Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

MOŞII de VARĂ 2017: SÂMBĂTĂ, sărbătoare în ajunul RUSALIILOR. Credinţe populare şi ce nu ar trebui să faci în această zi

Publicat

cirese pomi cires

Cu o zi înainte de sărbătoarea Rusaliilor, sunt pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă. Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

Momentul poartă denumirea populară „Moşii de vară”. În toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire a celor trecuţi la cele veşnice.

Citește și Mesaje, Felicitări, Urări și SMS-uri de Rusalii pentru cei dragi. Ce nume se sărbătoresc cu acest prilej

Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie-31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mânăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de ”Moși”).

Una dintre cele mai importante pomeniri generale pentru toți morții se oficiază în ajunul Rusaliilor, pe 18 iunie , sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor.

rozeSărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi).

Este considerată că fiind ziua de naştere a Bisericii creştine.

În această zi, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.

 

Vezi şi DUMINICĂ: RUSALIILE sau Pogorârea Duhului Sfânt. Semnificaţiile sărbătorii creştine

ieleleCredinţa populară arată că Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui.

Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii.

lumanareSâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

 

De Rusalii, se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă.

Tradiția spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În acelaşi timp, pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase noi de lut , cumpărate pentru această ocazie.

Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei.

La porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir, pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.

În această zi de sărbătoare, femeile merg la biserică cu ramuri de nuc şi de tei care se aşează la icoană, pentru a le feri gospodăria de lucruri rele. Unele ramuri de tei de la Rusalii sunt păstrate peste vară, ca să fie folosite în ritualuri de alungare a furtunilor şi a grindinii.

Credinţele populare spun că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală.

fantanaChiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ. De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă. Stările date de modul în care şi-au dus viaţa pe pământ durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc şi când vor avea loc hotărârile finale legate de acestea.

Moşii de Vară mai sunt numiţi şi Moşii Cireşelor, având în vedere anotimpul în care sunt sărbătoriţi. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor.

În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

La sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei de Rusalii. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

ramuri de teiTradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.

Totodată, credincioşii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

O tradiție care se împlinește mereu spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogat.

Pentru praznicul Moşilor de Vară, în multe zone din țară se organizează târguri tradiţionale, aprovizionate cu produse artizanale și cu alimente specifice pentru pregătirea praznicului. Din aceaste târguri, credincioșii se aprovizionează cu cele necesare pentru ziua de prăznuire.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

ECONOMIE

Ministrul Muncii anunță că pensiile ar putea fi majorate de două ori în 2023. Budăi: Nu exclud încă o creştere anul viitor

Publicat

Pensiile ar putea fi majorate încă o dată în 2023. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat joi, de Ziua României,  la Antena 3 CNN, că pensiile ar putea fi majorate încă o dată anul viitor, în afară de creşterea din ianuarie.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat joi, de Ziua României, la Antena 3 CNN, că nu exclude încă o creștere anul viitor, în afară de majorarea cu 12,5% din ianuarie.

În ianuarie 2023, pensiile românilor vor fi majorate cu 12,5%.

„În luna ianuarie pensiile vor veni majorate, așa cum coaliția politică care susține Guvernul a decis. Nu avem niciun fel de sincopă.

Vom finaliza până ce facem calculele, până în 10 decembrie, pentru că noi calculăm până în 10 decembrie sumele pentru plata pensiilor pentru luna ianuarie.

Imediat vom implementa și tipărirea cupoanelor de pensie, vor fi acele deschideri de conturi de la început de an, am discutat și cu Poșta Română.

Ajutoarele pentru pensionari vor fi înscrise pe cuponul de pensie

Ajutoarele financiare acordate pensionarilor cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor fi înscrise pe cuponul de pensie și vor ajunge la aproximativ 4,3 milioane de români.

„Sumele vor fi înscrise separat pe cuponul de pensie , astfel încât seniorii României să regăsească aceste sume acolo și să le fie simplu de identificat”, a spus Budăi.

Pensionarii care au o pensie sub pragul de 1.500 de lei vor primi un ajutor financiar, in valoare de 1.000 de lei. Suma va fi împărțită în două tranșe, la începutul anului, și în luna septembrie, a explicat ministrul Muncii.

Ajutoarele pentru facturi, sub formă de vouchere

Și sumele alocate pentru plata facturilor la energie vor fi acordate sub forma unor vouchere. Acestea vor fi distribuite prin intermediul Poștei, însă autoritățile nu au stabilit încă pașii necesari pentru decontare, a spus Budăi.

“Suntem pe final cu construcția actului normativ, vrem să avem și normele de aplicare și căutam cea mai debirocratizată posibilă măsură, astfel încât să nu punem cetățenii pe drumuri. Este un voucher care va fi tipărit, nu este card bancar – este voucher care va fi trimis prin Poșta Română, a precizat ministrul Muncii, potrivit ProTV.

Când vor primi pensionarii pensia mărită

Ziua în care pensionarii vor primi pensia mărită va fi până pe data de 15, știți că la început de an există o procedură tehnică, aceea de deschidere de conturi.

La fiecare început de an bugetar ne mobilizăm, suntem pregătiți și cu siguranță facem tot posibilul să nu fie niciun fel de întârzieri. Vor fi acele câteva zile la început de an care sunt inerente”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, joi, la Antena 3 CNN.

Întrebat dacă va putea Guvernul să mai dea o nouă majorare a pensiilor anul viitor, Marius Budăi nu a negat.

„Suntem în pericol cu următoarele majorări și cu rezolvarea inechităților. Inechitățile nu se rezolvă decât cu impact bugetar.

Nu cred că se gândește cineva sau poate când au scris PNRR s-au gândit să tăiem de la cei care au pensii mai mari, să dăm la cei cu pensii mai mici (…).

Coaliția a luat o decizie acum și dacă în viitor coaliția va lua și alte decizii, și mă bazez pe experiența acestui an 2022, atunci când avem o vorbă, când coaliția a decis, Executivul a executat”, a replicat ministrul Muncii.

Întrebat, totuşi, dacă exclude ca pe lângă această majorare de 12,5% să mai fie o nouă majorare aplicată pensiilor, oficialul nu e negat nici de această dată.

La fel ca în luna decembrie, la început de ianuarie vor fi două zile libere pentru bugetari, iar pensiile vor fi virate în conturi după 3 ianuarie 2023.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

România Tradițională: mii de participanți la festivalul de tradiții și obiceiuri din Alba Iulia, de Ziua Națională a României

Publicat

Câteva mii de persoane au participat, miercuri și joi, la „România tradițională – festival de tradiții și obiceiuri”, eveniment organizat în cadrul manifestărilor de la Alba Iulia dedicate Zilei Naționale a României.

Festivalul s-a desfășurat într-o locație folosită în premieră în cadrul manifestărilor de 1 Decembrie, respectiv pe platoul din zona monumentului lui Avram Iancu, din Cetatea Alba Iulia.

Programul a cuprins un târg al meșterilor și producătorilor tradiționali cu expozanți din întreaga țară, care au prezentat produse gastronomice tradiționale, produse de uz gospodăresc, cojocărie, olărit, cusături și țesături, arta lemnului, dogărie, împletituri, decorațiuni de sărbători, icoane pe sticlă, confecționare măști populare, podoabe din ceramică, sticlărie sau ceramică de Horezu.

 

Miercuri, 30 noiembrie 2022, festivalul a cuprins, în deschiderea oficială, un spectacol folcloric extraordinar cu obiceiuri tradiționale, soliști vocali, rapsozi și poeți populari, grupuri instrumentale și grupuri vocale tradiționale sau ansambluri de dansuri populare.


Și-au dat concursul:

  • Grupul de tulnicărese din Câmpeni
  • Ansamblul Folcloric „Brădeana” din Sohodol
  • Formația de dansuri de fete a Centrului Cultural Bistra
  • Ansamblul Folcloric „Citera cu dor” din Ciuruleasa
  • Grupul tradițional „Fluierașii din Șugag”
  • Grupul folcloric „Pe ulița satului” din Biia
  • Formația de călușeri din Vințu de Jos
  • Grupul vocal feminin din Doștat
  • Ansamblul folcloric „Dor teiușan” din Teiuș
  • Grupul vocal bărbătesc „Sâncelenii” din Sâncel
  • Formația de dansuri mixte din Cricău
  • Formația de călușeni din Săliștea
  • Ansamblul folcloric „Banul Mihalcea” din Mihalț
  • Formația de călușeni din Zlatna
  • Grupul vocal mixt „Doina Mureșului” din Ciugud
  • soliștii vocali: Denisa Narița, Ana Berindei, Maria Floca, Alexandru Creț, Maria Dan Păucean, Oana Denisa Marian, Ștefana Juncan, Maria Borcea, Ștefana Lazăr. Coordonatori: Oana Joldeș, Alin Joldeș, Mirela Danciu, Vasile Duvlea, Lenuța și Vasile Burja, Cristian Albu, Puiuman și Daniela Dumitrean, Teodor Costea, Călin Boldoșan, Lavinia și Rareș Bobițan, Eugen Mertan, Ionela Șușman.

Târgul meșterilor și producătorilor tradiționali, în 1 Decembrie, până la ora 20.00

Târgul meșterilor și producătorilor tradiționali continuă, în 1 decembrie, până la ora 20.00.

În paralel, de la ora 14.45, pe scena montată în aer liber, a început un spectacol folcloric extraordinar, susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, dirijat de Alexandru Pal.

În program vor susține recitaluri îndrăgiții interpreți  Veta Biriș, Mariana Anghel, Cornel Borza (Bihor), Traian Jurchela (Banat), Roxana Bădescu (Muntenia), Elena Nistor (Dobrogea), Roxana Reche, Nicolae Plută, Dorina Narița, Floricica Moga, Leontina Fărcaș și Grupul Tradițional „Muguri de Tezaur”, dar și Ansamblul Folcloric „Țărăncuța” din Republica Moldova (Bardar, Ialoveni), coordonator artistic Galina Tonu.

Anul acesta, Consiliul Judeţean Alba și instituţiile de cultură subordonate, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” și Teatrul de Păpuși „Prichindel”,  au pregătit o serie de evenimente și acțiuni culturale dedicate Marii Uniri de la 1918.

Din dorința de a duce mai departe tradiția poporului român și de a valorifica cultura și datinile acestuia, a fost creat un nou proiect: „România Tradițională – festival de tradiții și obiceiuri”, o marcă a Consiliului Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”. Încă de la prima ediție, festivalul dedicat României autentice, cuprinde cel mai mare târg al meșterilor populari, cu ateliere demonstrative de meșteșuguri și gastronomie tradițională, culminând cu spectacole folclorice extraordinare prin care toate provinciile românești vor fi reprezentate.

Citeste mai mult
Publicitate

EDITORIAL

EDITORIAL Dan Lungu: Ce-ți doresc eu ție, dragă Românie?

Publicat

Ce-ți doresc eu ție, dragă Românie?

Îți doresc cetățeni care să te iubească în fiecare zi, la vremuri bune și la vremuri grele. Îți doresc școli bune, care să îți educe bine viitorii cetățeni, astfel încât să știe ce înseamnă bunul simț, meritocrația, respectul și patriotismul. Îți doresc să fii iubită de patrioți tăcuți, nu să fii clamată de patriotarzi zgomotoși.

Îți doresc, dragă Românie, să ai spitale curate în care nu se moare cu zile. Îți doresc români fericiți cu salarii și pensii decente. Îți doresc o justiție liberă, legi juste și egalitate între cetățenii tăi. Îți doresc să rămâi proeuropeană și democratică.

Dar, înainte de toate, îți doresc, draga mea Românie, să ai conducători destoinici, care să te iubească, nu să te jefuiască.

E 1 Decembrie. Politicienii și-au scos de la naftalină cocardele sau fularele tricolore și le afișează cu emfază. Patriotarzii și patriohoții se adună din nou în piețele publice clamând patriotismul. Își umflă pieptul, se înghesuie să apară în poze sau să fie în față ca să îi vadă mulțimea. Apoi, cu mâna la inimă, intonează grav, cu voce tare, câteva versuri ale imnului național. De altfel, sunt singurele pe care le știu și pe care nu le-au înțeles niciodată pentru că nu le stârnesc nicio emoție.

Inundă apoi rețelele de socializare cu fotografii în care pozează grav la depuneri de coroane sau la alte manifestări. Scriu texte despre cum își cinstesc înaintașii și istoria, despre valorile naționale, despre dragostea de neam și țară, încercând să demonstreze cât de români „patrioți” sunt în această zi.

O singură zi! În restul celor 364 de zile continuă să umilească România, să o jefuiască și să o pângărească, smiorcăindu-se mereu cât de rea este această țară.

Ei sunt patriotarzii și patriohoții. Sunt cei care se manifestă zgomotos în mulțime și care, deși poartă cușma dacică și ia românească sau flutură tricolorul, nu și-au iubit niciodată această țară. Iubesc doar gândul de a fi priviți ca patrioți, ca daci liberi, ca urmași ai lui Horea, Iancu sau Mihai Viteazul.

Au sufletul gol și nu înțeleg că patriotismul înseamnă dragoste, nu ură, că dragostea de țară se clădește pe unitate și iertare, nu pe vrajbă și dezbinare. Sunt în funcții publice, în partide, în unele asociații patriotice și au infestat cu „patriotardie” sferele publice ale acestei țări.

Opusul lor sunt cei pe care nu îi vedem niciodată în mulțime, cei care au venit să vadă Alba Iulia, nu să îi vadă Alba Iulia pe ei.  Sunt cei care se apropie de tricolor și îl sărută cu lacrimi în ochi, cei care trăiesc fiecare vers al imnului național, cei care merg în catedrală și aprind o lumânare pentru Avram Iancu, pentru Horea sau pentru Regele Ferdinand și Regina Maria.

Într-un colț, un bătrân cu mâinile înghețate de frig ține strâns un steag tricolor decolorat de vreme și de multele zile în care l-a folosit pentru a cinsti România. E același drapel pe care l-a fluturat cu emoție, în fiecare dintre anii trecuți, când a venit la Alba Iulia. A venit și când a fost vesel și în putere, dar continuă să vină și când este trist și chinuit de boală.

A venit cu trenul, iar de la gară până în cetate a mers pe jos, ca într-un pelerinaj al dragostei de țară. E adevărat că s-a gândit să economisească astfel câțiva lei pentru o gustare la prânz. Dar nu s-a plâns niciodată și nu a cerut nimic, chiar dacă a dat mult țării acesteia în timpul războiului. Și-a dat câțiva ani ai tinereții și a lăsat acolo pe o parte dintre cei dragi, un frate și doi veri. Dar nu a îndrăznit să reproșeze vreodată României această jertfă.

Mai departe, un tătic tânăr își poartă pe umeri băiețelul, care flutură un steguleț tricolor. Cu năsucul înghețat, cu piciorușele obosite, micuțul se roagă de tatăl său să îl poarte mai departe în această lume cu eroi și povești. L-au captivat uniformele soldaților din paradă, e impresionat de steagurile care flutură pe stâlpi, dar mai ales îi plac ritmurile marșurilor militare.

S-a pregătit de câteva zile pentru Ziua României, după ce tatăl său i-a povestit cum a fost adus și el, pentru prima dată, la Alba Iulia. La început a venit cu  bunicul și tatăl său pentru „a cinsti Marea Unire”. În anii următori, după ce bunicul s-a dus, a continuat să vină cu tatăl său. Acum, își aduce fiul, cinstind la rândul său România, dar mai ales memoria celor care i-au sădit sămânța dragostei de țară: tatăl și bunicul său.

Într-un alt colț, este un grup de oameni veniți „de la țară”, care poartă cu mândrie straiele populare primenite și pregătite, din timp, ca pentru o sărbătoare sfântă. Sunt sfioși și împart binețe în jur, ca și când i-ar cunoaște pe toți. Pentru ei e normal să se comporte astfel deoarece îi văd pe toți ca fiind „frații lor”, pe care au venit să îi vadă tocmai din Moldova.

Românii aceștia se pierd în mulțimea pestriță și cu siguranță nu îi veți regăsi în fotografiile de astăzi. Nu sunt zgomotoși și nu se înghesuie să facă paradă. Sunt simpli și trăiesc cu emoție acest 1 Decembrie, tăcuți, în simplitatea lor. Sunt tot mai puțini și se pierd printre patriotarzi sau printre cei care au venit la Alba Iulia pentru fasolea cu cârnați și pentru paharul cu vin fiert.

Dar acești români încă mai există. Îți doresc, dragă Românie, să ai mai multă grijă de acești oameni, astfel încât și ei să poată avea grijă de tine.

La mulți ani, dragă Românie!

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Peste 15.000 de oameni prezenți la Alba Iulia, cu ocazia Zilei de 1 Decembrie 2022, la principalele momente ale sărbătorii

Publicat

Peste 15.000 de oameni au fost prezenți la Alba Iulia, la ora de vârf cu ocazia Zilei Naționale a României, au precizat pentru alba24.ro surse oficiale. 

Ora de vârf a fost luată în calcul ca fiind ora 14.00, moment la care a avut loc Parada Militară care a avut loc pe Bulevardul 1 Decembrie, au mai precizat sursele oficiale pentru alba24.ro.

Cel mai probabil numărul destul de mare de oameni care au participat la Alba Iulia cu ocazia Zilei de 1 Decembrie se datorează și vremii plăcute de afară.

CITEȘTE ȘI: LIVE VIDEO: ”Marșul Unirii” la Alba Iulia. Sute de oameni pornesc în marș spre Cetatea Alba Carolina

Oamenii au început să se strângă în Cetatea Alba Carolina încă de la primele ore ale dimineții. Peste 2000 de oameni au participat la Marșul Unirii,  potrivit președintelui AUR, George Simion.

De asemenea, Cetatea era plină și în jurul orei 12.00, când reporterii alba24.ro au mers e străzi, pentru a vedea cum sărbătoresc cei prezenți la Alba Iulia, Ziua Națională a României.

CITEȘTE ȘI: LIVE VIDEO: Atmosferă de sărbătoare la Alba Iulia, de Ziua Națională. Mii de oameni în Cetatea Alba Carolina

Erau prezenți oameni din toate părțile țării, dar și români veniți din străinătate.

Potrivit surselor alba24.ro numărul celor prezenți la Alba Iulia este în scădere după parada militară. Ziua Națională va continua cu mai multe evenimente culturale prin Cetatea Alba Carolina și un concert programat să înceapă la ora 19.00.

Ziua Națională de la Alba Iulia se va termina cu un foc de artificii, la ora 22.00.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax