Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

MONEDE de tezaur de la Sarmizegetusa, RECUPERATE de procurorii din Alba Iulia. Au fost repatriate din patru ţări din Europa


Publicat

monede aur dacice kosoni sarmizegetusaProcurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au reuşit să recupereze, fără despăgubire, obiecte de patrimoniu – monede Koson şi pseudo-Lysimach – ce au fost furate din situl Sarmizegetusa Regia şi au ajuns în Germania, Spania, Polonia şi Belgia. Loturile monetare au fost repatriate în perioada decembrie 2014-ianuarie 2015.

Potrivit unui comunicat al Parchetului, operaţiunea s-a desfăşurat prin cooperare judiciară internaţională.

Loturile monetare provin din tezaure de monede Koson şi pseudo-Lysimach, sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi au fost depuse pentru examinare, în Tezaurul Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

La 22 decembrie 2014 şi 8 ianuarie 2015, organele judiciare au mai predat în custodia Tezaurului MNIR, în vederea efectuării expertizei, loturi de: 4 monede, 2 Lysimach din aur şi 2 Koson din argint, recent recuperate din R.F. Germania; 3 monede Lysimach din aur, recent recuperate din Spania, care provin din tezaurele sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Repatrierea monedele reprezintă finalizarea cu succes a peste doi ani de muncă în cadrul cooperării judiciare internaţionale. Sunt în curs de repatriere, conform dispoziţiei autorităţilor competente, câte 2 monede Koson din aur din Polonia şi Belgia.

În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii.

Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.027 monede Koson din aur (cca 8,62 Kg) 37 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 213 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; precum şi cca. 12.000 monede de argint şi bronz.

Acţiunile s-au desfăşurat cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă al MAI.

În perioada 1998 – 2014, grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO.

Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpaţi.

Examinările ştiinţifice ale bunurilor aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional al României, recuperate de organele judiciare, au fost realizate de experţi care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Alte expertize s-au realizat în laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

Conform evaluării experţilor, loturile de monede din aur şi argint, recuperate recent, sunt stateri şi drahme emise de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”

Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul Biroului Patrimoniu al Direcţiei de Investigaţii Criminale, I.G.P.R., Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara, se mai arată în comunicat.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Ce este Ivermectina și de ce nu este ”medicamentul minune” anti-Covid, așteptat de toată lumea

Publicat

Ivermectina este un medicament antiparazitar, fiind utilizat în tratamentul bolilor parazitare atât în medicina veterinară cât și în medicina umană. Este folosită de asemenea și în tratamentul unor afecțiuni ale pielii.

Specialiștii avetizează că medicamentul respectiv nu tratează Covid-19, în ciuda faptului că a fost prezentată de unele medii drept un ”medicament minune”.

Autoritățile române și internaționale nu au aprobat medicamentele ce conțin ivermectină pentru tratarea Covid-19.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andreea Moldovan a declarat, miercuri, că ivermectina nu este în prezent un medicament care să dovedească eficienţă în tratamentul infecţiei COVID.

Potrivit acesteia, studiile pe care se bazează utilizarea ivermectinei sunt deocamdată „inconsistente” din punct de vedere ştiinţific.

Ce este Ivermectina

Ivermectina este un medicament antiparazitar, folosit atât în România cât și la nivel internațional pentru tratarea bolilor la animale și în cazuri izolate, și la oameni, conform Agenției Naționale a Medicamentului.

În România este aprobat un singur medicament de uz uman care conține ivermectină, sub formă de unguent, și se administrează în tratamentul acneei rozacee.

Științific vorbind, este un derivat semisintetic din clasa avermectinelor, un grup de lactone macrociclice produse de Streptomyces avermitilis, fiind utilizat ca antihelmintic.

Ea are o acțiune microfilaricidă în oncocercoză (boală parazitară determinată de Onchocerca volvulus) și reduce numărul microfilariilor fără efectele toxice ale dietilcarbamazinei.

Ivermectină are, de asemenea, o acțiune microfilaricidă în filarioză limfatică și este utilizat în tratamentul acesteia. Este activă și în alte helmintiaze. Acesta este utilizată în tratamentul strongiloidozei și a fost încercată în unele infecții cu Mansonella.

Este folosită în tratamentul unor boli parazitare ale pielii, inclusiv scabia și pediculoza.

Molecula a fost descoperită în 1975 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1981.

Despre Ivermectină au apărut informații că ar avea efecte atât în faza de prevenire, dar şi în cazurile medii şi grave de infecţie cu SARS-CoV-2, lucru neconfirmat.

Mai mult autoritățile din mai multe țări au emis alerte cu privire la utilizarea acestui medicament.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Alocațiile copiilor cresc cu 20% de la 1 februarie. Ministrul Muncii a anunțat ce se întâmplă cu a doua majorare

Publicat

Alocațiile copiilor cresc, de la 1 februarie, cu 20 la sută, a anunțat, miercuri seara, ministrul Muncii, Raluca Turcan. Despre a doua creștere, Turcan a spus că va discuta când va exista bugetul aprobat.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarat, miercuri seara, la TVR, că alocațiile pentru copii cresc, de la 1 februarie, cu 20 la sută.

„Alocațiile vor intra de la 1 februarie, adică de săptămâna viitoare, majorate cu 20%. Pentru calendarul de majorare a alocațiilor avem o lege în Parlament și vom vedea dacă se menține și a doua tranșă”, a spus ministrul Turcan.

A doua tranșă de majorare a alocațiilor ar trebui să aibă loc în vara anului 2021.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Un tânăr deținut în Penitenciarul Aiud susține că medicul stomatolog i-a stricat dantura când i-a scos 2 dinți. Ce s-a întâmplat

Publicat

aiud penitenciar

Un tânăr deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud susține că medicul stomatolog al închisorii i-a distrus dantura, în timpul unei proceduri, și din acest motiv a cerut daune morale. 

Mai exact, în plângerea forumată, deținutul a declarat în data de 31 august 2020 a fost scos la cabinetul stomatologic pentru extracția unui dinte.

Acolo doctorul i-a spus că trebuie să-i scoată și un alt dinte. După ce a fost anesteziat, la nici 2 minute medicul s-a apucat să-i scoată dintele.

”După ce i-a scos un dinte, l-a durut foarte tare, iar din această cauză tânărul a început să plângă  și susține că a fost obligat de către doctor să înghită toată saliva cu sânge. Mai mult, tânărul a declarat că doctorul striga foarte tare la el.

De asemenea, tânărul a mai spus că la extracția celui de a doilea dinte, nu a mai suportat durerea și a sărit de pe scaun, se arată în motivarea Judecătoriei Aiud.

Câteva ore mai târziu, tânărul a fost dus la cabinetul medical din cauza faptului că i s-a umflat toată fața și i s-a administrat o fiolă de algocalmin.

Câteva zile mai tarziu i s-a dat un tratament cu antibiotic, iar timp de 9 zile nu ar fi putut să mănânce nici un fel de hrană a mai susținut acesta.

Acesta a mai spus în timpul procesului că i-a rămas un rest din dinte, șidoctorul refuză să îl mai primească la cabinetul stomatologic pentru investigații”, se arată în plangerea forumată de deținut.

Mai mult de atât, în timpul intervenției, tânărul susține că ”medicul i-a vorbit pe un ton ridicat spunându-i să înghită și a înghițit cu tot cu dinți, nu i s-a asigurat un vas în care să poată scuipa ce avea în gură”, se arată în motivarea instanței.

Poziția Penitenciarului Aiud

Reprezentații Penitenciarului au specificat că deținutul ”a fost pregătit pentru efectuarea extracției, respectiv anesteziat. În timpul efectuării manoperei, brusc, s-a ridicat de pe scaun și a spus că nu mai dorește să i se facă nimic, deoarece îl doare. I s-a propus suplimentarea anesteziei, deoarece unul dintre resturi era aproape extras. Nu a mai dorit să i se facă nimic și a părăsit încăperea.

Referitor la afirmația că a fost nevoit să înghită saliva cu sânge, nu este adevărată deoarece o manoperă sângerândă în cazul de față, extracția, se realizează prin tamponare cu comprese sterile, astfel încât sângele nu avea cum să fie înghițit. Mai mult decât atât nu avea cum să înghită un dinte, deoarece extracția nu a fost finalizată.

Referitor la afirmația deținutului că medicul ar fi strigat la el, medicul precizează că atitudinea sa față de deținuți a fost întotdeauna una corespunzătoare, atât din punct de vedere moral cât și deontologic, fapt care poate fi confirmat și de către asistentul medical de stomatologie prezent la incidentul menționat.

Următoarea prezentare la cabinetul stomatologic a fost în data de 07.09.2020, când i s-au administrat 4 tablete Larofen și 4 tablete Piafen, de către asistentul medical de stomatologie. Deoarece medicul se afla în concediu de odihnă, în perioada 02.09.-30.09.2020.

Medicul stomatolog consideră că dacă ar mai fi solicitat și în alte rânduri să fie prezentat la cabinetul stomatologic, cu siguranță ar fi fost prezentat, nicidecum nu se susține afirmația lui, că a fost refuzat de către medic, în perioada respectivă medicul fiind în concediu.

Referitor la acuzația că i-a fost refuzată cererea pentru a i se face un film dentar, medicul menționează că deținutul nu a solicitat acest lucru, fapt ce reiese și din studierea dosarului de cereri”, se mai arată în documentul citat.

În data de 18 decembrie, magistrații Judecătoriei Aiud au respins cererea tânărului deținut și l-au obligat pe acesta la plata a 200 de lei cu titlul cheltuieli de judecată.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Parcare supraetajată lângă Spitalul Județean Alba, proiect comun al Primăriei Alba Iulia și Consiliului Județean Alba

Publicat

Viceprimarul municipiului Alba Iulia, Marius Filimon, a anunțat pe contul său de Facebook două proiecte importante ale administrației locale.

Este vorba în primul rând despre o parcare supraetajată care va fi construită lângă Spitalul Județean de Urgențe Alba Iulia. Parcarea, spune Filimon, va fi funcțională anul viitor.

Potrivit unor surse Alba24, o parte din viitoarea parcare va fi rezervată pentru personalul medical, iar cealaltă va fi disponibilă ca parcare cu plată și abonament.

De asemenea, viceprimarul Filimon mai anunță stadiul proiectului centurii de nord a orașului.

Potrivit temei de proiectare, traseul obiectivului propus va începe din sensul giratoriu Alba Iulia Nord, către teritoriul administrativ al comunei Ighiu și va face legătura între DN 1 (E 81) și DN 74.

Va avea 4,6 kilometri pe teritoriul municipiului Alba Iulia și 1,4 pe cel al comunei Ighiu.

Postarea viceprimarului Marius Filimon:

”Ieri am avut o întâlnire cu președintele CJ Alba, Ion Dumitrel, cu administratorul public la județului, Dan Popescu și cu primarul municipiului, Gabriel Pleșa, întâlnire la care am discutat pașii concreți pe care trebuie să-i urmăm pentru realizarea a doua investiții importante care vor fi făcute în parteneriat de Primăria Alba Iulia și Consiliul Județean Alba.

Prima se referă la centura de nord a municipiului, investiție care în acest moment urmează pașii legali. În câteva zile ne așteptăm să primim PUZ-ul împreună cu avizele aferente.

Din păcate, birocrația românească a făcut să existe niște întârzieri în obținerea acestor avize. Primăria Ighiu, al treilea partener, a început realizarea PUZ-ului pentru porțiunea de pe teritoriul ei. Lucrurile se mișcă.

Poate prea încet, dar se mișcă și ne luptăm cu legile, regulile și regulamentele care de multe ori îngreunează totul.

Celălalt subiect discutat a fost legat de parcarea etajată care se va realiza pe bd-ul. Transilvaniei, lângă Spitalul Județean de Urgență.

S-au stabilit etapele care trebuie parcurse și contribuția fiecărui partener în această primă fază a dezvoltării investiției respective.

Pe lângă documentele necesare, Primăria Alba Iulia va realiza un studiu de trafic pentru acea zonă, studiu necesar pentru a vedea modul de acces și de ieșire din parcare precum și modul în care va fi influențată circulația.

Dacă lucrurile merg așa cum ne-am propus, anul viitor ar trebui să fie funcțională această parcare” a scris pe contul său, viceprimarul Marius Filimon.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate