Mediului.

Articol complet pe Recorder.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate